QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Cercetare - abuzul asupra copilului








CERCETARE - ABUZUL ASUPRA COPILULUI

            1 Obiectivele cercetarii

            Lucrarea de fata si-a propus cateva obiective privitoare la fenomenul abuzului/maltratarii asupra copilului.  Imi propun identificarea problemelor cu care se confrunta copiii in situatie de abuz, a consecintelor psihice si fizice ce decurg din experientele negative datorate formelor de abuz ce au fost exercitate asupra.

            De asemenea incerc sa identific o legatura intre starea socio-economica a familiei si situatia de abuz asupra copilului. Daca acest factor structural,  poate fi un indicator al situatiei de risc a copilului.



            O alta problema pe care imi doresc sa o clarific o reprezinta consecintele conflictelor maritale asupra copilului, in ceea ce priveste tema abordata in acest studiu.

            Asadar, obiectivele cercetarii sunt :

  1. Identificarea abuzurilor savarsite asupra copiilor .
  2. Identificarea cauzelor si factorilor ce duc la situatii de abuz asupra copiilor .
  3. Identificarea relatiilor maritale conflictuale si consecintelor negative ale acestora asupra copilului.
  4. Identificarea rezultatelor scolare slabe, ca urmare a neglijarii si abuzului asupra copiilor.
  5. Analiza si interpretarea concluziilor in cazurile de abuz si neglijare .

            2 Ipotezele cercetarii

            

Ipoteza 1 – Se presupune ca exista o corelatie directa intre statutul socio-economic si cultural si probabilitatea aparitiei unor situatii de abuz si neglijare asupra copilului.

Ipoteza 2 – Se prezuma ca exista o corelatie directa intre relatiile conflictuale intre soti si aparitia neglijarii si a abuzului asupra copilului.

Ipoteza 3 – Se prezuma ca exista o corelatie intre abuzul asupra copilului si rezultatele slabe la invatatura

            3 Lotul de subiecti

            Cercetarea de fata s-a realizat pe un esantion de 30 subiecti, reprezentativ din perspectiva principalelor caracteristici ale grupului tinta –copii abuzati– si care sa raspunda obiectivelor demersului nostru stiintific.

Aspecte metodologice privind esantionarea

            In cadrul acestei cercetari am utilizat un esantion de 30 de subiecti – copii abuzati, selectat printr-o esantionare aleatorie. Subiectii, copii din familii atat din mediul urban ,cat si din mediul rural,  familii cu ambii parinti, familii nucleare sau extinse – unde la cresterea si educarea copiilor participa si bunici sau alte persoane, concubinaj, recasatoriti etc.). Astfel de informatii au fost posibil de obtinut datorita anchetei sociale pe care am efectuat-o la inceputul intrevederii cu acesti copii.

            O alta optiune in stabilirea bazei de cercetare a fost limitarea acesteia la o anumita categorie de varsta a copilului, cercetarea derulandu-se la nivelul copiilor de 9 ani (corespunzatoare elevilor din clasa a II-a).

            4 Descrierea instrumentelor folosite

-        observatia;

-        interviul;

-        ancheta sociala;

-        genograma;

-        studiu de caz;

-        chestionar

            4.1.Observatia

            Observatia este o tehnica de investigatie utilizata si in domeniul asistentei sociale care are ca scop culegerea de informatii cu valoare de fapte, necesare pentru a le completa/confirma pe cele rezultate in urma altor tehnici (documentarea, interviul sau intrevederea). Observatia are o mare importanta in mod deosebit in primele etape ale instrumentarii cazului (dupa sesizare/referire, evaluare initiala, evaluare complexa) dar se aplica pe tot parcursul lucrului la caz. Pentru o abordare organizata, coerenta si logica a acestei tehnici se utilizeaza si se recomanda construirea unui ghid de observatie.

            Observatia presupune urmarirea comportamentului verbal si non-verbal al intrelocutorului/clientului, tipul si structura relatiilor din mediul investigat, atitudini, stari si reactii emotionale.

            Observatia poate fi clasificata astfel:

Ψ     observatia directa: asistentul social sta fata in fata cu clientul;

Ψ     observatia indirecta: asistentul social observa aspecte din mediul de provenienta al clientului.

            Informatii cu privire la client pot fi obtinute prin observatie si in absenta acestuia. Ex: asistentul social realizeaza o vizita la domiciliul beneficiarului si, in lipsa acestuia, observa starea locuintei, conditiile de igiena si curatenie, aspectul copiilor sau al altor membri din familie, etc.

            Din punctul de vedere al intentiei aplicarii tehnicii, al planificarii :

Ψ     directionata/anticipata/planificata – asistentul social isi propune sa observe unul sau mai multe aspecte in mod deosebit. Presupune obligatoriu existenta unui ghid de observatie.

Ψ     intamplatoare – pe parcursul utilizarii unei alte tehnici (intrevederea, consilierea, etc.) fara ca asistentul social sa-si fi planificat sa urmareasca un aspect anume (ex : in cursul discutiei cu mama, asistentul social poate observa cum se comporta aceasta cu copiii ei care pot intrerupe dialogul).

            Informatiile obtinute exclusiv prin tehnica observatiei nu sunt relevante daca nu sunt confirmate/validate si prin alte tehnici;

            4.2.  Interviul

            Interviul este o tehnica care presupune, prin intermediul comunicarii directe, culegerea datelor, diagnosticarea situatiei clientului si sprijinirea acestuia in vederea rezolvarii problemei.

            In literatura de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu:

Ψ     interviul de explorare – are scopul de a culege informatii structurate si complexe despre situatia deja cunoscuta a clientului ( informatiile de baza au fost obtinute deja prin tehnica intrevederii );

Ψ     interviul diagnostic – are scopul de a stabili, prin intermediul unor intrebari specifice, clar directionate, natura problemei si a resurselor sistemului client ( familie, comunitate, prieteni, etc);

Ψ     interviul terapeutic – are scopul de a sprijini clientul in procesul de schimbare si de rezolvare a problemei diagnosticate. Aceasta forma a interviului este utilizata cu precadere de catre psihoterapeuti.

            In structura oricarui tip de interviu exista o serie de intrebari specifice  pentru deschiderea interviului, pe parcursul si la incheierea acestuia. Astfel, la inceputul si incheierea interviului clientului i se vor adresa intrebari cu caracter general care au drept scop crearea unui confort emotional al acestuia, un cadru familiar (de ex. Cum va simtiti astazi? sau Ati gasit greu biroul?). Prezentarea asistentului social, a scopului interviului si a rolului clientului in cadrul interviului sunt elemente importante in debutul interviului si pot stimula comunicarea ulterioara cu clientul. 

            Intrebarile care constituie continutul interviului trebuie sa fie clare, concise si la obiect si asezate intr-o ordine logica in cadrul ghidului de interviu. Pe parcursul interviului, asistentul social va utiliza si intrebari care sa ajute clientul in explorarea trairilor si exteriorizarea sentimentelor sale (ex: Ce sentimente aveti fata de sotul dvs. ?).

            Incheierea interviului restabileste relatia initiala intre asistentul social si client si puncteaza importanta viitoarelor intalniri.

            Asistentul social va informa clientul cu privire la caracterul confidential al informatiilor oferite in cadrul interviului. Acest lucru va fi confirmat prin desfasurarea interviului intr-un cadru securizant (ex: daca interviul se desfasoara in biroul asistentului social se recomanda evitarea intreruperilor si a prezentei altor persoane).

            Pentru a nu se induce un anumit raspuns, in cadrul interviului este recomandata alternarea intrebarilor inchise cu cele deschise. Aceasta structura a ghidului de interviu poate, de asemenea, sa stimuleze deschiderea si disponibilitatea clientului pentru comunicare. Este recomandabil sa se evite intrebarile cu raspuns sugerat sau cele care contin  expresia “de ce” care pot da impresia de interogatoriu. In functie de varsta clientului (copil sau adult) intrebarile pot fi adaptate la nivelul acestuia de intelegere si al limbajul specific.

            4.3. Ancheta sociala  (anexa)

           

            Ancheta sociala este realizata de catre un asistent social si este o tehnica care presupune culegerea datelor in vederea rezolvarii cazului. In cadrul anchetei sociale, se va nota:

  • locul si data - se vor preciza locul (ex: domiciliul clientului) si data completarii anchetei sociale;
  • persoane prezente - se vor inregistra numele si prenumele tuturor persoanelor prezente la intocmirea anchetei sociale. Acest lucru este important deoarece orice persoana prezenta poate reprezenta atat o sursa de informare cat si o garantie pentru veridicitatea informatiilor prezentate;
  • scopul - va fi inregistrat scopul pentru care ancheta sociala este efectuata (ex.: Reintegrarea copilului in familia naturala). Este important sa se pastreze coerenta intre scopul intocmirii anchetei sociale,  modalitatea prezentarii informatiilor pe parcursul anchetei sociale si recomandarile finale;
  • date de identificare a beneficiarului -Nume prenume, data si locul nasterii - se completeaza datele beneficiarului din actele de stare civila.
  • stare civila/ statutul  juridic -pentru adulti se completeaza situatia starii civile (necasatorit, casatorit, divortat, vaduv);  Pentru copil se precizeaza situatia juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela sau curetela pentru una din situatiile: parintii sunt decedati,  declarati judecatoreste decedati, declarati judecatoreste disparuti, decazuti din drepturi parintesti, parinti necunoscuti sau pusi sub interdictie (Codul Familiei);
  • Studii-  in urma consultarii actelor de studii, se completeaza cu date privind ultimul nivel de studii absolvit;
  • ocupatia -daca beneficiarul are un loc de munca se va completa functia pe care o detine acesta la momentul completarii fisei (adeverinta de salariat poate fi document la dosar); in cazul in care beneficiarul nu este angajat se va preciza statutul sau: somer sau fara ocupatie;
  • domiciliul - se completeaza adresa din actul de identitate si, in situatia in care domiciliul legal nu coincide cu domiciliul in fapt, vor fi mentionate ambele adrese;
  • etnie - se va preciza etnia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii specifice etniei beneficiarului;
  • religie - se va preciza religia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii specifice religia beneficiarului;
  • date despre familie - vor fi inregistrate datele despre mama (sotie) si despre tata (sot) din actele de stare civila (certificat de nastere, B.I., adeverinta de la locul de munca, carte de identitate, etc.) ;
  • date despre copiii din familie - vor fi inregistrate datele cu privire la copiii familiei;
  • nume si prenume si data nasterii - vor fi notate numele si prenumele copiilor, respectiv datele lor de nastere din actele de identitate;
  • ocupatie - pentru situatia in care copilul este scolar se va preciza nivelul de scolarizare (ex: prescolar, scolar - clasa in care se afla copilul). Pentru situatia in care copilul are un loc de munca poate fi mentionata institutia si functia detinuta in cadrul acesteia ;
  • locul unde se afla copilul: familie/institutie – se precizeaza daca copilul este institutionalizat sau nu – astfel trebuie completat cu “familie” daca copilul se afla in familie sau “institutie” (numele institutiei) daca copilul se afla in institutie ;
  • observatii - va cuprinde informatii relevante despre fiecare copil (ex: starea de sanatate, de cate ori a repetat un an scolar, daca a fost institutionalizat sau nu).
  • date despre alte persoane care locuiesc la aceeasi adresa - vor fi inregistrate toate celelalte persoane care locuiesc la aceeasi adresa cu beneficiarul (unchi, matusa, bunici, prieteni, etc.) ; Se vor completa campurile din tabel cu numele si prenumele acestor persoane, varsta, starea civila (casatorit, necasatorit, despartit in fapt, divortat, vaduv, etc.) si ocupatia fiecaruia (ex: somer, pensionar, scolar, prescolar, etc.) ;
  • istoricul social al beneficiarului - in cadrul istoricului social al beneficiarului vor fi prezentate sub forma narativa in ordine cronologica evenimente, fapte semnificative din viata acestuia.
  • starea de sanatate – se vor inregistra afectiunile mai grave (acute sau cronice) de care beneficiarul a suferit pana la momentul evaluarii. Se vor specifica si antecedente medicale din familie: afectiuni cronice sau genetice avute de catre membrii familiei beneficiarului. Daca starea de sanatate a beneficiarului este buna se va completa cu expresia clinic sanatos, iar daca sufera de o afectiune se va specifica diagnosticul si alte informatii obtinute din certificatul medical de sanatate. Este recomandat ca asistentul social sa solicite un act medical doveditor,  indiferent de starea de sanatate a beneficiarului; 
  • situatia materiala/financiara - vor fi inregistrate doar veniturile permanente, cum ar fi: salarii, pensii, indemnizatia de somaj, ajutorul de somaj, alocatia copiilor, pensie de urmas, alte indemnizatii, etc.; vor fi mentionate castigurile din diferite activitati prestate de membri familiei (ex: munca sezoniera, vanzarea diferitelor produse agricole, munca in strainatate a unui frate sau parinte, etc.);
  • locuinta - asistentul social va trebui sa urmareasca mai multe aspecte privind locuinta, cum ar fi: numarul de camere, cate persoane locuiesc in aceeasi casa, daca locuinta este proprietate personala sau nu, daca starea de igiena este corespunzatoare, daca este dotata cu electricitate, apa curenta, incalzire, telefon;
  • Relatiile in familie si comunitate - vor fi notate aspecte referitoare la relatiile dintre membrii familiei - aspecte observate in timpul vizitelor in familie ale asistentului social sau constatate de acesta din discutiile cu membrii comunitatii. Vor fi vizate relatiile dintre mama si tata, dintre parinti si copii, dintre frati, relatiile cu alte persoane care locuiesc in aceeasi casa, relatiile cu familia largita. Este recomandat ca asistentul social sa insiste in evaluarea acelor tipuri de relatii relevante pentru rezolvarea cazului (ex. Atitudinea mamei fata de copil). Asistentul social va evalua relatiile beneficiarului cu vecinii, alte personae din comunitate si institutii (tipul relatiilor, reciprocitate, intensitate, implicare, etc.). In cazul in care se intocmeste ancheta sociala pentru un elev se va urmari gradul de adaptare scolara, cat si relatiile acestuia cu profesorii si colegii.

      Este recomandat ca asistentul social sa insiste pe acele relatii care ar putea reprezenta o resursa

      pentru rezolvarea cazului;

  • observatii - in cadrul acestei rubrici se vor nota aspecte semnificative pentru rezolvarea cazului ;
  • concluzii si recomandari - asistentul social care efectueaza ancheta sociala va realiza o sinteza a informatiilor culese in raport cu scopul anchetei, urmata de recomandari care vizeaza si planul de interventie/permanenta (Manual de bune practici in asistenta sociala comunitara, 2002).

Genograma este un instrument de evaluare a structurii  si functionalitatii familiei

Genograma este o tehnica utilizata in evaluarea situatiei problematice cu care o persoana sau o familie se confrunta. Ea presupune culegerea de informatii cu privire la structura evaluare si avand rol de diagnostic social. Este realizata in scopul crearii unei scheme a structurii si relatiilor din familia implicata in rezolvarea situatiei problematice, astfel incat sa poata fi evaluate posibilele surse de sprijin din familie sau posibilele cauze ce au determinat sau mentinut situatia problematica. Pentru a fi realizata sunt utilizate simboluri specifice.

            4.4. Chestionarul (anexa)

            Chestionarul pentru copii a cuprins 15 intrebari/itemi, cu raspunsuri inchise, vizand cunostinte, obiceiuri, atitudini in ceea ce priveste abuzul asupra copilului si protectia copilului in Romania.

            Cercetarea si-a propus abordarea investigatiei pe un esantion de 30 subiecti, reprezentativ

din perspectiva principalelor caracteristici ale grupului tinta –copii abuzati– si care sa raspunda obiectivelor demersului nostru stiintific.

            Chestionarul reprezinta ansamblul de intrebari si are ca scop sa serveasca obtinerii de informatii si care au rol de a determina din partea celui chestionat un raspuns verbal si nonvrebal si care se inregistreaza scris.

            Aplicarea chestionarului se face de un personal instruit numit operator de interviu. Poate fi si autoadministrat, caz in care cercetatorul poate nota separat comportamentul nonverbal al subiectilor.            In cazul copiilor abuzati, pentru unii dintre acestia am aplicat acest chestionar la domiciliu alaturi de familie; in cazul altor copii am aplicat chestionarul la scoala prin amabilitatea cadrelor didactice.

ANALIZA  SI  INTERPRETAREA  DATELOR CERCETARII

            1 Ipoteza 1 – Se presupune ca exista o corelatie intre statutul socio-economic si cultural si probabilitatea aparitiei unor situatii de abuz si neglijare asupra copilului.

 

            Pentru prima faza a demersului stiintific in care am incercat sa raspundem primei ipoteze au fost folosite urmatoarele probe: observatia, interviul, ancheta sociala. Am facut o corelatie intre cele doua variabile: variabila 1 – nivelul de scolarizare al parintilor si variabila 2 – statutul socio-economic al parintilor si sitautiile de abuz asupra copilului.

Variabila1 –nivelul de scolarizare al parintilor ;

Variabila2 - statutul socio-economic al parintilor.

Nivelul de scolarizare al parintilor : 

                                                                    

 

 

 

 

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1,00

10

33,3

33,3

33,3

2,00

                7

23,3

23,3

56,7

3,00

               6

18,3

18,3

75,0

4,00

                4

15,0

15,0

90,0

5,00

                3

10,0

10,0

100,0

Total

30

100,0

100,0

100,0

-        scala 1 : studii de 8 clase;

-        scala 2: studii S.A.M.;

-        scala 3: studii liceale (scoala profesionala, liceu);

-        scala 4: studii post-liceale;

-        scala 5: studii universitare.

Statutul socio-economic al parintilor:

                                                                    

 

 

 

 

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1,00

              10

31,7

31,7

31,7

2,00

7

23,3

23,3

55,0

3,00

5

16,7

16,7

72,7

4,00

5

16,7

16,7

89,4

5,00

3

10,0

10,0

100,0

Total

30

100,0

100,0

 

-        scala 1: fara venituri (alocatiile copiilor si ajutor social);

-        scala 2: salariu minim pe economie;

-        scala 3: salariu mediu pe economie;

-        scala 4: salariu bun;

-        scala 5: salariu foarte bun.

Nivelul de scolarizare al parintilor :                                     Statutul socio-economic al parintilor:

MEDIA  SITUATIE SOCIO-ECONOMICA SI CULTURALA:

                                                                                             

 

 

 

Cases

Included

Excluded

Total

N

Percent

N

Percent

N

Percent

VAR00001  * VAR00003

30

100,0%

0

,0%

30

100,0%

VAR00002  * VAR00003

30

100,0%

0

,0%

30

100,0%

                                                    

VAR00003

 VAR00001

VAR00002

1,00

Mean

2,2333

2,4333

 

 

N

30

30

 

 

Std. Deviation

,81720

1,19434

 

2,00

Mean

3,1667

3,7333

 

 

N

30

30

 

 

Std. Deviation

1,53316

1,17248

 

Total

Mean

2,7000

3,0833

 

 

N

60



60

 

 

Std. Deviation

1,30579

1,34406

 

                            MEDIA  SITUATIE SOCIO-ECONOMICA SI CULTURALA:

                                                                                             

 

 

 

Cases

Included

Excluded

Total

N

Percent

N

Percent

N

Percent

VAR00001  * VAR00003

30

100,0%

0

,0%

30

100,0%

VAR00002  * VAR00003

30

100,0%

0

,0%

30

100,0%

                                                    

Situatia materiala a   familiilor

- scala 1: salariu foarte bun.

- scala 2: salariu bun;

- scala 3: salariu mediu pe economie;

- scala 4: salariu minim pe economie;

- scala 5: fara venituri (alocatiile copiilor si ajutor social);

Grafic norul de puncte

Norul de puncte este indreptat spre stanga, vom avea corelatie negativa. Voi folosi formula de calcul a corelatiei Bravais – Pearson.

STUDIUL CORELATIEI:

                                                          

 

VAR00001

VAR00002

VAR00001

Pearson Correlation

1

,671(**)

 

 

Sig. (2-tailed)

 

,000

 

 

N

30

30

 

VAR00002

Pearson Correlation

,671(**)

1

 

 

Sig. (2-tailed)

,000

 

 

 

N

30

30

 

**  Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01  (2-tailed)

Corelatie directa cu un prag semnificativ statistic de  0, 05

            Acest lucru demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre statutul socio-economic si cultural si indicele de abuz asupra copilului.

            Se confirma astfel prima ipoteza.

 Pe baza rezultatelor prezentate, putem concluziona ca starea socio-economica a familiei poate fi un indicator al situatiei de risc a copilului. Copiii depind la modul absolut de veniturile si deciziile parintilor. Majoritatea familiilor, tinere sau mature, care se confrunta cu aceste deprivari au tendinta de neglijare si abuz asupra copilului, de rele tratamente, de exploatare prin munca a copilului, abandon scolar si excludere din viata sociala.

             Deficitul de suport financiar pentru copii este de natura sa marcheze negativ evolutia copilului, fie prin cronicizarea saraciei, fie, mai grav, prin deformari comportamentale greu corectabile. ajoritatea familiilor care se confrunta cu aceste deprivari au tendinta de neglijare si abuz asupra copilului, de rele tratamente, de exploatare prin munca.  

               Numarul de copii in familie este un criteriu care induce diferentele cele mai mari. Curatenia, ingrijirea fratilor mai mici, munca pe bani sunt cu mult mai raspandite in familiile din mediul rural (3 sau mai multi copii). Acest fapt este determinat pe de-o parte de greutatile materiale pe care o familie cu multi copii le intampina zilnic. Pe de alta parte, numarul mare de copii reprezinta un indicator al unui model traditionalist al familiei, in care copilul reprezinta un potential economic, o resursa de munca, fiecare membru fiind dator sa contribuie la bunastarea materiala a familiei.

      

            2. Ipoteza 2 – Se prezuma ca exista o corelatie directa intre relatiile conflictuale dintre parinti si probabilitatea aparitiei neglijarii si a abuzului asupra copiilor.

            In scopul veriicarii acestei ipoteze am folosit urmatoarele metode: observatia, ancheta sociala, genograma, studiul de caz. Din analizarea acestora reiese faptul ca formele cele mai des intalnite de abuz asupra copiilor din lotul nostrum de cercetare sunt:.

          

1.     abuz fizic si emotional prezent la 9 subiecti (15%) ;

2.     abuz emotional prezent la 7 subiecti (11,66%) ;

3.     abuz emotional si fixatie fata de mama (parasiti de catre aceasta) prezenta la 3 subiecti (5%);

4.     abuz sexual si emotional prezent la 1 subiect (1,66%) ;

5.     abuz economic si fizic prezent la 4 subiecti (6,66);

6.     abuz economic si emotional prezent la 2 subiecti (3,33);

7.     abuz economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66);

8.     neglijenta prezenta la 2 subiecti (3,33);

9.     abuz fizic, psihic, economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66),  (Vasilica reprezinta studiul de caz al acestei cercetari-vezi Anexa).

Din ancheta sociala am analizat toate datele in urma cercetarii, am observat ca in cazul neintelegerilor din cadrul familiei forma cea mai des intalnita in cazul abuzul asupra copilului este neglijarea. Neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de a-i asigura nevoile biologice, emotionale, de dezvoltare fizica si psihica, precum si limitarea accesului la educatie.

            Dezvoltarea copilului este serios afectata. Lipsa raspunsurilor sau stimularii poate duce la dezvoltare intarziata a limbajului, precum si la o slaba concentrare.Uneori neglijarea poate avea consecinte mult mai serioase decat abuzul fizic. Cunoastem faptul ca lipsa unei hraniri adecvate afecteaza intotdeauna dezvoltarea timpurie a creierului. Neglijenta legata de cautarea unui tratament medical sau de urmarirea acestuia poate avea serioase consecinte.

            Am utilizat genograma pentru a evalua situatia problematica cu care o familiile se confrunta. Ea presupune culegerea de informatii cu privire la structura evaluare si avand rol de diagnostic social. Este realizata in scopul crearii unei scheme a structurii si relatiilor din familia implicata in rezolvarea situatiei problematice, astfel incat sa poata fi evaluate posibilele surse de sprijin din familie sau posibilele cauze ce au determinat sau mentinut situatia problematica.

Din ancheta sociala si genograma reiese faptul ca in aceste familii relatiile maritale sunt conflictuale. Majoritatea copiilor se simt dominati de tensiunile din familie, dar si neglijati, neapreciati si uneori exclusi. Fac incercari firave de a atrage atentia asupra lor; ei doresc in marea majoritate sa se afirme, in sensul de a fi bagati in seama, sa li se arate ca sunt mai importanti decat toate celelalte probleme ale parintilor.

            Consecintele neimplinirii functiilor parentale se vad in modul in care se strucureaza dezvoltarea personalitatii copiilor. Problemele copiilor proveniti din familiile cu statut social scazut sunt foarte complexe, avand un impact psihosocial foarte puternic si cu o mare rezonanta in  timp. Ca urmare a problemelor cauzate de saracie si a lipsei de coeziune intre soti, familia aflata in aceasta situatie nu mai poate oferi in toate cazurile un climat afectiv si educational cu efecte benefice asupra personalitatii copiilor. Adesea, cei care provin din astfel de climat familial, cu frecvente certuri, prezinta dificultati de adaptare, labilitate educationala, fragilitate morala, stari de anxietate, etc.

            Ei fac parte din familii cu neintelegeri intre parinti sau cu nivel economic problematic, familii cu un singur parinte, sau familii in care parintii nu-si asuma in totalitate rolul de parinti. In general s-a putut observa ca parintii nu constientizeaza pe deplin modul in care aceste aspecte de structura si climat familial ii afecteaza pe copii, ei considerand ca daca nevoile de baza le sunt asigurate (hrana si imbracaminte), totul  functioneaza perfect.  

            Neintelegerile, conflictele si agresiunile dintre parinti il determina pe copil sa suporte o anumita nervozitate, sa traiasca intr-un climat de tensiune, ceea ce duce la cresterea unor mecanisme de aparare ori la dezvoltatea unui caracter inchis. Pe langa aceasta, se adauga si faptul ca  conflictele permanente si repetate in mod sistematic intre parinti depreciaza imaginea  acestora in ochii copilului sau creeaza conditii ca unul dintre ei sa fie favorizat , iar celalalt sa fie respins..

           

 

3  Ipoteza 3 – Se prezuma ca exista o corelatie directa intre abuzul asupra copiilor si rezultatele slabe la invatatura.

            In scopul verificarii acestei ipoteze am folosit corelat intre ele cele doua variabile: variabila 1 – incidenta abuzului asupra copilului si variabila 2 – rezultatele scolare slabe. Pentru atingerea acestui scop am folosit urmatoarele metode: observatia, ancheta sociala, chestionarul propriu vizand cunostintele, obiceiurile, atitudinile in ceea ce priveste abuzul asupra copilului si protectia copilului in Romania.

 Variabila 1 - copii abuzati:

 

 

 

 

 

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1,00

9

30,0

30,0

30,0

2,00

7

23,2

23,2

53,2

3,00

3

10,0

10,0

63,2

4,00

1

3,3

3,3

66,6

5,00

4

13,3

13,3

80,0

6,00

2

6,6

6,6

86,6

7,00

1

3,3

3,3

90,0

8,00

2

6,6

6,6

97,6

9,00

1

3,3

3,3

              100,0

Total

30

100,0

100,0

1.     abuz fizic si emotional prezent la 9 subiecti (15%) 

2.     abuz emotional prezent la 7 subiecti (11,66%) ;

3.     abuz emotional si fixatie fata de mama (parasiti de catre aceasta) prezenta la 3 subiecti (5%);

4.     abuz sexual si emotional prezent la 1 subiect (1,66%) ;

5.     abuz economic si fizic prezent la 4 subiecti (6,66);

6.     abuz economic si emotional prezent la 2 subiecti (3,33);

7.     abuz economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66);

8.     neglijenta prezenta la 2 subiecti (3,33);

9.     abuz fizic, psihic, economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66),  (Vasilica reprezinta studiul de caz al acestei cercetari-vezi Anexa).

    

variabila 2 – rezultatele privind situatia scolara a copiilor abuzati

Histogramele sunt normale ceea ce inseamna ca au o distributie simetrica.

Grafic norul de puncte

Variabila 1 : copii abuzati ;

Variabila 2 : situatia scolara a copiilor abuzati.

               Norul de puncte este indreptat spre partea dreapta, ceea ce inseamna ca distributia este simetrica , s-a aplicat un coeficient de corelatie Bravais- Pearson, obtinandu-se r = 0,98 la un p < 0,01 pe care l-am introdus in formula Spearman-Brown  rsh = 2r/1+r, obtinandu-se astfel un rsh = 0,98 la un prag de semnificatie de 0,01, in concluzie  chestionarul este fidel.

STUDIUL CORELATIEI: STUDIUL CORELATIEI:

                                                          

 

 VAR00001

VAR00002

VAR00001

Pearson Correlation

1

,332(**)

 

 

Sig. (2-tailed)

 

,010

 

 

N

30

30

 

VAR00002

Pearson Correlation

,332(**)

1

 

 

Sig. (2-tailed)

,010

 

 

 

N

30

30

 

**  Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01  (2-tailed)

  




  

 

  

  

  

  

 

  

  

Kendall's tau_b

VAR00001

Correlation Coefficient

1,000

,322(**)

Sig. (2-tailed)

.

,006

N

30

30

VAR00002

Correlation Coefficient

,322(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,006

.

N

30

30

Spearman's rho

VAR00001

Correlation Coefficient

1,000

,361(**)

Sig. (2-tailed)

.

,005

N

30

30

VAR00002

Correlation Coefficient

,361(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,005

.

N

30

30

**  Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01  (2-tailed)

            Dupa cum se poate observa, intre rezultate scolare (slabe) si situatia de abuz asupra copilului exista o corelatie de 0,332 semnificativa la pragul de p=0,01. Acest lucru demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre rezultatele scolare si situatia de abuz in care se afla acesta.

            In urma aplicarii chestionarului propriu, am constatat ca 78,33% dintre copiii chestionati stiu ca exista o lege cu privire la protectia copilului, insa aproape jumatate dintre ei (41,66%), considera ca sunt suficient protejati asupra diferitelor forme de abuz. Doar 45% dintre ei stiu ca exista o linie telefonica dedicata special pentru ei, doar un sfert din copiii din mediul rural cunosc acest numar , in ciuda faptului ca au existat promo-uri televizate cu acest numar special; doar 48,33% dintre ei ar apela acest numar, daca ar fi in dificultate.

            La intrebarea  “cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor?” aproximativ 45% dintre ei cunosc asemenea cazuri. Datorita varstei, majoritatea copiilor nu percep prea bine acest fenomen, in cazul tuturor subiectilor supusi cercetarii, am incercat sa  le explic ce inseamna situatia de abuz asupra copilului.   La intrebarea despre implicarea parintilor in activitatile scolare cei mai multi dintre copii considera ca sunt ajutati de catre parinti 54%. 37% dintre ei declara ca nu ii ajuta nimeni la activitatile pentru scoala.In cadrul familiilor cu probleme, acest fenomen devine evident: aproape jumatate dintre copiii din familii cu probleme au marturisit ca nu ii ajuta nimeni sa invete pentru scoala, si aproape un sfert dintre acestia declara ca parintii nu le urmaresc notele sau prezenta la scoala niciodata   Avand  in vedere ca sanctionarea copilului presupune de multe ori abuzuri fizice sau emotionale, copiii au fost rugati saraspunda la doua intrebari care pot sugera anumite probleme in acest sens,  daca considera ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea copiilor.            

            Surprinzator, aproape 71,66%  afirma ca nu sunt pedepsiti. La intrebarea „Iti este frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la scoala?” ,75% dintre ei au raspuns afirmativ ,au oferit raspunsuri din care se poarte deduce ca sunt pedepsiti intr-o forma sau alta.    

CONCLUZII SI RECOMANDARI

      

     1 Concluzii

            O prima concluzie a studiului de fata este aceea ca nevoile de baza ale copiilor nu sunt respectate. Aceasta situatie necesita atentie pentru ca ea exprima de fapt nevoile copilului si nu ceea ce primeste de fapt. Asigurarea unui climat familial armonios, echilibrat plin de afectiune si grija se identifica ca o necesitate pentru dezvoltarea echilibrata a copilului.

          Abuzul fizic : cercetarea a reflectat faptul ca abuzul fizic este perceput ca o metoda „normala de educare” acceptata si asimilata in egala masura de parinti si de copii.

            Au fost identificati urmatorii factori favorizanti ai abuzului:

  • existenta problemelor in familie (violenta, in special violenta fizica si alcoolism, nivel de educatie scazut) ;
  • lipsa de informare, pregatire si educare in exercitarea rolului de parinte sau educator conduce la abordari neadecvate a copilului si la greseli care pot avea repercusiuni grave asupra dezvoltarii copilului ;
  • numarul de copii in familie este de asemenea un indicator relevant al riscului de producere a abuzului (familiile cu multi copii dezvolta intr-o mai mare masura un comportament abuziv) ;
  • reteaua de servicii sociale sau de suport pentru familie si copil este inca insuficient dezvoltata sub aspectul interventiei specifice (o situatie critica din acest punct de vedere o reprezinta mediul rural din perspectiva lipsei de personal calificat, cu studii superioare din cadrul primariei).

            Abuzul emotional (psihologic) : este un lucru aproape obisnuit in familie. Cearta, insultele, amenintarile, interdictia unor lucruri care le fac copiilor placere sunt cele mai frecvente abuzuri in toate mediile analizate.

            Abuzul psihologic este determinat de urmatorii factori :

  •  conditiile socio-economice ale familiei;
  •  sistemul precar al educatiei parintilor;
  •  modelul violent promovat la nivelul societatii actuale prin diverse canale media (filme, jocuri pe calculator, muzica, locuri de petrecere a timpului liber) sau relatii interumane.

            2. Recomandari:

ό     includerea profesionistilor care lucreaza cu copii in programe de formare pentru asimilarea cunostintelor si informatiilor in lucrul cu copiii abuzati;

ό     crearea unor centre de informare si consiliere pentru parinti in insusirea unor metode alternative de crestere si educare in vederea evitarii diverselor forme de abuz;

ό     initierea unor campanii de informare si consiliere pentru parintii din mediul rural in insusirea unor metode alternative de crestere si educare in vederea evitarii diverselor forme de abuz, tinand cont de faptul ca in mediul rural incidenta cazurilor de abuz (mai ales cel economic) este mai mare;

ό     aplicarea legislatiei in vigoare si adaptarea acesteia la cerintele si nevoile concrete pentru a permite o interventie rapida (evitarea procedurilor birocratice);

ό     crearea unor alternative de petrecere a timpului liber pentru copii si tineri in situatii de excludere sociala, care sa asigure un mediu securizant si conditii de manifestare a creativitatii si de participare (cercuri pe diverse domenii de interes, cluburi ale copiilor, dezvoltarea unor facilitati si programe sportive);

ό     dezvoltarea unei retele de centre de consiliere si centre de protectie specializate in protectia, tratamentul si reabilitarea copilului victima a abuzului;

ό     imbunatatirea accesului copilului si familiei la aceste servicii specializate.

ANEXE

 

ANEXA I

STUDIU DE CAZ

AN

 Vasilica L. 9 ani

                                   

PROBLEMA:

Minorul L.Vasilica, in varsta de 9 ani, s-a prezentat impreuna cu mama lui, in data de 19.03.2010 la sediul Serviciului Public de Asistenta Sociala din Primaria localitatea L., cu scopul de a-i ajuta din punct de vedere material pentru a depasi situatia grava in care se afla.

OBIECTIVE:

-        Determinarea cauzelor;

-        Propunerea unui proiect de interventie.

ETAPE:

ABORDAREA CAZULUI

Prezentarea cazului – situatia actuala:

-        Copilul nu are un certificat de nastere, familia ne-a prezentat un certificat constatator al nasterii ;

-        Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

-        Minorul L.Vasilica. nu a fregventat nici o forma de educatie;

-        Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

-        Minorul nu beneficiaza de alocatia de stat;

-        Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

-        Minorul nu beneficiaza de servicii medicale gratuite; nu are un medic de familie;

-        Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

Procurarea si sistematizarea informatiilor

1.Probleme medicale: In urma evaluarii medicale s-a stabilit diagnosticul “Abuz  

fizic  – sindromul copilului batut”.

2.Relatii sociale

Familia – relatiile dintre parinti sunt deseori conflictuale, tensionate, pe de o parte datorita problemelor economice, pe de alta parte datorita comportamentului violent pe care il manifesta tatal, consumator de alcool ;

Tatal – tatal lui este fara ocupatie ;

Mama- mama este fara ocupatie si este alcoolica ;

Frati- copilul mai are inca trei frati si o sora.Familia nu stie unde sunt sora si un fratemai mare pentru ca acestia au plecat de cativa ani de acasa. Un alt frate este intr-unorfelinat de aprox. doi ani si din cand in cand vine acasa in vizita.Alaturi de parinti este L. si fratele lui mic de 5 ani;

Grupul de prieteni:  nu are prieteni ;

      C.  Istoricul evolutiei problemei

1. Istoricul problemei

L.V. a crescut intr-un mediu care i-a afectat dezvoltarea armonioasa. A fost prezent la scandalurile dintre parinti, fiind adesea tinta agresiunilor fizice si verbale ale acestora. A fost lasat nesupravegheat si datorita acestui fapt este speriat de mediul familial conflictual, violent. Acest copil a fost confruntat cu toate tipurile de abuz savarsite  asupra lui : abuz fizic, emotional, economic si neglijenta.

2.Istoricul dezvoltarii intelectuale

-        capacitate redusa de concentrare in indeplinirea sarcinilor scolare;

-        agresivitate, impulsivitate, iritabilitate in relatiile cu ceilalti copii ( refuza cooperarea, loveste partenerii de joaca);

-        dificultati de relationare;

-        dispozitie depresiva (fata lui exprima preocupare, ingrijorare, tristete; este tot timpul incruntat);

-        tulburari de comportament (mici furturi, minciuna).

3.Istoricul dezvoltarii fizice

-        deficit staturo-ponderal, tinuta neingrijita;

5.Istoricul familiei

-        in familie au fost dintotdeauna probleme, relatii conflictuale;

-        parintii nu au lucrat niciodata ;

-        amandoi sunt alcoolici ;

-        nu primesc ajutor social pentru ca refuza sa munceasca in folosul comunitatii .

6.Istoricul relatiilor sociale

-        -agresivitate, impulsivitate, iritabilitate in relatiile cu ceilalti copii ( refuza cooperarea, loveste partenerii de joaca);

-        nu are prieteni apropiati.

DESCOPERIREA CAUZELOR

-        parintii;

-        lipsa de comunicare si autoritarismul excesiv din partea lor ;

-        neglijenta lor.

CONFIGURAREA SITUATIEI

Intreaga simptomatologie a lasat amprente in dezvoltarea fizica si psihica a lui V.

ELABORAREA STRATEGIILOR DE ACTIUNE

-        Intocmirea de catre AS a Raportului de Evaluare Initiala;

-        Intocmirea de catre AS a Planului de Servicii ;

-        Sesizarea DGASPC de catre AS cu privire la identificarea cazului, in vederea instituirii unei masuri de protectie speciala pentru copil;

-        DGASPC-ul propune instituirea masurii de protectie pentru copil fie Comisiei pentru Protectia Copilului, fie instantei judecatoresti avand in vedere propunerea AS;

-        Instituirea masurii de protectie speciala (de catre Comisia de Protectie a Copilului sau de catre instanta);

-        Intocmirea Planului individualizat de Protectie de catre DGASPC care va avea ca obiectiv asigurarea pentru copil a unor conditii care sa-i permita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala si sociala si avand ca finalitate reintegrarea in familia de origine sau la rude;

-        Monitorizarea de catre DGASPC a modului de ingrijire acordat copilului pe perioada masurii de protectie;

-        Comunicarea de catre DGASPC, AS care a sesizat cazul, a datei la care s-a instituit masura de protectie speciala, tipul acesteia si reprezentantul legal al copilului pe perioada masurii de protectie;

-        Reevaluarea situatiei acestui copil la fiecare 3 luni;

-        Transmiterea catre DGASPC a situatiei centralizate pe plan local de catre AS a cazului.

LUAREA SI SUSTINEREA HOTARARILOR

-        elaborarea unui proiect de interventie;

-        formularea de prognoze privind evolutia ulterioara a minorului.

 PROIECT DE INTERVENTIE

 PLAN DE ACTIUNE COMUNA ASISTENT SOCIAL – MINORUL L.V. – FAMILIA ACESTUIA

SCOP:

-        intensificarea colaborarii asistentului social cu familia minorului astfel incat sa se rezolve situatia;

-        copilul sa poata sa depaseasca situatia de criza in care se afla;

-        in urma discutiilor cu parintii, s-a stabilit luarea masurii de plasament a copilului si a fratelui sau.

OBIECTIVE:

-        elaborarea planului individualizat de interventie si celelalte planuri specializate prevazute in legislatia privind serviciile sociale ;

-        stabilirea componentei echipei multidisciplinare/interdisciplinare pentru rezolvarea cazului ;

-        colaborarea tuturor factorilor identificati ca fiind importanti in gestionarea  situatiei de abuz ;

-        reintegrarea  sociala si scolara copilului ;

-        elaboreaza planul de siguranta si evaluare a riscului ;

-        comunicarea deciziei de inchidere a cazului ;

-        monitorizarea implementarii planului de interventie sau a celorlalte planuri elaborate necesare in gestionarea situatiei abuz asupra copilului.

PROGNOZA EVOLUTIEI ULTERIOARE A MINORULUI

PROGNOZA DEZVOLTARII PERSONALE

            Intreaga simptomatologie ar fi amprentat dezvoltarea lui L.V. si a fratelui sau daca acesta nu ar fi fost integrat intr-un program de tratament si recuperare. Activitatea de terapie a avut in vedere reducerea nivelului de agresivitate, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti copii , inlocuirea comportamentului dezadaptativ cu un comportament adaptativ (activitati sportive). 

            V. a urmat cursurile scolare si a fost stimulat pentru a participa la diferite activitati psiho-pedagogice si de petrecere a timpului liber

            Securizarea copilului, evaluarea psihomedicala, terapia si reabilitarea lui V. au fost realizate in cadrul unui centru specializat prin implicarea specialistilor si institutiilor abilitate in protectia copilului.

                    

                          

ANEXA 2

ANCHETA SOCIALA

                     

   ANCHETA  SOCIALA

I    Date despre copil, tanar

     Nume……………………………………………………………………….

     Prenume…………………………………………………………………….

     Data si locul nasterii………………………………………………………..

     CNP…………………………………………………………………………

     Act de identitate…seria…nr………………………………………………..

     Nationalitate…………………………………………………………………

     Religie………………………………………………………………………

     Situatie scolara……………………………………………………………..

     Starea de sanatate…………………………………………………………..

     Situatia juridical…………………………………………………………….

     Centrul de plasament……………………………………………………….

     Observatii…………………………………………………………………..

II   Situatia parintilor

     MAMA

     Nume……………………………………………………………………….

     Prenume…………………………………………………………………….

     Data si locul nasterii………………………………………………………..

     CNP…………………………………………………………………………

     BI     seria    nr       eliberat la data………………. de  Pol …………………                           

     Nationalitatea………………………………………………………………..

     Religie………………………………………………………………………

     Starea civila…………………………………………………………………

     Studii………………………………………………………………………..

     Domiciliul legal…………………………………………………………….

     Fara forme legale……………………………………………………………

     Ocupatie…………………………………………………………………….

     Venituri……………………………………………………………………..

     Starea de sanatate……………………………………………………………

     Atitudinea fata de copil……………………………………………………..

     TATAL

     Nume………………………………………………………………………

     Prenume……………………………………………………………………

     Data si locul nasterii……………………………………………………….

     CNP………………………………………………………………………..

     BI     seria        nr       eliberat la data……….. ..de pol.…………………….

     Nationalitatea………………………………………………………………

     Religie……………………………………………………………………..

     Starea civila……………………………………………………………….

     Studii………………………………………………………………………

     Domiciliul legal……………………………………………………………

     Fara forme legale…………………………………………………………..

     Ocupatie……………………………………………………………………

     Venituri…………………………………………………………………….

     Starea de sanatate………………………………………………………….

     Atitudinea fata de copil……………………………………………………

III  Frati si surori

     Nume si prenume

1.                                                                                                        3.

     2.                                                              4. 

IV Situatia materiala a familiei

     Locuinta…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………….

     Venituri……………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

     Alte bunuri………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

V  Date despre familia extinsa

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

VI Opinia copilului cu privire la situatia sa

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

VII Observatii

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

VIII Propuneri

 ……………………………………………. ……………………………     

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

 

      Data                                                                       Persoana care a efectuat ancheta

                                                                                    Functia :

                                                                                    Semnatura :

ANEXA 3

EXEMPLE GENOGRAME

Lista de control

Structura familiei:   simboluri

relatie de concubinaj

 


                             


Functionarea familiei:


GENOGRAMA FAMILIEI CRISTEA

            Asistentul social din cadrul serviciului de asistenta sociala a fost informat de catre mama Mihaelei, in varsta de 28 ani ca aceasta si-a abandonat cele doua fetite ale sale Mirela,12ani si Ligia 3 ani. Mihaela se afla in conflict cu mama sa, inca din timpul adolescentei cand aceasta la varsta de 17 ani a abandonat liceul si a avut o relatie de concubinaj cu Andrei (31 ani), cu care are 2 copii Mirela, 6 ani si Ligia 3 ani, de care s-a separat in urma cu 2 ani.

            Andrei nu si-a mai vizitat copii niciodata, avand relatii distante cu acestea. Cei 2 copii au ramas in grija bunicii, Maria casnica, iar singurul venit al acesteia fiind pensia sotului sau Mihai (68 ani) in valoarea de 550 ron. Mihaela, fara ocupatie s-a casatorit cu Radu (48 ani), cu care are o relatie apropiata, dar si conflictuala cand acesta consuma bauturi alcoolice si devine foarte violent. Cu Radu are un copil, Ionut  (1 an), cu care este in relatii foarte bune, apropiate.

            Cele 2 fetite din relatia anterioara nu le mai viziteaza, avand cu acestea o relatie conflictuala.

            Mama Mihaelei cere sprijinul asistentului social, sustinand ca nu se mai poate descurca cu intretinerea fetitelor.

GENOGRAMA FAMILIEI MARES

            Asistentul social din cadrul directiei de asistenta sociala a fost informat de catre vecinul lui Marcel (43 ani) ca acesta isi bate copiii in fiecare seara .  Marcel este templar, consuma frecvent bauturi alcoolice a fost casatorit cu Claudia (40 ani), casnica. Cei doi s-au despartit in urma cu 4 ani si au impreuna 3 copii: 

Cristina 13 ani, Mircea 10 yni si George 7 ani.

            Copiii au ramas cu tatal, mama nedorind sa-si asume astfel de obligatii si sustine ca nu poate sa-I ingrijeasca deoarece nu are nici un venit. Claudia este in conflict cu cei 3 copii ai sai. In fiecare seara Marcel consuma bauturi alcoolice, dupa care isi abuzaza fizic fiica cea mare in varsta de aproape 13 ani,  aceasta fiind nevoita sa doarma la verisoara sa Ana (18 ani), fiica surorii lui Marcel,Ioana care este in relatii foarte apropiate cu fratele sau dar care nu ii aproba comportamentul agresiv. Ea sustine ca fratele ei s-a schimbat dupa despartirea de sotia sa. Cu ceilalti 2 copii, Mircea si George, Marcel are relatii distante, neinteresandu-se niciodata de situatia lor scolara (aceasta fiind foarte slaba).

ANEXA 4

CHESTIONAR

Localitatea: .;

 Sexul: feminin (__); masculin (__); varsta: ani.

CHESTIONAR

1)     Stii ca exista o lege cu privire la drepturile copiilor?

DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

2)     Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejati impotriva abuzului?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

3)     Stii ca exista o linie telefonica pentru protectia copilului 08008200200?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

4)     Daca ai fi in dificultate, ai apela la acest numar de telefon?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

5)     Alocatia lunara acopera nevoile tale zilnice?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

6)     Cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

7)     Consideri ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea copiilor?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

8)     Parintii tai tin cont de parerile tale?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

9)     Mergi la scoala?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

10) Parintii tai se implica in activitatile tale scolare?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

11) Iti este frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la scoala?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

12) Ai si alte activitati in afara de cele scolare? Te duci la un club al copiilor (sportiv, de dans, de muzica)?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];



13) Participi la activitati cultural-educative (ex. la spectacol, la teatru)?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

14) Ai acces la informatii (ex.T.V. ,biblioteca, muzee,internet etc.)?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

15)      Ai un medic de familie la care sa te duci, atunci cand esti bolnav?

            DA[_],   NU[_],  NU STIU[_];

     

Iti multumesc ca ai raspuns sincer la intrebari !

                                                                                                                                                    

  

      INTREBAREA NR. 1  Stii ca exista o lege cu privire la drepturile copiilor?

Scala 1 reprezinta raspunsurile notate cu DA;

Scala 2 reprezinta raspunsurile notate cu NU ;

Scala 3 reprezinta raspunsurile notate cu NU STIU.

        

INTREBAREA NR. 2  Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejati impotriva abuzului?

INTREBAREA NR.3   Stii ca exista o linie telefonica pentru protectia copilului 08008200200?

INTREBAREA NR. 4  Daca ai fi in dificultate, ai apela la acest numar de telefon?

INTREBAREA NR. 5  Alocatia lunara acopera nevoile tale zilnice?

INTREBAREA NR. 6  Cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor?

INTREBAREA NR. 7  Consideri ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea copiilor?

INTREBAREA NR. 8  Parintii tai tin cont de parerile tale?

INTREBAREA NR. 10  Parintii tai se implica in activitatile tale scolare?

INTREBAREA NR. 11  Iti este frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la scoala?

INTREBAREA NR.12  Ai si alte activitati in afara de cele scolare? Te duci la un club al copiilor (sportiv, de dans, de muzica)?

INTREBAREA NR.13  Participi la activitati cultural-educative (ex. la spectacol, la teatru)?

INTREBAREA NR.14  Ai acces la informatii (ex.T.V. ,biblioteca, muzee,internet etc.)?

INTREBAREA NR.15  Ai un medic de familie la care sa te duci, atunci cand esti bolnav?

                        Scala 1 reprezinta raspunsurile notate cu DA;

                        Scala 2 reprezinta raspunsurile notate cu NU ;

                        Scala 3 reprezinta raspunsurile notate cu NU STIU.

                       

 

ANEXA 5

Model de planificare al unei interventii corespunzatoare unei probleme identificate si sesizate asistentului social.

Problema

 Absenteismul scolar  al  elevului  Florin aflat in clasa a II-a

Scop

Frecventarea claselor obligatorii

               Perioada in  luni

Locul de desfasurare

Responsabil

L1

L2

L3

L4

L5

Obiectiv 1

Absolvirea clasei a II a a elevului Florin

x

x

X

x

X

Activitate 1.1

Suport material

x

x

Primarie

As. social

Activitate 1.2

Consilierea

x

x

X

x

X

Cab. Scolar

Psiholog

Activitate 1.3

Monitorizare

X

X

Scoala, familie

As. social , psiholog

Obiectiv 2

Imbunatatirea rezultatelor scolare

x

X

x

X

Activitate 2.1

Identificarea unei forme de invatamant „scoala dupa scoala”

x

As. social , diriginte

Activitate 2.2

Identificarea resurselor financiare

X

As.social

Activitate 2.3

Inscrierea si frecventarea programului „ scoala dupa scoala”  

x

x

x

As. social ;  Elev

Activitate 2.4

Monitorizare

X

As. social , psiholog

ANEXA 6

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1

Agentia Nationala pentru Protectia Familiei(A.N.P.F.)  - Centrul pilot de asistenta si protectie a victimelor violentei in familie,

(2007)

’’Ghid de interventie in cazurile de violenta in familie’’,  Bucuresti

2

Albu, Emilia,

(2002)

’’Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenti.

Prevenire si terapie’’, Editura Aramis Print, Bucuresti,

3

Banciu, D. (1992)

’’Control social si sanctiuni sociale’’, Ed.Hyperion XXI, Bucuresti.

4

Buzducea, D.,(2005)

’’Aspecte contemporane in asistenta sociala’’

, Ed. Polirom, Iasi

5

Curic, Ina ;

Vaetisi, Lorena (2005)

‘’Inegalitatea de gen : violenta invizibila : ghid de lucru pentru constientizarea si eliminarea violentei impotriva femeilor’’ , Ed. Eikon,

Cluj-Napoca

6

Dragomirescu, V.

(1976)

Petcu, Marioara,

(1999)

’’Psihologia comportamentului deviant’’, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

’’ Delincventa – repere psihosociale’’, Editura Dacia, Cluj-Napoca

7

Enachescu, C.,

(1973)

’’Elemente de psihologie proiectiva’’, Ed. Stiintifica, Bucuresti

8

9

GIRLEANU, D. (2000)

CALITATEA VIETII, XII, nr. 1-4, 2000, p. 173-181.

10

Huditeanu, Alexandru (2001)

’’Devianta comportamentala la ele Cunoasterea, prevenirea si solutionarea devierilor comportamentale ale elevilor’’, Editura Psihomedia, Sibiu

11

Ilut, P.,(2005)

’’Sociologia si antropologia familiei’’, Ed. Polirom,

Iasi

12

Jinga, I (2005)

’’Educatia si viata cotidiana’’, EDP, Bucuresti

13

Killen, Kari (1998)

“Copilul maltratat”, Timisoara,

Ed. Eurobit

14

LAROUSSE,

(1996)

’’Dictionar de psihologie’’, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti

15

Mihailescu, I.,

( 2004 )

’’Rolul familiei in dezvoltarea copilului’’, Cartea universitara, Bucuresti,

16

Mitrofan N.,Zbenghea V.,

Butoi T., (1994)

’’Psihologie judiciara, Casa de editura si presa

—Sansa“, Bucuresti, pag. 267-296.

17

Muntean, Ana(2006)

’’Psihologia dezvoltarii umane’’,Iasi,  Ed. Polirom

18

Neamtu, Cristina

(2003)

’’Devianta scolara’’, Editura Polirom, Iasi

19

Neamtu, G.,

(1999)

„Excuderea sociala si problema campurilor sociale”in: Bocancea,C,

Neamtu G, Elemente de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi

20

Neamtu,,G.(coord.) (2005),

II.Stan, D.(coord.)(2000)

“Asistenta sociala: studii si aplicatii”, Iasi, Ed. Polirom

21

Necolau,Adrian (2004)

’’ Manual de psihologie sociala’’, Iasi,

Ed. Polirom

22

Pasa, F., si Pasa, L. M., (2004)

’’Asistenta sociala in Romania’’, Ed. Polirom

23

Popa, S., (coordonator), (2000)

’’Abuzul si neglijarea copilului, studii de caz’’, Bucuresti

24

Radulescu, Sorin M. (1994)

’’Teorii sociologice in domeniul deviantei si al problemelor sociale’’

Ed. TIMS, Bucuresti

25

Stanciulescu, Elisabeta (1997)

’’Sociologia educatiei familiale’’, vol. I, Editura Polirom, Iasi

26

Stanciulescu E,(1998)

’’Sociologia educatiei familiale’’, Iasi, Polirom, vol.I 1997, vol. II 1998

27

Strachinaru, I.,

(1969)

’’Devierile de conduita la copii’’, EDP, Bucuresti

28

Schiopu U.; Verza E., (1997)

’’Psihologia Varstelor, ciclurile vietii’’, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti

29

Verza E., Verza Florin E., (2000)

’’Psihologia varstelor’’, Ed. ProHumanitate, Bucuresti

30

Vrasmas, T.,(2007)

’’Asistenta sociala a persoanelor in dificultate’’, Ed. Ovidius University Press, Constanta

31

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr.557

LEGE privind protectia si promovarea drepturilor copilului nr.272/23 iunie 2004

32

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

LEGEA privind sistemul national de asistenta sociala nr. 705/2001

33

http://www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm

34

http://www.alternativesociale.ro

35

http://www.protectiacopilului6.ro

36

http://www.salvaticopiii.ro

37

http://www.copii.ro




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat