Protejarea si valorificarea produsului intelectual

De ce este nevoie de protectie?

Un produs intelectual ne protejat nu va fi interesant pentru un investitor deoarece bani care ar fi investiti ar putea sa se piarda, investitia ar putea sa nu se recupereze. Acesta nu va produce bani nici pentru autor nici pentru investitor. Orice produs intelectual inainte de a fi altceva este o idee. O idee poate fi protejata prin contract de confidentialitate. Ideea ar putea sa se transforme in patent dar ar putea avea valoare comerciala chiar si daca nu este patent. In SUA pot fi intilnite produse pe care scrie 'patent pending'. Este un produs bazat pe documentatie in asteptare de patent care se poate acorda sau nu dar intre timp produsul se vinde si are efect comercial. Revenind la idee si protectia prin confidentialitate, putem spune ca retetele pentru Coca Cola sunt protejate prin secret si aceasta protectie poate dura zeci de ani fara ca sa expire cum este cazul patentului sau al dreptului de autor.

Care sunt formele de produs intelectual protejat?

Citeva din formele de protectie pentru produs intelectual sunt:  Dreptul de autor (Copyright), patentul, marca inregistrata, desenul industrial, modelul, nume geografice, secretul comercial. Dreptul de autor protejeaza expresia si este folosit pentru a proteja lucrari literare, opere de arta, programe de calculator. Pentru dreptul de autor durata protectiei este in general pe durata vietii autorului si se transmite la urmasi pe un numar de ani care este diferit de la o tara la alta. In Romania este de 70 de ani. O lucrare pentru care aceasta perioada a fost depasita intra in domeniul public ea putind fi folosita de oricine fara a cere acordul cuiva. Patentul protejeaza in general creatii industriale produse, metode pe o durata care nu depaseste 20 de ani daca sunt platite taxele si indeplinite conditiile legale. Odata ce aceasta perioada este depasita oricine poate produce si comercializa produse conform patentului, patentul intra in domeniul public. O idee poate fi protejata prin secret, poate fi transmisa cu mentinerea protectiei prin contract de confidentialitate, prin licenta. Programele de calculator se apara in plus prin licenta pentru a proteja ideile care stau la baza functionarii programului si care nu sunt protejate prin copyright. Deschiderea unui pachet care contine software sau un clic de acceptare pentru un download pot avea valoarea unui accept al conditiilor licentei si a responsabilitatilor stipulate in licenta.

Protectia si valorificarea produselor IT

Programele de calculator se protejeaza in mai multe moduri. In SUA se poate acorda patent, un patent care este recunoscut in putine locuri din lume. Tehnologia de compresia sunetului MP3 este si ea patentata in lume, poate fi software dar poate fi parte a unor aparate pentru redarea sunetului. Programele de calculator parte a unui aparat sunt patentabile impreuna cu aparatul. Daca ar fi sa vorbim despre partea de marketing pentru MP3 ar fi de remarcat faptul ca programele de compresie si reproducere au fost oferite gratuit sub licenta pentru utilizatori individuali dar probabil ca pentru aparatele care folosesc tehnologia MP3 se plateste utilizarea tehnologiei. Exista programe open source, programe care sunt oferite gratuit sub licenta General Public License (GPL). Miscarea Open Source ajuta la dezvoltarea de software cu efortul unor voluntari dar licenta este destinata a proteja aceasta munca sa nu fie preluata de o firma si transformata in produs protejat. Parte buna este faptul ca poti avea acces la tehnologie informatica diversa in format sursa, poti folosi acesta tehnologie, o poti dezvolta in conditiile licentei. Partea proasta este ca nimeni nu garanteaza calitatea nimeni nu-si asuma responsabilitati. Exista si firme care ofera produse Open Source in conformitate cu licenta adaugind fie consultanta fie produse proprii. Exemple sunt diferite distributii de Linux. Daca revenim la 'nimeni nu garanteaza' ar fi de spus ca si in cazul produselor comerciale firmele fac tot ce pot ca sa nu-si asume eventuale pagube rezultate ca urmare a folosirii produselor acestora. Pe un calculator exista sistem de operare si software de la diverse firme software instalat de proprietarul calculatorului sau cu acordul lui si orice responsabilitate ii revine acestuia pentru combinatia existenta. Daca ar fi sa comparam aceasta stare de lucruri cu industria automobilului ar fi de observat ca automobilul este si el un produs in care sunt impreuna piese si subansamble de la diverse firme dar cel care vinde automobilul raspunde de intreg ansamblul. Modul in care se protejeaza produsul intelectual in IT are probabil un rol in acesta situatie. Faptul ca nu prea ai cum sa protejezi subansamble face sa nu existe firme specializate care sa se perfectioneze si sa garanteze ceea ce ofera, nu exista nici firme care sa ofere sisteme garantate la care sa nu se mai intervina si responsabilitatea utilizatorului. Protectia software prin copyright este slaba si ne adecvata daca ne gindim ca software-ul este parte a unui mecanism iar valoarea lui functionala, cea care conteaza, nu este protejata prin copyright. Protejarea si valorificarea produselor IT este o problema complexa. De multe ori valorificarea se face indirect cum este cazul google care castiga in mare masura din publicitate nu din serviciile oferite de masina de cautare. Nu este numai cazul Google, exista numeroase alte cazuri in care o tehnologie aduce venituri indirect prin asigurarea de trafic la pagini WEB care la randul lor valorifica traficul. Tehnologia informatica este legata de legislatie, solutiile sunt impuse sau influentate de legislatie; din acest motiv este important sa cunosti legislatia pentru a fi in masura sa oferi solutii care sa poata fi valorificate.
Internetul este un loc in care IT-ul se poate valorifica in moduri diferite. Multe idei interesante pot duce la servicii internet utile dar fiind un loc public ideea nu este protejata sau protectia este slaba si greu de aparat. Licenta si copyright-ul sunt instrumentele de protectie folosite. Internetul depaseste granitele legile sunt diferite practica juridica este diferita rezultatele unor procese greu de prevazut. In SUA un proces legat de patentul software poate sa coste 500.000$ si rezultatul este imprevizibil. Din acest motiv firmele mari, care au multe patente software nu se judeca intre ele. IT-ul si internetul pot crea impreuna metode de afaceri originale. In SUA exista patent pentru metode de afaceri. Exemplu de afacere protejata prin patent este serviciul eBay. Exista si servicii de licitatie in care cumparatorul spune ce vrea sa cumpere la ce pret si ofertele sunt facute de cei ce vind. Un astfel de serviciu exista pentru bilete de avion. Transportatori fac oferte care le permit sa ocupe locuri goale ei fiind cei care aleg cursele si legaturile pentru data solicitata.
Revenind la internet putem aminti idei care sunt menite sa creeze trafic. Youtube foloseste continut oferit de utilizatori. Continutul asigura un trafic remarcabil care a facut ca organizatia sa ajunga sa fie achizitionata pentru 1,65 miliarde dolari in 2006. Responsabilitatea respectarii drepturilor legale privind materialele de pe youtube revine celor care le furnizeaza, utilizatori care multi nu dau prea mare importanta faptului ca nu au dreptul legal pentru inregistrarile care le posteaza. Exista si alte servicii care ofera material protejat legal folosindu-se de utilizatori. Serviciul Scribd permite citirea pe internet a lucrari literare care sunt sub copyright. A existat o incercari de a scana sistematic lucrari sub copyright dar protestul autorilor si editorilor a oprit aceste proiecte.
Exista alternative legale pentru a avea continut pentru pagini WEB, exista materiale care pot fi folosite cu acordul autorului sau materiale din domeniul public. Suntem intr-o perioada dominata de tehnologia digitala care permite copierea cu un cost foarte mic, IT-ul poate oferi metode legale ca societatea pe de o parte si creatorii pe de alta parte sa fie multumiti.

Cum se valorifica o inventie?

Brevetul de inventie este o modalitate de protectie pentru o creatii care indeplineste conditiile impuse de legea patentelor. O parte din conditii se regasesc in legile din majoritatea tarilor dar exista si conditii care sunt specifice doar in citeva tari. Oricine poate fi inventator daca a creat ceva patentabil. A fi patentabil inseamna nou in lume, sa implice creativitate sa intre in categoriile de obiecte, metode etc pentru care se acorda patente. David Pressman autorul cartii 'Patent It Yourself' prezinta o schema logica care sa ajute la decizia de a depune o cerere de brevet. In schema apare si conditia 'are valoare comerciala?'. Autorul unei inventii trebuie sa fie constient ca obtinerea unui brevet implica cheltuieli care pot fi mari daca se doreste protectia internationala. Aceste cheltuieli pot sa se justifice daca inventia are valoare comerciala in mai multe tari.

Dupa depunerea documentatiei prin care se solicita un brevet urmeaza o perioada determinata, un an de zile, in care se pot incepe formalitatile pentru brevetarea internationala. O posibilitate este depunerea unei documentatii numita aplicatie PCT (PCT - Patent Cooperation Treaty). In urma aplicatie, o singura aplicatie, se va analiza de catre autoritatea competenta patentabilitatea obiectului descris in tarile membre PCT. Efectele aplicatiei sunt pe linga analiza a patentabilitatii si faptul ca termenul in care se pot depune cereri de brevet in fiecare tara desenata se prelungeste la 20-30 luni.
Odata depusa o cerere de brevet autorul poate sa inceapa sa caute posibili investitori. Patent pennding, este sintagma folosita pentru a referi situatia unei cereri depuse pentru un brevet. In limba romana am putea spune 'patent in asteptare'.

Autorul unui patent in asteptare poate incerca sa gaseasca investitori si pentru situatia lui David Pressman recomanda sa caute o firma dispusa sa semneze un contract de confidentialitate privind informatiile pe care autorul le pune la dispozitia firmei in legatura cu obiectul patentului in asteptare. Aceasta optiune protejeaza informatiile oferite si in cazul in care nu se va acorda brevet. Posibil ca desi nu se acorda brevet informatiile sa aiba valoare comerciala si desigur autorul ar dori sa fie protejat. Organizatiile mari, spune David Pressman, nu semneaza contract de confidentialitate; ei accepta eventual sa semneze un act numit waiver, un document potrivit caruia autorul renunta la toate drepturile mai putin cele pe care le-ar obtine daca ar fi acordat patentul.
Dupa ce s-a depus o cerere de brevet urmeaza mai multe etape printre care publicarea. OSIM ofera optiunea publicarii de urgenta, contra unui cost suplimentar. Este interesat autorul sa urgenteze publicarea? Raspunsul poate sa fie da sau nu de la caz la caz. Daca autorul nu are mijloace financiare sa lucreze la realizarea inventiei publicarea ar putea sa-l dezavantajeze prin aceea ca ofera informatii unor competitori care ar putea sa dezvolte inventia si eventual sa gaseasca modalitati de a proteja ceea ce ei au dezvoltat.

Se poate vinde o idee?

Am pus aceasta intrebare unui cunoscut din SUA si raspunsul a fost: 'se poate vinde orice daca se gaseste cineva care sa cumpere; poti vinde aer? dar daca esti la 5000 m sub nivelul marii?'. Ce este o idee, de ce ar fi cineva interesat sa o cumpere? sa luam niste exemple: In orasul C este o linie de tramvai si de cate ori se defecteaza o garnitura circulatia tramvaielor este suspendate pentru o ora pana cind tramvaiul defect este remorcat de un camion greu si dus in depou. In orasul T au existat pe linga liniile de tramvai, linii laterale de refugiu unde o garnitura defecta era impinsa de prima garnitura care venea dupa ea si circulatia se restabilea dupa putin timp. Nu ar putea fi aplicata solutia din orasul T pentru orasul C?

