QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Cercetare - varsta adulta








Cercetare - varsta adulta

OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

           1. Obiectivele cercetarii

Studierea problemelor cu care se confrunta persoanele institutionalizate s-a conturat ca fiind o problema importanta si in cazul acestei categorii de persoane, care nu-si mai poate asigura un climat de securitate, care sa-i asigure existenta, resursele elementare minime necesare pentru o viata demna si o functionare sociala normala. Asa cum am aratat, varstnicii prezinta o serie de caracteristici modelate de-a lungul vietii, in functie de experientele proprii, pentru ca ii diversifica „experienta de viata” si vicisitudinile vietii, obiceiurile si profesiunile, ca si bolile. Ii diversifica capacitatile de compensare, care sunt inegale, toate aceste caracteristici punandu-si amprenta asupra personalitatii acestora, determinand moduri specifice de comportament si actiune.



. Concluziile desprinse in urma studiului vor permite formularea unor sugestii si propuneri cu scopul diminuarii fenomenelor negative declansate odata cu institutionalizarea.

Lucraea se contureaza in jurul unui obiectiv general, si anume, cunoasterea masurii in care institutionalizarea silita actioneaza asupra integritatii fizice, psihice si psiho-sociale a varstnicului.

Avand in vedere aspectele prezentate anterior, in cercetarea  pe care am intreprins-o am formulat urmatoarele obiective particulare:

1.                    Identificarea contextului care genereaza crizele de adaptare sau alte probleme specifice integrarii in camin.

2.                    Investigarea modului de perceptie a fenomenului institutionalizarii de catre varstnicii solitari, comparativ cu cei proveniti din mediul familial.

4.2.                Ipotezele cercetarii

In vederea atingerii obiectivelor propuse am formulat urmatoarele ipoteze:

1. Institutionalizarea silita duce la aparitia fenomenelor specifice inadaptarii: depresie, anxietate, iritabilitate, relatii deficitare, izolare etc. 

2. Exista o probabilitate mai mare de aparitie a crizelor de adaptare la batranii proveniti din mediul familial decat la cei solitari.

METODOLOGIA DE LUCRU

1. Descrierea esantionului

         Studiul de fata s-a realizat in Caminul pentru Persoane Varstnice din subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Hunedoara. In acest centru de ocrotire sunt institutionalizate 30 de persoane, cu varstele cuprinse intre 62 de ani si 91 de ani. Aceste persoane beneficiaza de aceasta masura de protectie intrucat imprejurarile de viata (lipsa unei locuinte, starea de sanatate, crizele din familie sau imposibilitatea familiilor de a-i ingriji) au impus aducerea lor in starea de siguranta.

          Pentru cercetare am selectat 26 de subiecti pentru a putea obtine in esantion simetric, in care sa avem de fiecare parte un numar egal de subiecti, in cazul nostru numarul subiectilor proveniti din mediul familial sa fie egal cu numarul subiectilor solitari. Cei 6 subiecti neprezenti au fost exclusi din cercetare si datorita varstei inaintate si prezentei dementei.   

           Astfel, am obtinut un esantion alcatuit din 12 barbati si 12 femei, de fiecare parte existand cate 6 subiecti celibatari si 6 proveniti din mediul familial.

           Descrierea subiectilor dupa varsta si mediul de provenienta este reflectata in tabelele 1 a si 1 b, depistand trei categorii de mediu de provenienta: solitar, familial si mediu de institutionalizare in regim de urgenta (Adapostul de Urgenta pe Timp de Noapte - AUTN). 

  

Tabelul 1. a. Tabel privind subiectii in functie de varsta si mediu de provenienta

Sex

Media

N

Abatere standard

Varsta minima

Varsta maxima

Barbati

Celibatari

617

6

2.137

62

67

Proveniti din mediul familial

70.50

6

764

65

79

Total

67.33

12

830

62

79

Femei

Celibatare

71.00

6

2.530

68

75

Provenite din mediul familial

767

6

179

71

82

Total

72.83

12

3.810

68

82

Total

Celibatari

67.58

12

209

62

75

Proveniti din mediul familial

72.58

12

795

65

82

Total

70.08

24

098

62

82

Tabelul 2 b . Prezentarea mediului de provenienta a subiectilor institutionalizati

Subiecti

Mediu de provenienta

Media de varsta

Numar subiecti

Abaterea standard

Barbati

Celibatari

Familial

62.00

1

.

Solitar

650

2

2.121

AUTN

667

3

2.517

Total

617

6

2.137

Proveniti din mediul familial

Familial

70.50

6

764

Total

70.50

6

764

Total

Familial

69.29

7

407

Solitar

650

2

2.121

AUTN

667

3

2.517

Total

67.33

12

830

Femei

Celibatare

Familial

72.00

1

.

Solitar

69.00

3

1.000

AUTN

73.50

2

2.121

Total

71.00

6

2.530

Provenite din mediul familial

Familial

767

6

179

Total

767

6

179

Total

Familial

729

7

3.946

Solitar

69.00

3

1.000

AUTN

73.50

2

2.121

Total

72.83

12

3.810

Total

Celibatari

Familial

67.00

2

7.071

Solitar

67.20

5

2.775

AUTN

68.20

5

263

Total

67.58

12

209

proveniti din mediul familial

Familial

72.58

12

795

Total

72.58

12

795

Total

Familial

71.79

14

236

Solitar

67.20

5

2.775

AUTN

68.20

5

263

Total

70.08

24

098

    2.  Descrierea probelor – Instrumente utilizate

2.1. Ancheta pe baza de chestionar – ANEXA 1        

        Metoda anchetei pe baza de chestionar presupune recoltarea sistematica a unor informatii despre viata individului, oferind posibilitatea unei abordari global – integrative a grupului investigat. Cu ajutorul acestei metode subiectul reflecta aspiratii, atitudini, interese, rezonante afective, aspecte constante si disonante caracteriale.

         Chestionarul este instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza culegerea datelor in anchete. Acesta cuprinde un set de intrebari care se adreseaza populatiei investigate, intrebari ce joaca un rol de indicatori ai unor fapte sau fenomene sociale.

         Raspunsul (de regula in scris) la aceste intrebari furnizeaza informatii asupra campului de cercetare.

        Tipuri de intrebari utilizate in cadrul chestionarului :

Dupa continut :

1. Intrebari factuale. Acestea vizeaza obtinerea de informatii privind anumite evenimente petrecute in viata persoanei ( intrebarile 3, 4, 6).

      2. Intrebari de opinie prin care se urmareste accesul la aspectele de ordin subiectiv ale persoanei: atitudini, pareri, notiuni, interes ( intrebarile 1, 2, 5, 7, 8).    

         Dupa forma de inregistrare a raspunsurilor acestea sunt intrebari inchise, care sunt insotite de variante de raspunsuri posibile, mai usor de prevazut.

        In cazul intrebarilor de opinie distingem in special clasa acelora in care se urmareste evaluarea intensitatii unor atitudini, apreciere in care se utilizeaza pentru raspuns o clasa ordinala inchisa.

        In legatura cu numarul intrebarilor din chestionar, acestea sunt in numar de 8, executate intr-o forma simpla, usor accesibila varstei subiectilor.

       Chestionarul aplicat in lucrarea de fata este cel prezentat in Anexa nr.1, destinat persoanelor varstnice asistate si care urmareste sa afle contextul in care s-a realizat institutionalizarea, sentimentele legate de aceasta, legatura existenta cu familia si modul in care s-au adaptat sau nu acestei situatii. 

            2.2. Scala de depresie Hamilton ( 17 itemi) – ANEXA 2

Autor: M. Hamilton

Domenii de aplicatie:

        Aceasta scala este o masura a depresiei si cuprinde 17 itemi, cotati pe 3-5 grade si apare ca fiind un bun indicator al intensitatii globale al sindromului depresiv. Scala include itemi de evaluare a componentelor cognitive, comportamentale, dar mai ales somatice.

        Aceasta scala este o scala in care se iau in consideratie toate observatiile asupra starii curente mentale a pacientului. Scala nu poate fi folosita pentru a stabili un diagnostic, dar poate fi folosita pentru evaluarea gradului de severitate la pacientii la care depresia a fost deja diagnosticata. Itemii sunt cotati de evaluator in timpul interviului, scorul total (de la 0-100) reprezinta suma scorurilor date de 2 evaluatori sau dublarea scorului unuia din ei. A devenit mai des utilizat sistemul de raportare a scorului unui evaluator la punctajul maxim de 50 si de a se interpreta scorul de 14 sau mai mult ca fiind un indiciu al depresiei care justifica tratamentul si scorul de 6-7 sau mai putin ca fiind un indiciu al remisiei (Ziegler, 1976, Knesevich, 1977). Hamilton (1982) sugera ca atunci cand scorul HRS(D) a fost redus la o treime sau chiar mai putin din valoarea acestuia inainte de tratament se poate spune ca pentru pacient tratamentul a avut succes.

Utilizare:

    Este folosita de evaluator dupa conversatia cu pacientul. Numarul de intrebari directe trebuie sa fie minim si intrebarile puse sub o forma pozitiva sau negativa in caz de necesitate (Dormiti bine? Dormiti rau?).

Cotare: Este suficienta insumarea scorurilor obtinute la diferiti itemi.

Date normative:

     Se considera ca este necesar un scor de cel putin 18 pct. pentru a vorbi de o depresie moderata; m = 42,9 in debutul tratamentului la depresiile severe.

Intindere: 0 - 52

Validare:

      Analiza functionala a lui M. Hamilton a pus in evidenta 3 factori principali: incetinire, apatie; simptome somatice; anxietate.

     Validitatea de continut este de 0.84 - 0.90 si prezinta corelatii ridicate cu alte scale inclusiv scale de autourmarire (pentru detalii vezi Rehm 1981).

      Fiecare componenta a scalei Hamilton (depresie, vinovatie, suicid, insomnii de adormire, in timpul noptii, de trezire, munca si activitatea, incetineala, agitatia, anxietatea, anxietatea somatica, simptomele gastro-intestinale, simptomele somatice generale, genitale, ipohondria, scaderea in greutate si constiinta bolii) va fi notata pe baza scalei valorice de la 0 la 4 unde: 0 = absenta, 1 = usoara, 2 = moderata, 3 = marcata si 4 = severa. Insumarea punctajelor de la cele 5 categorii vor da scorul per total.

2.3. Inventarul de ostilitate – ANEXA  3

         Inventarul de ostilitate a fost conceput de Arnold H. Buss si Ann Durkee (1957) si ajuta la estimarea globala a otilitatii propri unui subiect. Acesta cuprinde 66 de afirmatii la care subiectul poate raspunde prin A (adevarat) sau F (fals). Itemii inventarului au fost formulati astfel incat sa coteze 7 dimensiuni ale ostilitatii, exprimand tot atatea forme de manifestare ale acesteia:

- negativismul - comportamentul care apare la o persoana la aparitia unei forme de autoritate. Implica refuzul colaborarii, comportamentul putand varia de la un nonconformism pasiv la puternice rabufniri  impotriva regulilor si conventiilor.

- resentimentul - implica existenta invidiei fata de ceilalti, deseori ajunsa la nivel de ura. Se intalneste des ca un sentiment de furie fata de toti cei din jur, privind nedreptati exagerate sau imaginare.

- ostilitatea indirecta - implica exprimarea ostilitatii fata de cineva in mod indirect. Ea poate fi deviata in ostilitati directe prin vorbe rautacioase sau glume puse in practica, destinatarul receptand ostilitatea, dar ramanand pasiv. Alte manifestari indirecte, cum ar fi trantirea usilor si alte comportamente isterice, permit unei persoane descarcarea sentimentelor de ostilitate care nu pot fi indreptate asupra unei anumite persoane.

- atacul - implica violenta fizica reala si dorinta de a o folosi impotriva celorlalti. De obicei apare mai curand in lupta cu alte persoane, decat in distrugerea obiectelor.

- suspiciunea - implica proiectarea ostilitatii asupra altora. Ea poate varia de la a fi banuitor si prudent fata de ceilalti pana la convingerea ca toti ii vor raul.

- iritabilitatea - este o stare in care ai tendinta de a exploda la cea mai mica provocare. Poate aparea in izbucniri temperamentale pripite, pline de indispozitie si violenta.

- ostilitatea verbala - implica verbalizarea sentimentelor negative fata de altii, atat prin ceea ce spun, cat si prin felul cum o spun. Poate fi remarcata in stilurile verbale de a te certa, striga si tipa si in continutul verbal al amenintarilor, injuraturilor si criticilor.         

Ostilitatea este conceputa de autori ca fiind produsul frustrarii, asociat cu nivelurile ridicate ale stresului.

           2. Mini-Mintal State Examination - MMSE – ANEXA 4

         MMSE este un minitest pentru examinarea starii mentale, suficient de usor de aplicat si cu capacitate de interpretare imediata. Chestionarul este alcatuit din  intrebari relativ simple, care pornesc de la dorinta psihologului de a cunoaste capacitatile subiectului de orientare temporala, mergand pana la evaluarea abilitatilor sale de a scrie si de a citi. Primele 10 intrebari ale testului se refera la disponibilitatea subiectului de a fi orientat in timp si spatiu. Pentru raspunsurile corecte subiectul poate obtine cate un punct (maximum 10 puncte). Testul este astfel alcatuit incat dupa aceste intrebari dificultatea creste. Itemul 11 contine solicitarea ca subiectul sa repete dupa psiholog cuvintele: lamaie, cheie, balon. Psihologul repeta cuvintele la interval de cate o secunda, si daca subiectul are tulburari de pronuntie va face aceasta de 5 ori. Itemii 12 si 13 se refera la operatii de calcul mental. Astfel, subiectul scade 7 din  100 si trebuie sa spuna rezultatul, fiind apoi rugat sa faca 5 scaderi consecutive, compuse de examinator. Pentru orice operatie de scadere realizata corect el va primi un punct. Cu intrebarile 14-15 revenim in sfera capacitatii mnezice de scurta durata. Subiectul este intrebat daca poate reactualiza cele 3 cuvinte spuse anterior, urmand sa le enunte  Cu itemii 16-17, psihologul ii introduce pe subiecti in sfera praxiilor. Initial examinatorul ii arata subiectului un creion si il intreaba ce este. Raspunsul corect se coteaza cu un punct; la fel si cu aratarea si identificarea unui ceas.

      In iconomia testului, la intrebarea 18 a fost construita o situatie usor problematica pentru subiecti: acestia sunt rugati sa repete cuvinte monosilabice, care par fara sens (nici, un, daca, si, sau, dar). Acest enunt, desi pare foarte simplu, creeaza frecvent disconfort subiectilor, in special afazicii si disfazicii. Autorul testului MMSE a imaginat, la itemul 19, o situatie formata din  mai multi pasi, o sarcina cu dificultate mai mare, constituita din  3 etape. Subiectului i se spune sa ia o bucata de hartie, sa o impatureasca in doua si sa o aseze jos. Pasul al treilea este cel care solicita subiectului sa citeasca cu glas tare ceea ce este scris pe hartie si sa execute comanda scrisa (pe hartie este scris sa inchida ochii). Itemul 20 solicita in plan motric, mnezic si prosexic, chiar global, capacitatile psihice ale subiectului, intrucat lui i se lasa libertatea de a scrie o compozitie pe o hartie data de psiholog.

      La ultima intrebare a testului, subiectul trebuie sa completeze un desen pe hartie, care reprezinta doua pentagoane cu unghi drept intre ele, fiecare colt al pentagonului intersectandu-se cu celalalt, asemanator diamantului.

      Maximul de puncte care se pot obtine la acest test este de 30 de puncte. Reperele recomandate pentru evaluarea disfunctiei cognitive sunt urmatoarele:

- usoara: peste 21 de puncte MMSE;

- moderata: intre 10-20 puncte MMSE;

- severa: sub 10 puncte.

3.  Procedura de lucru

      Cercetarea s-a desfasurat pe o perioada de aproximativ o luna, martie 2013 – aprilie 2013.

      Primul pas pe care l-am facut in cadrul cercetarii a fost obtinerea colaboratii din partea psihologului institutiei, pentru a obtine o evaluare cat mai autentica in ceea ce priveste consecintele institutionalizarii. Pentru inceput psihologul a aplicat beneficiarilor  MMSE,  fapt care a avut ca scop selectarea subiectilor fara disfunctii cognitive. S-a obtinut, astfel, un esantion de 26 de subiecti, care au discernamantul pastrat.

      Dupa stabilirea lotului de participanti s-a trecut la aplicarea celorlalte probe. Aplicarea chestionarului a fost realizata de noi, iar scala de depresie Hamilton si  inventarul de ostilitate a fost aplicat de psiholog, intrucat detine competentele specifice meseriei. Chestionarul l-am efectuat sub auspiciul dialogului, in acest mod evitandu-se ingreunarea procesului de culegere a datelor, datorat inconvenientelor specifice varstei (vedere slaba, neintelegerea termenilor etc). Avand in vedere aceste aspecte, chestionarele au fost completate personal, bifand in dreptul fiecarei intrebari varianta de raspuns furnizata de persoana investigata. In ceea ce priveste aplicarea chestionarului trebuie specificat ca nu am intampinat probleme, toti subiectii fiind motivati sa raspunda, mai degraba de dragul socializarii decat in ipostaza de testare. Instructajul le-a fost prelucrat verbal, fiecaruia in parte, apoi itemii, raspunsurile fiind notate de psiholog pe foaia de raspuns.

         Culegerea datelor s-a efectuat de-a lungul a aproximativ o luna, datorita programului existent in camin, cercetare care a incercat sa nu efecteze in nici un fel starea persoanelor investigate, precum si datorita programului propriu impartit intre cele doua institutii in care imi desfasor activitatea. Pe parcursul cercetarii, a fost necesar ca, din cand in cand, sa se recurga la indrumari suplimentare, cazul persoanelor care nu intelegeau prea bine sarcina impusa de instrument.

         Participantii au fost testati in mai multe sedinte, uneori individual, alteori colectiv. Durata unei sedinte a fost intre 30 de minute si trei ore. Sedintele au fost efectuate intre orele 10.00 – 13.00, pentru a nu incurca programul zilnic si pentru a nu suprasolicita subiectii.

        Dupa ce s-a efectuat testarea tuturor participantilor s-a trecut la cotarea si interpretarea rezultatelor.

  Designul si variabilele cercetarii

                Cercetarea prezenta are scopul de a demonstra existenta unei relatii intre inadaptare si institutionalizarea silita la persoanele de varsta a treia internate in caminele pentru persoane varstnice, pe de o parte, si existenta unei diferente semnificative intre adaptarea la persoanele solitare in raport cu cele provenite din mediul familial.

        Referitor la prima ipoteza, variabila independenta este reprezentata de fenomenul institutionalizarii silite la persoanele varstnice, fenomen care aduce cu sine crizele de adaptare. In ceea ce priveste fenomenul de inadaptare la persoanele varstnice expuse fenomenului institutionalizarii silite acesta este mult mai intens la persoanele provenite din mediul familial, mediul de provenienta fiind variabila independenta a celei de-a doua ipoteza, variabila care influenteaza adaptabilitatea varstnicului in institutia de ocrotire.        In cadrul primei ipoteze care are in vedere lipsa de adaptare acolo unde institutionalizarea a fost facuta fara acordul subiectilor, este evidentiata variabila independenta. Existenta unei diferente semnificative intre adaptarea persoanelor celibatare si cele provenite din mediul familial este evidentiata in ipoteza a doua.

        In cadrul primei ipoteze, variabila dependenta este data de reactiile beneficiarilor de servicii sociale, specifice fenomenului inadaptarii (depresie, anxietate, iritabilitate, relatii deficitare, izolare etc), iar in cadrul celei de-a doua ipoteze variabila independenta este data de diferentele de perceptie a fenomenului institutionalizarii de catre persoanele celibatare si cele provenite din mediul familial. 

        Variabila data de reactiile de inadaptare poate lua urmatoarele forme: aparitia simptomelor specifice depresiei, anxietatii si afectarea relatiilor interpersonale de forma izolarii si a relatiilor deficitare.

       Variabila independenta data de diferenta de perceptie a fenomenului institutionalizarii de catre persoanele solitare si cele provenite din mediul familial,  scoate in evidenta ca persoanele solitare, prin confortul oferit de institutionalizare, fac ca aceste persoane sa fie mult mai echilibrate psihic, pe cand cele provenite din mediul familial sa prezinte reactii specifice inadaptarii.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

 1. Interpretarea cantitativa a rezultatelor 

        Studiul de fata ofera oportunitatea de a depista relatia existenta intre institutionalizarea silita si crizele de adaptare, precum si asupra diferentelor de adaptare intre persoanele solitare si cele provenite din mediul familial, pe baza aplicarii instrumentelor psihologice prelucrate statistic in programul SPSS.

        Datele obtinute in urma aplicarii testelor statistice afirma existenta unei corelatii semnificative intre institutionalizarea silita si inadaptare. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor vor fi facute in functie de variabila independenta implicata in ipoteza (institutionalizarea silita). Prin aplicarea probelor s-au putut obtine rezultate concludente, semnificative pentru lotul de participanti in ceea ce priveste fenomenele specifice crizelor de adaptare la institutionalizarea fara acordul varsnicului.

        Ipoteza de la care am plecat a fost aceea ca intre crizele de adaptare si instutionalizarea silita exista o corelatie. Am incercat sa dovedim aceasta ipoteza atat pe baza raspunsurilor la intrebarile chestionarului, cat si pe baza raspunsurilor obtinute la itemii scalei de depresie Hamilton si ai inventarului de ostilitate. 

           Aplicarea chestionarului, prin raspunsurile obtinute la intrebarile 1, 2, 4 si 5 a relevat rezultate concludente semnificative pentru lotul de participanti in ceea ce priveste relatia dintre aparitia fenomenelor specifice inadaptarii si institutionalizarea silita.

Tabelul 1.1.  Tabel privind efectele in plan emotional

Subiecti

Media

Mediana

Abatere standard

Minimum

Maximum

24

1.21

.233

1.141

-.305

.305

    

Reactii la institutionalizare

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Nici unul, ma simt bine

Resemnare

Frustrare

Tristete

Total

9

5

6

4

24

37.5

20.8

20

17

100.0

37.5

20.8

20

17

100.0

37.5

58.3

83.3

100.0

                          

Figura 1.1. Reprezentarea grafica privind  efectele in plan emotional

         

            Toate aceste sentimente negative, au contribuit la accentuarea simptomelor specifice anxietatii si depresiei (obtinute in urma aplicarii Scalei de depresie Hamilton), asa cum este reprezentat in tabelul 2.

 Tabelul 1.2.Ttabel simptomele specifice depresiei si anxietatii  manifestate

Constiinta bolii

Scadere in greutate

ipohondrie

Simptome genitale

Simptome somatice generale

Numar de subiecti

24

24

24

24

24

Media

.00

.00

.38

.00

.71

Mediana

.000

.000

.132

.000

.095

Abatere standard

.000

.000

.647

.000

.464

Minimum

0

0

0

0

0

Maximum

0

0

2

0

1

Simptome gastro-intestinale

Anxietate somatica

Anxietate

Agitatie

Incetineala

Numar de subiecti

24

24

24

24

24

Media

.21

.38

.42

.71

.04

Mediana

.085

.189

.146

.141

.042

Abatere standard

.415

.924

.717

.690

.204

Minimum

0

0

0

0

0

Maximum

1

3

2

2

1

Insomnii de trezire

interese

Insomnii in timpul noptii

Insomnii de adormire

Suicid

Numar de subiecti

24

24

24

24

24

Media

.33

.42

.33

.21

.25

Mediana

.130



.119

.130

.085

.138

Abatere standard

.637

.584

.637

.415

.676

Minimum

0

0

0

0

0

Maximum

2

2

2

1

2

Vinovatie

Depresie

Numar de subiecti

24

24

Media

.83

.63

Mediana

.177

.157

Abatere standard

.868

.770

Minimum

0

0

Maximum

2

2

Constiinta bolii

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

24

100.0

100.0

100.0

                                      

Scadere in greutate

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

24

100.0

100.0

100.0

                                                

ipohondrie

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

17

70.8

70.8

70.8

1

5

20.8

20.8

91.7

2

2

8.3

8.3

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                             

Simptome generale

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

24

100.0

100.0

100.0

                                                

Simptome somatice

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

7

29.2

29.2

29.2

1

17

70.8

70.8

100.0

Total

24

100.0

100.0

                       

                      

Simptome gastro-intestinale

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

19

79.2

79.2

79.2

1

5

20.8

20.8

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                                   

   

Anxietate somatica

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

20

83.3

83.3

83.3

1

1

2

2

87.5

2

1

2

2

91.7

3

2

8.3

8.3

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                              

Anxietate

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

17

70.8

70.8

70.8

1

4

17

17

87.5

2

3

12.5

12.5

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                             

 

Agitatie

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

10

41.7

41.7

41.7

1

11

48

48

87.5

2

3

12.5

12.5

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                                                                            

                                                   

   Incetineala

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

23

98

98

98

1

1

2

2

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                     

                                              

Insomnii de trezire

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

18

70

70

70

1

4

17

17

91.7

2

2

8.3

8.3

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                                

Interese

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

15

62.5

62.5

62.5

1

8

33.3

33.3

98

2

1

2

2

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                  

                           

                                              

Insomnii in timpul noptii

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

18

70

70

70

1

4

17

17

91.7

2

2

8.3

8.3

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                                 

Insomnii de adormire

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

19

79.2

79.2

79.2

1

5

20.8

20.8

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                      

                       

Suicid

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

21

87.5

87.5

87.5

2

3

12.5

12.5

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                                  

                                       

 

 Vinovatie

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

11

48

48

48

1

6

20

20

70.8

2

7

29.2

29.2

100.0

Total

24

100.0

100.0

                                                       

                                              

Depresie

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

0

13

52

52

52

1

7

29.2

29.2

83.3

2

4

17

17

100.0

Total

24

100.0

100.0

               

                                               

                     

                     Efectele institutionalizarii silite, in plan relational ni-l releva Inventarul de ostilitate dupa cum este reprezentat in tabelul 3.

Tabelul 1.3. Efectele institutionalizarii silite obtinute in urma Inventarului de ostilitate

Negativism

Resentiment

Ostilitate

Atac

Suspiciune

N

Subiecti

24

24

24

24

24

Media

.101

.085




.090

.058

.085

Abatere Standard

.495

.415

.442

.282

.415

Minimum

0

0

0

0

0

Maximum

1

1

1

1

1

Total

9

5

18

2

5

Statistica

 

Iritabilitate

Ostilitate verbala

 

N

Subiecti

24

24

 

Media

.098

.104

 

Abatere Standard

.482

.511

 

Minimum

0

0

 

Maximum

1

1

 

Total

16

12

 

                                   Negativism

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent total

 

15

62.5

62.5

62.5

 

9

37.5

37.5

100.0

 

24

100.0

100.0

 

                                      

Negativism

Media

N

Abatere standard

nu

1.67

15

.488

da

1.22

9

.441

Total

1.50

24

.511

                                                     

                                

  

 

 

resentiment

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

nu

19

79.2

79.2

79.2

da

5

20.8

20.8

100.0

Total

24

100.0

100.0

Resentiment

Resentiment

Media

N

Abaterea standard

nu

1.37

19

.496

da

2.00

5

.000

Total

1.50

24

.511

                     

ostilitate

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

nu

6

20

20

20

da

18

70

70

100.0

Total

24

100.0

100.0

Ostilitate

ostilitate

Media

N

Abaterea standard

nu

1.50

6

.548

da

1.50

18

.514

Total

1.50

24

.511

                           

 

atac

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

nu

22

91.7

91.7

91.7

da

2

8.3

8.3

100.0

Total

24

100.0

100.0

Atac

atac

Media

N

Abaterea standard

nu

1.45

22

.510

da

2.00

2

.000

Total

1.50

24

.511

                           

suspiciune

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

nu

19

79.2

79.2

79.2

da

5

20.8

20.8

100.0

Total

24

100.0

100.0

Suspiciune

suspiciune

Media

N

Abaterea standard

nu

1.42

19

.507

da

1.80

5

.447

Total

1.50

24

.511

                               

 

Iritabilitate

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

nu

8

33.3

33.3

33.3

da

16

67

67

100.0

Total

24

100.0

100.0

 iritabilitate

Iritabilitate

Media

N

Abaterea standard

nu

1.50

8

.535

da

1.50

16

.516

Total

1.50

24

.511

                        

Ostilitate verbala

Frecventa

Procent

Procent valid

Total procent

Valid

nu

12

50.0

50.0

50.0

da

12

50.0

50.0

100.0

Total

24

100.0

100.0

 

Ostilitate verbala

Ostilitate verbala

Media

N

Abaterea standard

nu

1.50

12

.522

da

1.50

12

.522

Total

1.50

24

.511

                                      

      In sprijinul validarii ipotezei numarul 2, care evidentiaza diferentele de acomodare in institutie in functie de mediul de provenienta, prezentam rezultatele obtinute raspunsurile obtinute prin aplicarea chestionarului, a Scalei de depresie Hamilton si a Inventarului de ostilitate, pe categorii de subiecti.  

                  Rezultatele obtinute releva faptul ca acele persoane care au decis singure sa fie institutionalizate, 50% atat din subiectii de gen masculin cat si cei de gen feminin, s-au integrat foarte bine in institutie, atat cele solitare cat si cele provenite din mediul familial.

Tabelul 1. Situatia motivelor care au dus la institutionalizare

Subiecti

Motivul institutionalizarii

Celibatari

Proveniti din mediul familial

sex

sex

Barbati

Femei

Barbati

Femei

Nr. subiecti

Nr. subiecti

Nr.

subiecti

Nr.

subiecti

Lipsa unei locuinte

Imposibilitatea de a se autoingriji

Imposibilitatea familiei de a-i ingriji

„Crizele din familie”

5

0

0

1

4

2

0

0

0

2

4

0

0

4

2

0

               De asemenea, motivul care a dus la institutionalizare contribuie la prezenta sau absenta simptomelor specifice inadaptarii. Situatia motivelor care au dus la institutionalizare este prezentata in tabelul

Tabelul 1. Situatia motivelor care au dus la institutionalizare

Motivul institutionalizarii

Sex

Mediu de provenienta

Lipsa unei locuinte

Imposibilitatea de a se autoingriji

Imposibilitatea familiei de a-i ingriji

„Crizele din familie”

Procent

Procent

Procent

Procent

Barbati

Mediu solitar

83.3%

17%

Proveniti din mediu familial

33.3%

67%

Femei

Mediu solitar

67%

33.3%

Provenite din mediu familial

67%

33.3%

Numarul de participanti

24

Media

.000

Mediana

.147

Coeficient de corelatie

.000

Semnificatie

1.000

Abaterea standard

.722

Minimum

-.305

Maximum

.305

                   

          Dintre subiectii institutionalizati predomina cei care au fost institutionalizati din lipsa unei locuinte ( 83,3% barbati si 66,6% femei), din imposibilitatea de a se autoingriji si din imposibilitatea de ingrijire din partea familiei ( 66,6% barbati si 33,3% femei), motive care accentueaza sentimentele de tritete si frustrare.               

           Institutionalizarea poate constitui o alternativa la crizele existentiale prezente in viata varstnicului, acest lucru fiind valabil, fara repercusiuni asupra starii psihice, doar in cazul varstnicilor solitari, care sunt multumiti de acest „surogat” de camin familial.

               Din datele obtinute dupa aplicarea chestionarului se evidentiaza faptul ca instiutionalizarea contribuie la conturarea relatiei dintre aparitia crizelor de adaptare, a depresiei si a relatiilor deficitare si institutionalizare.

Tabelul 1. Situatia privind adaptabilitatea in institutie

Sex

Mediu de provenienta



De cand sunteti institutionalizat, duceti o viata mai buna?

Da

Nu prea

Nu

Procent

Procent

Procent

Barbati

Mediu solitar

100%

Proveniti din mediu familial

83,3%

16,6%

Femei

Mediu solitar

67%

33.3%

Provenite din mediu familial

33,3%

66,6%

                                     

                      

                                   

Figura 1. Situatia privind adaptabilitatea in institutie

   

        Aplicarea Inventarului de ostilitate, pentru surprinderea reactiilor specifice datorate frustrarii, in ceea ce priveste relatiile interpersonale, scoate in evidenta prezenta componentelor ostilitatii (tabelul 7 si tabelul 8) dupa cum urmeaza:

   

Tabelul 1.7  Prezenta caracteristicilor specifice ostilitatii  in urma aplicarii Inventarului de ostilitate pe toate categoriile de subiecti

Componente ale ostilitatii

Barbati

Mediu solitar

Proveniti din mediul familial

Subiecti

Procent

Subiecti

Procent

negativism

nu

4

80.0%

1

20.0%

da

2

28.6%

5

71.4%

resentiment

nu

6

50.0%

6

50.0%

da

0

.0%

0

.0%

ostilitate

nu

2

67%

1

33.3%

da

4

44%

5

56%

atac

nu

6

50.0%

6

50.0%

da

0

.0%

0

.0%

suspiciune

nu

6

55%

5

45%

da

0

.0%

1

100.0%

iritabilitate

nu

3

70%

1

20%

da

3

37.5%

5

62.5%

ostilitate verbala

nu

3

50.0%

3

50.0%

da

3

50.0%

3

50.0%

Componente ale ostilitatii

Femei

Mediu solitar

Provenite din mediul familial

Subiecti

Procent

Subiecti

Procent

negativism

nu

5

50.0%

5

50.0%

da

1

50.0%

1

50.0%

resentiment

nu

5

71.4%

2

28.6%

da

1

20.0%

4

80.0%

ostilitate

nu

2

67%

1

33.3%

da

4

44%

5

56%

atac

nu

5

50.0%

5

50.0%

da

1

50.0%

1

50.0%

suspiciune

nu

3

37.5%

5

62.5%

da

3

70%

1

20%

iritabilitate

nu

3

70%

1

20%

da

3

37.5%

5

62.5%

ostilitate verbala

nu

3

50.0%

3

50.0%

da

3

50.0%

3

50.0%

           Din cele expuse mai sus s-au constat urmatoarele diferente de acomodare intre persoanele solitare si cele provenite din mediul familial:

- la subiectii solitari predomina ostilitatea indirecta, 66,6% atat in randul subiectilor de gen masculin cat si in randul subiectilor de gen feminin,  care implica exprimarea ostilitatii fata de cineva in mod indirect prin vorbe rautacioase sau glume puse in practica, descarcarea sentimentelor de ostilitate nefiind indreptate impotriva celorlalti, ci mai degraba asupra obiectelor;

- la subiectii proveniti din mediul familial predomina, la o cota foarte inalta, negativismul, 83,3% si 66,6%  (ca refuz al colaborarii, comportamentul putand varia de la un cnonconformism pasiv la puternice rabufniri impotriva regulilor si conventiilor), resentimentul 66,6% in randul subiectilor de gen feminin, ( care implica existenta invidiei fata de ceilalti, deseori ajunsa la nivel de ura, materializata ca un sentiment de furie fata de toti cei din jur, privind nedreptati exagerate sau imaginare), ostilitatea indirecta, ostilitatea verbala – 83,3% pentru ambele categorii ( care implica verbalizarea sentimentelor negative fata de altii, atat prin ceea ce spun, cat si prin felul cum o spun, putand fi remarcata in stilurile verbale de a se certa, striga si tipa si in continutul verbal al amenintarilor, injuraturilor si criticilor), iritabilitatea – 83,3% ( ca tendinta de a exploda la cea mai mica provocare, putand aparea in izbucniri temperamentale pripite, pline de indispozitie si violenta) si chiar atacul – 16,6% in randul subiectilor de gen feminin (violenta fizica reala si dorinta de a o folosi impotriva celorlalti).

           

Tabelul 1.8. Distributia raspunsurilor la itemii Inventarului de ostilitate la toate categoriile de  subiecti

Negativism

Resentiment

Ostilitate

Mediul de provenienta

da

da

da

Numar subiecti

Numar  subiecti

Numar subiecti

sex

Barbati

Mediu solitar

2

0

4

Proveniti din mediul familial

5

0

5

Femei

Mediu solitar

1

1

4

Proveniti din mediul familial

1

4

5

Atac

Suspiciune

Mediul de provenienta

da

da

Numar subiecti

Numar subiecti

sex

Barbati

Mediu solitar

0

0

Proveniti din mediul familial

0

1

Femei

Mediu solitar

1

3

Proveniti din mediul familial

1

1

Iritabilitate

Ostilitate verbala

Mediul de provenienta

da

da

Numar subiecti

Numar subiecti

sex

Barbati

Mediu solitar

3

3

Proveniti din mediul familial

5

3

Femei

Mediu solitar

3

3

Proveniti din mediul familial

5

3

                        

                           

                       

                          

                               

                               

                 

 

   

Figura 1.8. Distributia raspunsurilor la itemii Inventarului de ostilitate la toate categoriile de  subiecti                 

         Putem concluziona ca persoanele provenite din mediul familial suporta greu institutionalizarea prezentand tulburari de adaptare, comparativ cu varstnicii celibatari, care s-au adaptat fara probleme majore.

      Studiul de fata ofera oportunitatea de a depista relatia existenta intre institutionalizarea silita si crizele de adaptare, precum si asupra diferentelor de adaptare intre persoanele solitare si cele provenite din mediul familial.

      Datele obtinute in urma aplicarii testelor statistice afirma existenta unei corelatii semnificative intre institutionalizarea silita si inadaptare, dar si existenta diferentelor de adaptare pe cele doua categorii de subiecti. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor au evidentiat validitatea ipotezelor cercetate.

2. Interpretarea calitativa a rezultatelor

      Rezultatele la probele aplicate ne-au ajutat sa demonstram ceea ce ne-am propus.

      In ceea ce priveste verificarea autenticitatii primei ipoteze, in care ne propunem sa investigam aparitia fenomenelor specifice inadaptarii datorate institutionalizarii silite, prin aplicarea probelor specifice (intrebarile 1, 3, 4, 8 din Anexa 1, Anexa 2, Anexa 3) s-au obtinut rezultate concludente. Astfel, prin raspunsurile obtinute la intrebarile 2,5,6 si 7 s-au obtinut rezultate concludente semnificative pentru lotul de participanti in ceea ce priveste relatia dintre aparitia fenomenelor specifice inadaptarii si institutionalizarea silita.

      Din analiza datelor reiese faptul ca institutionalizarea este un proces care nu decurge identic la toti indivizii. Astfel, pe baza rezultatelor obtinute, putem spune ca varstnicii au comportamente diferite pentru ca ii diversifica „experienta de viata” si vicisitudinile vietii, obiceiurile si profesiunile, ca si bolile. Ii diversifica capacitatile de compensare care sunt inegale. Exista varstnici care, datorita resurselor de adaptare pe care le detin sau care au un tonus optimist, considera internarea ca fiind „o batranete fara griji”.

      Rezultatele obtinute releva faptul ca acele persoane care au decis singure sa fie institutionalizate s-au integrat foarte bine in institutie, atat cele solitare cat si cele provenite din mediul familial.

     Observam aparitia sentimentelor de frustrare si tristete la intitutionalizarea silita. Rezultatele obtinute dupa aplicarea chestionarului evidentiaza faptul ca institutionalizarea contribuie la conturarea relatiei dintre aparitia crizelor de adaptare, a depresiei si a relatiilor deficitare si institutionalizare.

      De asemenea, motivul care a dus la institutionalizare contribuie la prezenta sau absenta simptomelor specifice inadaptarii. Din datele obtinute reiese faptul ca predomina subiectii care au fost institutionalizati din motive de sanatate, fiind pusi in imposibilitatea de a se autoingriji. 

       Institutionalizarea poate constitui o alternativa la crizele existentiale prezente in viata varstnicului, acest lucru fiind valabil, fara repercusiuni asupra starii psihice, doar in cazul varstnicilor solitari, care sunt multumiti de acest „surogat” de camin familial.

       Asa cum am aratat, varstnicii prezinta o serie de caracteristici modelate de-a lungul vietii, in functie de experientele proprii si atat timp cat nu este incalcat liberul arbitru omul, indiferent de varsta, isi gaseste propriile resurse de compensare si adaptare la orice situatie.    

      In sustinerea validarii ipotezei numarul 1, pentru surprinderea reactiilor specifice inadaptarii, prin aplicarea scalei de depresie Hamilton si a inventarului de ostilitate, remarcam ca si prezenta a simptomelor predominanta indicatorului „0” si „1”, la itemii de depresie, vinovatie, munca si activitate (interese), agitatie si simptome somatice generale, fapt care semnifica absenta sau prezenta usoara a simptomelor amintite mai sus. Rezultatul poate fi pus pe seama faptului ca acest tip de subiecti au fost cei care si-au dorit institutionalizarea, ca solutie la crizele existentiale. Aceeasi situatie predomina si in cazul persoanelor de gen feminin celibatare:

     Remarcam, de asemenea, prezenta depresiei, a vinovatiei, afectarea activitatii, agitatiei si a simptomelor somatice generale, dar tot in forma usoara sau chiar deloc. Ca si in cazul subiectilor de gen masculin si aceste persoane si-au dorit institutionalizarea ca si solutie optima de viitor, ceea ce are ca efect o mai buna acomodare si integrare in institutie.    

       Daca la subiectii celibatari situatia este favorabila, la cei ramasi vaduvi si proveniti din familii, situatia se schimba, intrucat in acest caz institutionalizarea a fost mai mult silita, sub pretextul imposibilitatii de ingrijire la domiciliu. Se remarca prezenta sentimentului de vinovatie, a agitatiei si simptomelor somatice generale, in forma crescuta, avand indicatorul „2” predominant, ceea ce inseamna ca aceste simptome sunt insistente si persistente (in cazul sentimentului de vinovatie apar ruminatii asupra erorilor trecute sau asupra unor actiuni pe care subiectii le percep ca si condamnabile). Rezultatele pot fi puse pe seama faptului ca acesti subiecti se simt frustrati pentru faptul ca familia a fost cea care a hotarat pentru ei. Problemele sunt mult mai accentuate in cazul subiectilor de gen feminin, unde simptomele sunt mult mai accentuate, cu implicatii directe asupra somaticului. La acest tip de subiecti, pe langa simptomele depresive, apare indicatorul ”2” la itemul suicid, ceea ce semnifica faptul ca subiectii isi doresc moartea, dar nu au ganduri clare de sinucidere. Apar, de asemenea, simptome somatice specifice anxietatii (insomniile si ipohondria) ca modalitate de atragere a atentiei.

       In sprijinul validarii ipotezei numarul 2, pe langa rezultatele prezentate pana acum, raspunsurile la itemii inventarului de ostilitate pe categoriile de subiecti ne aduc in vedere urmatoarele diferente de acomodare intre persoanele solitare si cele provenite din mediul familial:

      - la subiectii solitari predomina ostilitatea indirecta, care implica exprimarea ostilitatii fata de cineva in mod indirect prin vorbe rautacioase sau glume puse in practica, descarcarea sentimentelor de ostilitate nefiind indreptate impotriva celorlalti, ci mai degraba asupra obiectelor;

        - la subiectii proveniti din mediul familial predomina, la o cota foarte inalta, negativismul (ca refuz al colaborarii, comportamentul putand varia de la un cnonconformism pasiv la puternice rabufniri impotriva regulilor si conventiilor), resentimentul  care implica existenta invidiei fata de ceilalti, deseori ajunsa la nivel de ura, materializata ca un sentiment de furie fata de toti cei din jur, privind nedreptati exagerate sau imaginare), ostilitatea indirecta, ostilitatea verbala (care implica verbalizarea sentimentelor negative fata de altii, atat prin ceea ce spun, cat si prin felul cum o spun, putand fi remarcata in stilurile verbale de a se certa, striga si tipa si in continutul verbal al amenintarilor, injuraturilor si criticilor), iritabilitatea (ca tendinta de a exploda la cea mai mica provocare, putand aparea in izbucniri temperamentale pripite, pline de indispozitie si violenta) si chiar atacul (violenta fizica reala si dorinta de a o folosi impotriva celorlalti).

       Tot in sprijinul validarii ipotezei numarul 2 ne-am folosit de intrebarile 3 ( Cui apartine decizia de a fi institutionalizat?), 4 ( Ce sentimente aveti in legatura cu acest lucru?), 5 ( Care este motivul pentru care va simtiti astfel?), 10 ( Primiti vizite din partea familiei?) si 11 ( Cum va face sa va simtiti acest lucru?).

      Rezultatele obtinute pe grupurile de cercetare au relevat diferente majore in ceea ce priveste adaptarea in institutie a subiectilor solitari comparativ cu cei proveniti din mediul familial. Dificultatile de adaptare sunt mai crescute in cazul celor proveniti din mediul familial.

      Urmarind efectele institutionalizarii varietatea raspunsurilor a dovedit faptul ca adaptarea la institutionalizare nu depinde de situatia sociala si economica, dar din punct de vedere al ruperii de mediul familial apar probleme de adaptare.

      In ceea ce priveste relatiile batranului cu familia dupa institutionalizare impactul retragerii acesteia este destul de puternic, dupa cum reiese din raspunsurile obtinute prin chestionar la aceasta intrebare. La varstnicii solitari relatia cu familia s-a modificat in mare masura, aceasta diminuandu-se considerabil. In contrast cu acestia, relatiile dintre cei proveniti din mediul familial si apartinatorii acestora se mentine. 

     Putem concluziona ca persoanele provenite din mediul familial suporta greu institutionalizarea  prezentand  tulburari de adaptare, comparativ  cu  varstnicii celibatari, care s-au adaptat fara probleme majore.

CONCLUZII

         Identificarea si evaluarea exacta a problemelor batranilor, contactarea persoanelor si institutiilor interesate de acestea, elaborarea unui plan de investitii, implementarea acestui program si urmarirea efectelor sale reprezinta etape ce pot contribui la focalizarea politicilor sociale pe arii problematice aflate sub incidenta imbatranirii. E greu de realizat un program ideal datorita diferitelor interese, a suportului financiar adecvat, a lipsei de abilitati si pregatire a persoanelor angajate.

         Din pacate, perceperea acestei categorii de populatie prin prisma unor prejudecati si abordari discriminatorii, se imprima in mentalitatea unui popor astfel incat comportamentul este marcat de stereotipii si sabloane in gandire prin care se loveste in demnitatea si necesitatile celor in varsta. Efectul se propaga rapid fiind observat si la nivelul prioritatilor pentru acordarea serviciilor de protectie sociala.

        In contextul unei vieti sociale reale, schimbarea mediului de viata al varstnicului prin institutionalizare provoaca de cele mai multe ori o veritabila criza de adaptare, cu multiple consecinte somato-psihologice.

        Dificultatea de a raspunde pozitiv la eforturile de adaptare in caminele de batrani este raspunsul a doua influente: sociala si psihica. Conditia de „asistat” (factorul social), traind din ajutorul oferit de stat trezeste in varstnic o serie de fenomene de respingere (factorul psihic). Inadaparea este rezultatul acestei controverse.

        Rezultatele obtinute permit constatarea faptului ca institutionalizarea este un proces care nu decurge identic la toti indivizii. Asa cum am aratat varstnicii prezinta o serie de caracteristici modelate de-a lungul vietii, in functie de experientele proprii, pentru ca ii diversifica „experienta de viata” si vicisitudinile vietii, obiceiurile si profesiunile, ca si bolile. Ii diversifica capacitatile de compensare, care sunt inegale, toate aceste caracteristici punandu-si amprenta asupra personalitatii acestora, determinand moduri specifice de comportament si actiune.

          Pericolul oferit de inadaptare consta in posibilitatea de a fi un punct de plecare pentru alte dezechilibre mult mai grave. Anxietatea, nevrozele, depresiile, psihozele de origine afectiva, sunt repercusiuni in plan psihic al fenomenului de inadaptare. Reactiile la schimbarea situatiei sociale si trauma institutionalizarii, ca reactie de inutilitate si neputinta, duc la intelegerea faptului ca tulburarile psihogene la batranii institutionalizati au ca si consecinte modificarea continutului si formei raporturilor interumane.

          In studierea acestei ultime portiuni de existenta umana este deci necesara intercorelarea tuturor elementelor care au constituit premisele formarii individului, intelegerea coordonatelor care il determina sa actioneze si motivul pentru care actioneaza in acest mod.          

           Prin institutionalizare si dobandirea statutului de „asistat” varstnicul isi pierde sentimentul utilitatii sociale, pierde rolul social activ, pierdere care determina de multe ori asa zisa „patologie de retragere”si are puternice implicatii psihice. La pierderea rolului social productiv se adauga pierderea prestigiului social, a responsabilitatii castigate cu truda de-a lungul vietii, pierdere de roluri si statuturi in familie, prin urmare alti factori psiho-sociali cu efect stresant.

            Inregistrarea corecta a datelor despre batrani si imbatranire, demonstreaza ca utilizam multe scheme imobile de gandire. Acestea impiedica elaborarea unor proiecte, acordarea unor fonduri in mod special persoanelor de varsta a treia.

            Daca ne gandim la faptul ca vigoarea si buna stare a varstnicului nu inseamna foarte putin pentru el, daca energia si timpul sau nu pot fi folosite intr-o activitate cu scop si daca ocupa o pozitie semnificativa in societate putem modifica aceasta stare de lucruri.                 Viata ofera tuturor, posibilitati de angajare in activitati de comunicare, culturale, sportive, gospodaresti-artizanale, depinde doar de receptivitatea proprie si de initiativa insului in cauza, acestea putand fi insa formate, modelate, stimulate.

           Fiinta umana si cu atat mai mult cea ajunsa la varsta a treia include in complexitatea sa componente psiho-socio-culturale, iar daca acestea pot fi revendicate si in determinismul unor tulburari sau imbolnaviri este rational si uman sa le cautam si remediile in acelasi perimetru psiho-socio-culatural.

          Singura cale ar fi educatia, care sa presupuna o cunoastere a fenomenului de imbatranire normala, schimbarile firesti, aspectele imbatranirii patologice, tehnica ingrijirilor fizice si psihologice, factori de risc. Trebuie efectuata o educatie a familiei, a membrilor ei nevarstnici. Factorul educational devine factor de influenta insa, din pacate, importanta acestuia este subestimata. La aceasta contribuie si o anumita „pudoare” in abordarea problemelor mai dificile ale batranetii. Ca urmare, se impun eforturi pentru difuzarea si insusirea unei conceptii realiste despre imbatranire ca etapa fireasca a existentei umane, careia trebuie sa i se asigure o desfasurare demna, plina de respect, ferita de griji si boli, pentru a fi bine suportata si verificata chiar, in folosul familiei si societatii.

BIBLIOGRAFIE

1. Antohi, S, Civitas imaginalis. Istorie si utopie in cultura romana, Ed.Litera, Bucuresti, 1994,

2. American Psychiatric Association Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-lV), 4-th Edition.

3. American Psychiatric Press Washington, DC, 199
       Bland R.C., Newman S.C., Orn H. (1988), Prevalence of psychiatric disorders in the elderly in Edmonton. Acta Psychiatr. Scand.

 Biberei, I, Viata si moartea in evolutia universului, Ed. Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1971.

 Bogdan, C, Elemente de geriatrie practica, Ed. Medicala, Bucuresti, 1992

7. Bogdan, C, Geriatrie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1997

      8. Bucur, V. & Macivan, A, Probleme ale varstei a treia Editura Polirom, Iasi, 2003

      9. Neamtu, G,  Tratat de Asistenta Sociala, Editura Polirom, Iasi, 2003.

     10.Clayton, P.J, (1986) Bereavement and depression. J. Clin. Psychiatry 51.
     11. Crow T.J., Johnstone E.C., (1986) Controlled trials of electroconvulsive therapy. Ann. NY Acad. 462
     12. Cunningham L.A., Borison R.I., Carman J.S. et al. (1994) A comparison of Venlafaxine, Trazodone, and placebo in major depression. J. Clin. Psychopharmacol., 14: 99-10
     13. Cockerham, W. C, This Aging Society, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1991.

        1 Dumitru M, Geriatrie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1982

        1 Erikson, E. H., Identity and the life cycle, Psychological Issues, 1959

        1 Eliade, M, Jurnal, vol. II, Ed.Humanitas, Bucuresti, 1993

        17. Filipescu, I, Tratat de dreptul familiei, Ed. All, Bucuresti, 1993.

     18. Gelfand, D. E, The Aging Network Programs and Services, Second Edition, New York, 1980.

     19. Garleanu-Soitu, D. (2006). Varsta a treia. Editura Institutul European, Iasi, p. 38

20. Miftode, V, Introducere in metodologia investigatiei sociologice, Ed,.Junimea, Iasi, 1979-1980

21. Marchall, H, Social Work with Old People, Second Edition, 1990.

22. Marinescu, Gh. Etudes sur le mecanisme histo-biochimique de la vicllesse et du rageunissement, in „Buletin de la Societe Roumaine de neurologie, Psihiatrie, Psychologie et Endocrinologie, XIV nr. 1933, p.62, p.88

     23. Muntean, A. (2006). Psihologia Dezvoltarii Umane. Editura Polirom, Iasi, p. 78

        2 National Academy Press, Health in an Older Society, Washington D.C.,1985

     2 Neubeck, K. J. & Mary Alice Neubeck (1997). Social problems. A Critical Aproach. Editura McGraw- Hill Companies, Boston, p. 370

     26   Papalia, D. E. & Wendkos Olds, S. (1986). Human Development. Editura McGrae-Hill, Inc., p. 476

     27. Sorescu, M. E. (2005). Asistenta sociala a persoanelor varstnice. Editura Universitatii din Craiova, Craiova, p. 6- 10

28. Schiopu,U, Verzea E, Psihologia Varstelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
      29. Trebici, V, Demografia oraselor Romaniei, Bucuresti, 1977.

30.Vlasceanu, L, Metodologia cercetarii sociologice, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 198

31. Verza, E, Verza, R. Psihologia varstelor, Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 2003




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat