Ord. ornitischia (avipelvieni) (tr.s.-cr.s.)

Ord. ORNITISCHIA (AVIPELVIENI) (Tr.s.-Cr.s.)

- Ierbivore, majorit. patrupede, de dimens. mai reduse decat ierbivorele sauropode, dar cu o tipologie mai variata si mai divers adaptate.

- Dinti foliari cu suprafete striate, alcatuind uneori baterii dentare, in care dintii se inlocuiau pe masura tocirii. Partea anterioara a maxilarelor- fara dinti. Pe maxilarul inf. locul dintilor era luat de un os specific ornitischienilor (= predentarul), invelit de un cioc cornos.

- 4 subordine: - ORNITHOPODA

- STEGOSAURIA

- ANKYLOSAURIA

- CERATOPSIA

Subord. ORNITHOPODA (Tr.s.-Cr.s.)

- Cei mai multi reprezentanti ai intregului ordin.

- Membre anterioare mai scurte ca si cele posterioare => capacitate de deplasare bipeda cel putin temporar.

- 2 familii: - Iguanodontidae (J.s.-Cr) - Europa

- Hadrosauridae (Cr.s) - America de Nord

1.a. Fam. IGUANODONTIDAE (J.s.-Cr): forme bipede terestre

- genul Iguanodon (Cr.i.-Wealdian) din Europa (S-Anglia + Belgia). Celebra o mica localitate din S Belgiei (Bernissart). Numeroase schelete aproape complete in crevasele unor calcare => I. bernissartensis. Cele mai mari: 8 m lung. + 4 m inaltime.

Particularitate: degetul mare al membrului anterior, perpendicular fata de celelalte, terminat cu o falanga conica, robusta (=> rol defensiv).

1.b Fam. HADROSAURIDAE (Cr.s.) = "dinos. cu cioc de rata"

- Dimensiuni comparabile cu ale Iguanodonilor (8-12 m lung.)

- amfibii bipede;

- maxilare latite si aplatizate in forma de cioc de rata, cu dinti mici, foliari, dispusi in baterii, in numar ce putea depasi 2000;

- caracteristic - o creasta situata deasupra oaselor craniene, goala in interior, in legatura directa cu orif. nazale = posibil rezervor de aer necesar la imersie sau mecanism de prevenire a patrunderii apei in plamani;

- membrana intre cele 3 degete ale membrelor posterioare vizibila pe urmele de pasi pastrate : certfica viata amfibie;

- genul Corythosaurus - bolta craniana in forma de dom

- genul Parasaurolophus - bolta craniana in forma de creasta.

Subord. STEGOSAURIA (J- Cr.i.)

- doar 8 genuri;

- siruri de placi osoase in partea dorsala;

- genul Stegosaurus  (J.s.): patruped masiv, greoi (aprox. 8 t), cu lungime de aprox. 7 m. Cap mic: creierul = 0,00001 (a suta mie parte) din masa totala a corpului (= record intre tetrapode). Vertebre sacrale cu canal larg => al 2-lea centru nervos important (rol in coordonarea miscarii partii posterioare a corpului. Dorso-sagital prezinta 3 siruri alterne de placi osoase poligonale. Cele mai mari se gasesc deasupra regiuni sacrale. Spre varful cozii- 2 perechi de spini ososi. Placile osoase prezentau o retea de canale subtiri, ramificate. Probabil adaposteau oase sanguine (= modalitate de convectie a caldurii in perioada de supraincalzire a corpului = modalitate de autoreglare a temp. corpului).

Subord. ANKYLOSAURIA (Cr)

- dinosauri "cuirasati" sau "reptile-tanc": spatele craniului si partile laterale sunt acoperite de blindaje osoase din placi si spini => protectie buna, dar mobilitate scazuta;

- stilopod in pozitie aproape orizontala, pubis redus =>marirea rezistentei partii anterioare a acetabumului;

- erau numerosi in Cretacicul sup. si aveau pana la 5 m lungime si 4 t greutate;

- genul Euplocephalus (= Ankylosaurus): Cr.s. - America de Nord;

- genul  Struthiosaurus Cr.s. - Europa.

Subord. CERATOPSIA (Cr.s.) = "dinosauri cu coarne" - din Am. de Nord, doar 2 genuri in Asia de E.

- coarnele = mijloc defensiv eficient, de regula in numar de 3: 2 supraorbitale si unul pe mijlocul nazalelor. Variabile ca dimensiuni.

- genul Triceratops  - coarnele supraorbitale pana la 3 m lungime, cel nazal mai mic;

- genul Torosaurus

- genul Monoclonius - corn nazal foarte dezvoltat si pereche supraorbitala redusa;

- genul Centrosaurus   /

- guler osos - prin hipertrofia parietalelor si scvamosalelor = apararea gatului (parte vulnerabila);

- membre posterioare mai dezvoltate decat cele anterioare => postura defensiva adecvata;

- genul Protoceratops - tip ancestral.

- Numeroase schelete intregi alaturi de cuiburi cu oua, in Mongolia.

- 2 m lungime, fara coarne, doar o mica excrescenta pe nazale!

- Guler osos dezvoltat dar larg fenestrat.

Formele evoluate (ex. genul Triceratops) - 8 m lungime, 10 t greutate.

Ceratopsidele - printre ultimii reprezentanti ai dinosaurienilor, disparuti in colapsul "fini-cretacic".

Fiziologia termica a dinosaurienilor

Modul de viata era incompatibil cu o fiziologie ectoterma (= dependenta de variatii sezoniere si diurne ale temp. mediului ambiant) ca la reptilele actuale.

Argumente:- uriasii ierbivori trebuiau sa se hraneasca 16-18 ore/zi pentru a-si asigura necesitatile calorice;

- carnivorii trebuiau sa fie rapizi si agili pentru procurarea hranei (puteau atinge 45 hm/h);

In ambele cazuri era necesara mentinerea constanta a temp. corpului, pentru intretinerea unui metabolism intens.

Dovezi:- arhitectura interna a placilor de Stegosaurus;

- microstructura oaselor cu retea densa de canale haverslene dispuse intre celulele osoase, ca la mamifere;

=> Cel putin o parte a lor erau "animale cu sange cald". Si alte reptile fosile erau probabil endoterme: ptreosaurienii, unele synapside. Dar este vorba de o endotermie adecvata doar climatului cald al Mezozoicului. In a 2-a jumatate a Cretacicului, cand climatul a inceput sa se raceasca, endotermia lor s-a dovedit insuficienta datorita, in primul rand, absentei unui dispozitiv care sa impiedice pierderile calorice la suprafata corpului (ex.: penele la pasari si parul la mamifere). Cum nu puteau nici hiberna, (datorita taliei mari si a endotermiei) => cauza importanta a disparitiei lor.