Cine ar putea fi interesat sa cumpere ideea? Daca ea este publicata, poate fi folosita de oricine fara nici un acord de la nimeni. Daca nu este publicata ar putea fi interesanta pentru o firma care sa propuna primariei un contract pentru realizarea unui proiect care sa puna in practica ideea, firma care eventual ar putea obtine finantare din diferite surse. Ar putea fi interesanta pentru primarie care ar putea organiza o licitatie de proiecte care sa rezolve problema. Ar putea fi interesanta pentru un partid care doreste sa ofere cetatenilor solutii pentru imbunatatirea transportului in comun. Daca autorul a publicat idee putin probabil sa mai poata spera un castig material de pe urma ei. O idee asemanatoare ar fi tot pentru imbunatatirea transportului in comun si consta in realizarea unui sistem de urmarire a vehiculelor de transport in comun bazat pe automate care folosesc reteaua de telefonie mobila pentru a transmite pozitia vehiculelor. In statii panouri digitale ar putea indica timpul pana la sosirea autobuzului sau tramvaiul astfel incat cetateanul sa stie cat are de asteptat. O idee poate insemna mai mult decit aceste exemple poate merge mai departe in ce priveste detaliile tehnice sau modul in care poate sa produca venituri.

Pentru orice idee ramane valabil faptul ca ea ar putea eventual aduce venituri autorului daca ideea are valoare comerciala si este utilizata sau se gaseste cineva sa o cumpere. Pentru a spori posibilitatea valorificarii, ideea trebuie sa nu fie divulgata  public si sa fie oferita sub un contract de confidentialitate. O idee se poate transforma in patent, in metoda de afaceri, in program de calculator, in opera artistica in ceva care sa poata fi protejat eventual si altfel.
O idee ar putea sa ofere mai mult decit un patent in anumite conditii. Daca a fost deja transformata in patent 'zilele ei sunt numarate'. Exista termene limita pana cind poate fi patentata international, forma ei este fixa si cunoscuta, odata publicata. Un patent poate sa apara la momentul nepotrivit si de aceea sa nu permita o valorificare optima. Mausul pe care-l folosim la calculatoarele personale a aparut prea devreme.

Dificultatea de a vinde o idee consta in faptul ca nu poti face publica o oferta cu destule detalii astfel incat ea sa devina interesanta. Nu exista o piata in care sa se stabileasca un pret pe baza de cerere si oferta. Nu exista probabil persoane sau organizatii dispuse sa riste si sa fie capabile sa gestioneze riscul.

Plicul cu idei.

Plicul cu idei (Monitorul Oficial nr. 527 din 14 iulie 2008) este un serviciu oferit de OSIM care permite depunerea unei idei la OSIM cu respectarea confidentialitatii continutului cu scopul atribuirii unei date certe de depunere. Regulamentul publicat mentioneaza faptul ca serviciul este destinat sa fie folosit pentru creatii care nu pot fi protejate altfel. Tot din regulament rezulta ca la inregistrare nu se verifica continutul din punct de vedere al posibilitatii de a fi altfel protejat. Pot exista motive pentru a dori sa protejezi, de exemplu o idee care se poate transforma in inventie si probabil acest lucru este posibil folosind acest serviciu. Legea SUA privind patentarea este unica in lume prin aceea ca inventatorul este considerat cel care poate dovedi ca a avut primul ideea first-to-invent fata de legislatia in restul lumii unde inventator este considerat primul care a inregistrat inventia (first-to-fill). Plicul cu idei poate fi o modalitate de a demonstra la ce data ai avut o anumita idee in perspectiva patentarii in SUA. Este doar o situatie in care serviciul poate fi util. Pot exista idei cu valoare comerciala care sa poata fi transformate in afaceri de succes dar care din diferite motive sa nu fie brevetabile unul din motive ar putea fi acela ca nu este noutate pe plan mondial. Daca ai o idee despre care consideri ca poate fi transformata in afacere de succes poti apela la serviciul plicul cu idei inainte de a semna un contract de confidentialitate cu un posibil investitor. Obiectul contractului ar putea fi continutul plicului cu idei si serviciul OSIM este in masura sa confirme existenta ideii depunatorul si data depunerii. Putem sa ne imaginam o firma de consultanta care dezvolta documentatie pentru proiecte pe baza ideilor, pe baza surselor de finantare pentru clientii care doresc sa dezvolte acele proiecte dar nu au posibilitatea sa le conceapa si sa protejeze legal ceea ce este de protejat pentru ca investitia sa insemne un risc mai mic. Firma de consultanta ar putea avea ca obiect asistarea celor care vor sa dezvolte o afacere de succes, o afacere originala, pornind de la o idee.

Contractul de confidentialitate

Exista situatii in care este necesar si util sa se semneze contract de confidentialitate. O firma poate avea toate motivele sa doreasca sa evite ca salariatii ei sa plece la concurenta si sa duca cu ei informatii pretioase. Software-ul este un domeniu in care protectia produsului intelectual se face prin mai multe instrumente unul fiind si secretul solutiilor. Firma care doreste sa-si protejeze creatia va cere salariatilor sa semneze contract de confidentialitate in care obligatiile privind nedivulgarea informatiilor se prelungesc cativa ani dupa plecare de la firma. Exista situatii in care contractul de confidentialitate protejeaza afaceri la limita legalului, de exemplu afaceri bazate pe jocuri piramidale. Este important ca in cazul in care esti in situatia de a semna un contract de confidentialitate sa ceri toate informatiile, sa sti ce semnezi. Transferul de tehnologie este insotit de contract de confidentialitate. Romania in anii '60 a cumparat licenta pentru locomotiva diesel electrica. Cei care aveau acces la sectiile unde se fabricau componentele trebuiau sa semneze un act privind confidentialitatea. Licenta a insemnat multa documentatie care nu potea fi protejata decit prin confidentialitate.

Politica firmelor privind sugestiile nesolicitate

Cu ocazia unui simpozion la Timisoara am ascultat o prezentare privind masini de masurat. Printre altele vorbitorul a relatat faptul ca a fost la o firma specializata si a prezentat o solutie pe care o considera interesanta si utila pentru firma respectiva. A fost ascultat dar nimeni nu a comentat solutia lui, nimeni nu i-a multumit. Firmele importante au o politica privind sugestiile nesolicitate. Parte din acesta politica este sa nu se oblige cu nimic. Daca cineva crede cu adevarat ca are o solutie originala si valoroasa  si doreste ca sa beneficieze de pe urma ei trebuie sa gaseasca modalitati de a o proteja inainte de a o divulga, fie prin patent fie prin contract de confidentialitate. O cautare pe google 'unsolicited suggestion policy' poate sa conduca la mai multe informatii pe aceasta tema.

I-NET

Inventatorul independent se va confrunta cu probleme si pericole care ar putea depasi in complexitate chiar si obiectul creatiei lui. De ce oare exista ideea ca daca ai inventat ceva trebuie sa fi in masura sa realizezi documentatia pentru protectia legala? In SUA exista firme care te asigura ca te ajuta sa vinzi ideea sa patentezi etc; Trebuie doar sa alegi una pe baza referintelor.  Situl USPTO oficiul american de patente avertizeaza asupra pericolelor de a te increde in astfel de firme. InventNET este o retea pentru inventatori unde exista si o lista de discutii pe tema inventiilor. Poti pune intrebari poti afla ce si cum sa faci pentru a-ti proteja si promova inventia. Cu ceva timp in urma a fost discutata incercarea de a se reforma legea inventiilor in sensul de a se declara inventator primul care a depus in loc de primul care a inventat. A fost lansata o campanie impotriva acestei incercari si argumentul principal a fost ca sistemul actual a facut din SUA tara cu cele mai multe inventii. O alta tema semnalata a fost legata de o firma Davison Design & Development, despre hotararea judecatoreasca prin care este obligata sa plateasca sume de bani unor clienti inselati privind servicii de promovare a ideilor si inventilor. Cineva din grup intreaba daca poate gasi persoane dispuse sa investesca munca in ideea lui iar raspunsul a fost ca de la idee la produs pot sa treaca 6-8 ani si nimeni nu e dispus sa astepte atit timp. Exista numeroase teme discutate si raspunsuri din partea unor persoane care au trecut prin experiente asemanatoare, poate fi un ajutor util.

NOLO

NOLO ofera carti pentru asistarea celor care vor sa se descurce singuri in probleme de legislatie. Biblioteca NOLO, are o colectie care acopera legislatia privind proprietatea intelectuala. Crezi ca ai inventat ceva si vrei sa te protejezi poti gasi carti in biblioteca NOLO scrise de persoane cu experienta de zeci de ani in domeniu care te ajuta sa intelegi daca este cazul sa cheltuiesti bani cu ideea ta sau cu un avocat. Oricine doreste sa traiasca din activitate intelectuala ar trebuii sa aiba un minim de intelegere despre modul in care se protejeaza si se valorifica produsul intelectual. Nu stiu ca in Romania sa existe o actiune deliberata in acest sens. Intelectualii nu stiu si nu cred ca pot traii din produs intelectual fara sa fie salariati si prin urmare dependenti de organizatii si manageri care le pot impune uneori conditiile si temele. Cartile de la NOLO desi se bazeaza in general pe legislatia din SUA te pot ajuta sa intelegi esenta legislatiei proprietatii intelectuale, ce protejeaza fiecare lege, ce este si ce nu este protejat, ce organizatii internationale asigura uniformitate de principii in aceasta legislatie. Numai pentru asistarea inventatorilor lista cartilor din biblioteca NOLO cuprinde:

Patent It Yourself, autor David Pressman

Patent Pending Now!

Patent Pending in 24 Hours, autori Richard Stim & David Pressman

All I Need Is Money How to Finance Your Invention

Nolo's Patents for Beginners, autori David Pressman & Richard Stim

The Inventor's Notebook A Patent It Yourself Companion, autori Fred Grissom & David Pressman

How to Make Patent Drawings' A Patent It Yourself Companion, autori Jack Lo, David Pressman

Pentru secretul comercial lista cuprinde:

eFormKit Nondisclosure Agreement for Inventors, autor Richard Stim

Profit From Your Idea, How to Make Smart Licensing Deals, autor Richard Stim

eFormKit  Market Your Invention, autor Richard Stim

Pentru Software si Internet lista cuprinde:

Legal Guide to Web & Software Development, by Attorney Stephen Fishman

Getting Permission, How to License & Clear Copyrighted Materials Online & Off, by Attorney Richard Stim

The Public Domain, How to Find Copyright-Free Writings, Music, Art & More, by Attorney Stephen Fishman

Domeniile prorietate intelectuala acoperite de biblioteca NOLO sunt:

Patents (brevet de inventie)

Copyright (drept de autor)

Creative Arts & Music (creatie arta si muzica)

Software & Web Development (programe de calculator si dezvoltare pagini WEB)

Trademarks (marci de fabricatie)

Trade Secrets (secret comercial)

Actiuni pentru sprijinirea valorificarii produsului intelectual

Experienta SUA este un bun exemplu pentru ceea ce inseamna fi valorificarea produsului intelectual. Aceasta experienta ar putea fi difuzata prin traducerea unor carti cum sunt cele din biblioteca NOLO si raspandirea lor in bibliotecile publice. Ar putea fi un proiect subventionat de stat prin care sa fie suportate toate cheltuielile pentru un numar de exemplare suficient pentru bibliotecile publice din localitatile mari si din universitati. Aceste carti sunt intalnite in bibliotecile publice din SUA si sunt consultate de oameni obisnuiti care au idei si vor sa le puna in practica. Toti avem idei, mai bune sau mai proaste dar putini stiu ce sa faca cu ele ca sa fie folositoare lor si societatii. Daca astfel de carti sunt traduse este posibil sa apara si carti similare de autori romani adaptate la specificul nostru. Cartile de la NOLO desi in mare trateaza legislatia din SUA pot fi utile din multe puncte de vedere si in particular pentru cei ce vor sa cucereasca piata americana o piata care merita atentie. In fiecare an in SUA se acorda cam 30.000 brevete din care 15.000 la cetateni si organizatii straine.

In universitatile romanesti ar fi probabil util sa se organizeze pentru toate profilele acces optional la instruirea antreprenoriala. Suntem o tara in care economie de piata este ceva nou si neobisnuit. Probabil ca a avea acest tip de pregatire doar la facultatile economice nu este cea mai buna cale catre o economie eficienta in care este de dorit ca intreprinderile mici si mijlocii sa aiba o pondere mai importanta sa contribuie la crearea de locuri de munca si la stabilitatea economica si sociala.