QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Actiunea penala si actiunea civila





Actiunea penala si actiunea civila

1. Notiunea de actiune civila

Valorile sociale sunt aparate printr-o diversitate de forme si mijloace dintre cele mai importante fiind normele de drept. Incalcarea normelor juridice produce un conflict de drept intre destinatarul cae a manifestat, atitudinea ilicita si cel al carui drepturi si interese legitime au fost incalcate.

Restabilirea ordinii de drept ..aducerea conflictului de drept inaintea organelor de justitie segmente complete a aplicarii legi. Un asemenea mijloc este actiunea in justitie.

In literatura de specialitate au existat mai multe opinii in legatura cu actiunea in justitie.

Cea mai completa definitie data actiuni in justitie este cea potrivit careia actiunea este mijlocul juridic prin care o persoana cere tragerea la raspundere penala in fata instantelor judecatoresti pentru a fi obligate sa suporte constrangerea de stat corespunzatoare normei de drept incalcate.

In functie de norma incalcata, conflictul poate viza domeniul dreptului civil, penal, administrativ, fiscal ca purtand definitia denumita ca : actiunea civila, actiunea penala, actiunea contraventionala.

2. Dreptul la actiune si cererea in justitie

Dreptul la actiune este dreptul virtual inscris in norma care ocroteste o anumita valoare sociala.

Dreptul lezat priveste in mod concret valoarea sociala in legatura cu care este constituit. Cand valoarea sociala nu a fost lezata, dreptul la actiune nu poate fi folosit.

Dreptul la actiune poate ramane in postura de drept virtual pe intreaga durata a unei norme juridice atata vreme cat norma nu a fost incalcata.

De exemplu : in conditiile social politice din Romania dreptul la actiune inscris in art.190 C.proc.pen. ramane un drept virtual fiind practic imposibil de exercitat unui asemenea drept pentru ca este imposibila savarsirea infractiuni de sclavie.

Prin urmare, dreptul la actiune reprezinta actiunea in sens substantial a notiunii prin care se intretine instrumentul juridic acordat de lege pentru valorificarea dreptului la actiune.

Actiunea in justitie nu se confunda cu cererea in justitie care in realitate este actul procesual prin care se pune in miscare preexistenta cererii.

Spre exemplu : neregularitatea actului de sesizare a instantei prin care s-a pus in miscare actiunea penala, act ce echivaleaza cu o cerere in justitie nu duce decat la importanta sesizarii instantei, dar nu implica stingerea dreptului la actiune.

3. Factorii actiunii

Pentru a avea eficienta juridica, actiunea in justitie este conditionata de mai multe lucrurii :

-        factorul actiunii sau temeiul actiunii ;

-        obiectul actiunii ;

-        subiectii actiunii ;

-        aptitudinea functionala.

4. Actiunea penala

Notiune. Definitie. Obiect. Subiect.

Prin savarsirea unei infractiuni ia nastere un conflict de drept penal substantial intre socetate reprezintata de stat pe de o parte si autorul infractiunii pe de alta parte.

Deducerea spre rezolvare a conflictului de drept nascut in urma savarsirii infractiuni sta sub semnul oficialitatii si de accea el trebuie dedus in mod obligatoriu organelor juridice. Instrumentul juridic cu ajutorul caruia conflictul de drept penal este adus spre rezolvare organelor juridice poarta denumirea de actiune penala.

In literatura occidentala s-a subliniat adesea ca actiunea penala nu trebuie confundata cu exercitarea acestuia, intru-cat actiunea penala se deosebeste de cererea in justitie s-a stabilit ca in procedura penala, actiunea publica trebuie deosebita de punerea in miscare si exercitarea acestuia, adica asa numita urmarire penala cum este denumita institutia responsabila in terminologia franceza.

Trasaturile actiuni penale

a. actiunea penala este o actiune social ea apartine socialului si se exercita prin intermediul organelor statului anume investite in acest sens.

Aceasta trasatura deosebita actiunii penale de actiunea civila care este privata.

Actiunea penala apartine statului si in cazul in care punerea ei in miscare ar fi conditionata de anumite cerinte ;

b. este obligatorie aceasta trasatura este consecinta fireasca a regulii oficialitatii procesului penal.

Punerea in miscare a actiunii penale constituie o datorie de serviciu a organelor competente.

Fac exceptie de la aceasta regula sisteme pentru care punerea in miscare a actiuni penale este conditionata de existenta anumitor sesizari.

c. este irevocabila odata pusa in miscare actiunea penala nu mai poate fi revocata si odata sesizate organelor judiciare acestea nu mai pot fi dezinvestite. Odata declansata actiunea penala nu se mai poate stinge decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Daca procurorul a pus in miscare actiunea penala, in cursul urmaririi penale poate dispune stingerea ei numai atunci cand apar cazurile prevazute de art.10 avand drept consecinta scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale.

In fata judecatii, in principiu, procurorul nu mai poate dispune asupra actiunii promovate in instanta.

Indisponibil actiunii penale face ca aceasta sa se deosebeasca de actiunea civila care in principiu este disponibila.

d. este indivizibila. Savarsirea unei infractiuni da nastere unui drep unic la actiune indiferent de numarul participantilor la fapta penala.

In consecinta intr-o cauza penala nu se exercita atatea actiuni penale cati autori, instigatori si complici exista ci efectele actiuni unice si indivizibile se rasfrange asupra acestora.

Caracterul indivizibil al actiunii penale este determinata de existenta unui institutii de drept procesual penal precum extinderea cercetarilor penale (art.238) extinderea actiunii penale (art.335) ; extind procesul penal pentru alte fapte sau alte persoane (art.336,337)

Indivizibilitatea actiunii penale se manifesta si in situatia in care actiunea penala este pusa in miscarea la plangerea prealabila (art.131).

e. actiunea penala este indivizibila

Deoarece ea nu poate fi exercitata decat impotriva inculpatului, cu excluderea altor persoane care participa in procesul penal.

f. momentul desfasurarii urmaririi penale

Art.9 alin.3, prevede ca actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal rezulta activitatiile procesual penale care se efectueaza pe parcursul desfasurarii actiunii penale graviteaza in jurul a trei norme principale :

a.      punerea in miscare a actiunii penale ;

b.     exercitarea actiunea penale;

c.      stingerea actiunea penale.

a.     Punerea in miscare a actiunii penale

Dupa savarsirea unei infractiunii actiunii penale devine exercitabila, fapt ce impune punerea in miscare, care poate avea loc in normele diferite pe parcursul urmaririi penale si exceptia in faza judecatii.

Momentul punerii in miscare a actiunii penale nu trebuie confundat cu inceperea urmaririi penale.

Ori de cate ori, organele competente au fost sesizate cu privire la savarsirea unei infractiunii, daca sunt indicii temeinice ele pot trece la declansarea procesului penal ceea ce ehivaleaza cu inceperea urmaririi penale. Acest lucru are loc in rem (asupra faptei) daca faptuitorul nu este cunoscut.

Pentru punerea in miscare a actiunii penale care se face in personam este necesara cunoasterea faptuitorului care urmeaza sa fie tras la raspundere penala si sa existe indicii specifice ca persoana respectiva poate sa fie pusa sub acuzare in vederea tragerii la raspundere penala.

Simpla banuiala ca o persoana a comis o fapta penala nu este suficiente pentru a pune in miscare actiunea penala.

Art. 9, alin.2 dispune ca actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazuta de lege, adica prin ordonanta motivata a procurorului , prin rechizitoriu, prin declaratia orala a procurorului sau incheierea de sedinta a instantei de judecata.

Procurorul va pune in miscare actiunea penala in cursul urmaririi penale la propunerea organelor de cercetare penala prin ordonanta (art.235 alin.2) sau din oficiu (art.234).

Daca procurorul nu a procedat astfel,cu ocazia trimiterii in judecata poate prin rechizitoriu sa puna in miscare actiunea penala (art.262alin.1 pct.1 lit.a).

Actiunea penala poate fi pusa in miscare de catre procuror si prin declaratia orala consemnata de instanta de judecata in incheierea de sedinta prin care se decide in legatura cu extinderea procesului penal pentru alte fapte sau alte persoane (art.336-337).

Instanta de judecata pune in miscare actiunea penala in conditiile art.336 alin.2 (extinderea procesului penal se dispune de instanta de judecata in absenta procurorului cand acesta nu participa la judecata). In acest caz, incheierea de extindere a procesului penal va constitui actul de inculpare.

Pentru infractiunea prevazuta de art.279 alin.2, lit.a partea vatamata poate sesiza direct instanta de judecata.

In asemenea situatii plangerea prealabila este un act de sesizare a organelor competente.

b. exercitarea actiunii penale

Dupa punerea in miscare a actiunii penale in conformitate cu art.9, alin.3, exercitarea ei in vederea tragerii la raspundere penala are loc de catre subiectii oficiale (de exemplul : procurorul).

Exercitarea actiunii penale implica strangerea , administrarea si verificarea tuturor probelor in baza carora se poate dispune trimiterea in judecata.

Intreaga activitate se desfasoara sub coordonarea nemijlocita a procurorului, acesta realizand supravegherea urmaririi penale cand aceasta este efectuata de organele de cercetare penala cu executarea situatiilor in care urmarirea penala este supravegheata direct de procuror.

In cursul judecatii procurorul poate renunta la invinuirea adusa potrivit art.313 alin.3 putand pune cazurile de achitare.

Actiunea penala poate fi exercitata si de partea vatamata in cauzele in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea acestuia.

c. epuizarea actiunii penale

Are loc prin solutionarea cauzei penale ceea ce presupune desfasurarea procesului penal pana la obtinerea unei hotararii judecatoresti definitive.

Stingerea actiunii penale are loc prin incetarea aptitudinii functionale a acesteia, stingere ce poate interveni oricand dupa comiterea infractiunii dar numai atunci cand apar cauzele prevazute de lege care conduc la inlaturarea acestei aptitudinii functionale.

Solutiile prin care actiunea penala se stinge in cursul urmaririi penale sunt:

-        incetarea urmaririi penale;

-        incetarea procesului penal;

-        clasarea cauzei penale.

Solutii prin care actiunea penala se stinge in cursul judecatii. Sunt :

-        achitarea;

-        condamnarea;

-        incetarea procesului penal.

Cazurile care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau care sting actiunea penala

Aceste cazurii se impart in doua categorii:

a.      cazuri in care actiunea penala se stinge ca lipsita de temei (art. 10, lit.a-e);

b.     cazuri in care actiunea penala este lipsita de obiect (art.10, lit.f-j).

Impartirea acestor cazuri este important dat fiind modul de solutionare a cauzei penale de catre organele judiciare. Pentru cazurile prevazute de art.10, lit.a e, procurorul in faza de urmarire penala dispune scoaterea de sub urmarire penala iar instanta de judecata pronunta achitarea inculpatului.

Pentru cazurile prevazute la art.10 lit.f j, se va dispune dupa caz incetarea urmaririi penale sau a procesului penal.

In afara acestor cazurii, prevazute de art.10, legea cuprinde si cazuri speciale care consta piedicii in exercitarea actiunii penale. De exemplu : art.29, alin.2 Cod penal ,, instigarea neurmata de executare in cazul in care infractiunea este pedepsita cu inchisoare de cel mult 2 ani,,.

In art.30 Cod penal ,,impiedicarea consumarii faptei de catre un participant inainte de descoperirea ei,,.

Si partea speciala a Codului penal cuprinde numeroase alte cazuri de nepedepsire art.197 violul urmat de casatorie, art.255,alin.3 denuntarea darii de mita, art.260, alin.2 retragerea marturiei mincinoase, art.262,alin. 2 nedenuntarea unor infractiunii savarsite de sot sau de o ruda apropriata.


loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat