QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Marocul








Capitolul 1
Prezentarea generala a Marocului

Maroc – tara celor cinci capitale
Marocul – tara araba, africana si mediteraneana, situata la confluenta marilor civilizatii ce s-au succedat si intrepatruns cu repeziciune in lumea arabo-berbera a Maghrebului – constituie o reusita simbioza intre maretia trecutului si imperativele prezentului.
Marocul – leagan al unui trecut ce se masoara in secole si milenii – ofera vizitatorului decorul grandios al vestigiilor, picturile rupestre din regiunile presahariene sau Atlasul Mare, civilizatia desertului, monumentele artei islamice in care rafinamentul se imbina cu maretia, arta si folclorul cu originalitatea etalata in numeroase centre urbane si rurale.
Faurindu-si istoria si definindu-si personalitatea in spatiul limitat de Mediterana, Atlantic, triplul lant al Atlasului invaluit in legenda si nisipul Saharei – Marocul dezvaluie privirii prestigioase monumente ale civilizatiei, precum si farmecul inedit al peisajelor. Printr-un paradox al naturii rar intalnit, in aceeasi zi se poate trece prin toate anotimpurile: amatorii sporturilor de iarna pot schia pe pantele inzapezite ale Atlasului, in timp ce iubitorii marii pot face baie in Atlantic, pe plajele Agadirului.
Litoralul mediteranean si atlantic, piscurile inzapezite ale Atasului, creasta Rifului cu vestitele sale paduri de cedri, ineditul oazelor presahariene, varietatea florei si faunei, pitorescul oraselor prefigureaza un atragator itinerar turistic ce ofera vizitatorului imagini sugestive asupra frumusetii tarii, a transformarilor innoitoare prin care trece Marocul.
Marturiile milenarei civilizatiile si insemnul noului apar aproape pretutindeni. Dar, inainte de toate in capitalele imperiale – FES, MEKNES, RABAT- nume cu adanci rezonante in istoria mai veche si mai noua a Marocului.
FES – fondata in secolul al IX-lea – este un important centru cultural si religios al occidentului musulman. Oras al culturii si al credintei, pastrator al comorilor de arta islamica, el adaposteste Moscheea Al Qaraouiyyine, cel mai reprezentativ monument de arta islamica din nordul Africii – nu numai pentru vechimea sa de unsprezece secole si pentru dimensiunile sale gigantice ci mai ales pentru stilul arhitectural si neasemuitele sale decoratii interioare. Moscheea este sediul renumitei universitati musulmane si al bibliotecii, celebra pentru manuscrisele sale de mare valoare, veritabil tezaur al culturii islamice.
MARRAKECH – perla Sudului, orasul muzeu, capitala a imensului imperiu al dinastiilor almohada ( secolele XII – XIII ) si saadina (secolele XVI – XVII), oras in inima unei imense paduri de palmieri. Intinsele paduri de portocali, lamai, maslini, piersici si trandafiri, monumentele istorice, viata tumultuoasa a „sukurilor” (pietelor), activitatea neintrerupta a artizanilor, traditionalul festival folcloric al lunii mai fac gloria acestei „capitale a Sudului”, aplecate spre imensitatea spatiului saharian.
MEKNES – orasul ce va intrerupe traditia istorica a succesiunii celor doua capitale (FES si MARRAKECH) odata cu urcarea pe tron a tanarului suveran Moulay Ismail (a doua jumatate a secolului al XVII-lea ) caruia ii datoreaza maretia si renumele. Ziduri impresionante de incinta, ce n-au rezistat, decat in parte, scurgerii timpului, palate somptuoase si sanctuare evoca perioada de mare prosperitate si glorie de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea.
RABAT – frumoasa capitala a Marocului zilelor noastre – centru politic, cultural, si administrativ al tarii. Rabatul, ridicat in interiorul unor fortificatii ce apartin secolului al XII-lea, intruneste azi multe atribute ale civilizatiei moderne. Noile si variatele edificii, importantele obiective economice, pitorescul bazarelor, Turnul Hassan – de la inaltimea caruia se deschide intreaga panorama a orasului pana departe spre Sale – Mausoleul „ Mahomed al V-lea” (chintesenta a stilului arhitectonic marocan, capodopera a artei islamice) constituie, in ansamblu, o adevarata sinteza a traditionalului si modernului, a trecutului indepartat si a prezentului creator.
Dar Marocul mai are inca o capitala si anume CASA-BLANCA, „capitala economica” a tarii. Cu o populatie ce depaseste doua milioane de locuitori, Casablanca, unul dintre cele mai mari porturi ale Africii la Atlantic, se afla la originea principalelor mutatii ale Marocului contemporan. Intreaga sa activitate industriala, comerciala si financiara reflecta, in esenta, liniile directoare ale dezvoltarii tarii. Casablanca, orasul impodobit cu palmieri, poseda numeroase edificii moderne si in stilul traditional arab, o bogata retea de plaje si faleze, cel mai mare acvariu din Africa, „sukurile” animate in pitoreasca Medina.
In Maroc exista, insa, si alte orase si centre puternic ancorate in viata economica, politica si culturala a tarii. Nu mai putin incarcate de istorie si legenda sunt TANGERUL – unul din cele mai vechi orase din lume, poarta maritima a Marocului, renumit centru turistic, loc al unor frecvente conferinte si colocvii internationale si al festivalurilor cinematografice sau AGADIRUL – statiune balneara, oras nou, reconstruit in intregime in urma cutremurului din februarie 1960, care a ingropat in cateva secunde cinci secole de existenta umana. VOLUBILIS, TETOUAN, OUJDA, MOHAMMEDIA, SAFI, KHOURIBGA, TAROUDANT, TIZNIT, NADOR, TOURIST, JERADA – iata numele altor catorva centre urbane ce pastreaza numeroase marturii ale trecutului si aprind noi torte ale civilizatiei pe harta tarii.
Marocul apare azi ca o tara in plina dezvoltare. Cucerirea independentei nationale, la 2 martie 1956, a deschis tarii largi perspective pentru inlaturarea grelelor sechele ale stapanirii coloniale, pentru dezvoltarea economiei si culturii in scopul propasirii nationale. Raspunzand dinamicii istoriei sale si evolutiei vietii internationale, Marocul si-a fixat obiective precise si realiste. Eforturile sustinute ale statului marocan, de dezvoltare economica si sociala de sine statatoare se reflecta in strategia planurilor economice, care vizeaza o crestere accelerata a economiei, ridicarea nivelului de trai material si spiritual al poporului.
Pe plan extern, Marocul promoveaza o politica de intensificare si diversificare a relatiilor cu toate tarile, in spiritul politicii de colaborare, independenta si neangajare.


Repere geografice
Marocul, situat in nord - vestul continentului african, cuprins intre 27° 40’ - 35° 55’ latitudine nordica si 1° - 13° 10’ longitudine vestica, este marginit la vest de Oceanul Atlantic, la nord de Marea Mediteraneana, la est de Algeria si la sud de Sahara Occidentala.
African si vecin Europei, mediteranean si atlantic, cu jumatate din suprafata scaldata de apa si cealalta jumatate durata in piatra si in nisipul cald Saharei, Marocul isi afirma entitatea in cadrul unor coordonate geografice definitorii.
Suprafata Marocului este de 446.550 km patrati.. Are un relief variat, constituit din desert, campii si munti. In partea centrala, paralel cu litoralul atlantic, se desfasoara, pe directia SV – NE, Muntii Atlas, care domina campia inalta Molouya. Spre V se intinde un vast platou care atinge 1300 m altitudine si domina campia atlantica. In N se desfasoara muntii RIF.
Clima este variata: desertica in S, relativ secetoasa in podisurile interioare, oceanica in campia litorala atlantica si mediteraneana pe coasta nordica. Principalele rauri se indreapta spre Atlantic. Vegetatia saraca sau absenta in desert, stepica pe platouri si paduri, restranse in munti si in zona de coasta. Fauna este diversificata in functie de clima si asociatiile vegetale. Contrastele de temperatura se accentueaza de la o zona la alta si de la un anotimp la altul. Zonele de coasta inregistreaza o temperatura medie anuala de 17°C, in ianuarie 10 - 12°, iar in august 20 -22°. Ea oscileaza insa in zona Marrakech intre zero grade in ianuarie si 45° in august. De asemenea, in interiorul tarii, la FES, se inregistreaza in luna ianuarie sub zero grade, iar in luna iulie intre 26 -40°.
O data sau de doua ori pe an, desi numai cateva zile, mase de aer fierbinte din Sahara reusesc sa treaca peste lantul Atlasului.


Despre istoria Marocului
Coloniile feniciene de pe litoralul Marocului intra in sec.5 – 2 i.e.n. in sfera de influenta a Catarginei, ca si Regatul Mauretaniei, creat de triburile berbere. Provincie romana sec. 1 – 5 d. Hr., posesiune vandala, sec. 5 – 6, apoi bizantina, sec. 6-8, Marocul este cucerit in sec. 8 de arabi, devenind o parte a lumii islamice. Portughezi si spanioli ocupa in sec. 15 temporar porturile Ceuta, Tanger, Melilla s.a. Moulay ar-Rasid, proclamat la FES, in 1666, sultan al Marocului, intemeiaza dinastia Alauita, ce domneste pana astazi. Pe la jumatatea sec. 19 Marocul devine o tinta a tendintelor coloniale ale Frantei, Spaniei, Marii Britanii si Germaniei. In 1912, Franta impune protectoratul sau Marocului. Spania ocupa regiunea Rif, iar Tangerul devine oras cu statut international. La 14.08.1957 Marocul isi redobandeste independenta; la moartea suveranului Mahommed V (1961) tronul este ocupat de fiul sau Hassan II, Marocul devenind, prin constitutia din 1962 o monarhie constitutionala.


Populatia Marocului
 Populatia Marocului este de 306.645.305 (iulie 2002).
 Structura pe varste:
• 0 – 14 ani : 34,39% (din care barbati 5.368.784 si femei 5.170.890)
• 15 – 64 ani : 60,93%( din care barbati 9.270.095 si femei 9.402.561)
• peste 65 ani: 4,68%( din care barbati 646.567 si femei 786.407)
 Rata de crestere a populatiei: 1,71%
 Rata de natalitate: 24,16 nasteri /1000 locuitori
 Rata de mortalitate : 5,94 morti / 1000 locuitori
 Rata neta de migratie : -1,15 migranti / 1000 locuitori
 Grupuri etnice : arab-berber (99,1%) ; altele (0,7%) ; evrei (0,2%).
 Religii : musulmani ( 98,7%) ; crestini (1,1%) ; evrei (0,2%).
 Limbile utilizate: araba (oficiala ) ; dialecte berbere; franceza (utilizata indeosebi in afaceri ).




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat