QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Experiența estetica in arta pre-moderna








Experiența estetica in arta pre-moderna. Experiența estetica in arta contemporana

Arta pre-moderna iși va disputa in epoca sa, fara a exista insa vreo opoziție in acest sens, domnia asupra conceperii termenului de „experiența estetica. In ceea ce privește arta contemporana, autoritatea termenului de “experiența estetica” incepe sa fie contestata intrucat prin apariția mișcarii artei conceptuale, ea nu mai propune o raportare a omului la opera de arta pe temeiul simțurilor ci miza pe care arta contemporana o proclama este gandirea “obiectului estetic “.  

                         



Relația pe care omul o implinește cu arta este, inainte de toate, o relație cu lucrurile care constituie ceea ce numim arta. Ne intrebam insa, daca in relația sa, in momentul privirii, sau al intalnirii cu opera de arta, spectatorul are o intalnire și cu artistul. Raspunsul este nu. Opera artistului este incheiata ca lucrare, ea devine lucru. Insa, tocmai pentru ca este incheiata, ea sta pentru ea și pentru o relație a omului cu ea. Legatura care se naște in urma intalnirii spectatorului cu o opera de arta nu este una fugitiva ci ea cere o anume manuire, a relației care se stabiliște intre aceste doua parți. Opera artistului este semnata și aruncata. Aceasta aruncare trebuie sa o ințelegem ca pe o punere continua, deoparte, intrucat, dupa ce a fost pro-dusa de artist, dupa ce a fost dez-valuita de spectator, ea este pusa, din nou, deoparte și tinde sa se ascunda. Oare controlul acestei puneri deoparte, sa aparțina spectatorului sau artistului sau, se poate, sa aparțina operei de arta? Fenomenele prin felul lor de a fi se ascund, ele sunt stau in relație cu modul de a fi al omului care este acoperitor. Ceea ce odata a fost descoperit, risca sa cada sub acoperire sau disimulare. Insa omul, in masura in care este des-coperitor și este in adevar, el este deja atat in ne-adevar cat și acoperitor. O data ce opera de arta este un produs finit, un lucru, ea nu trimite numai la a servi unui muzeu sau unei expoziții, ci, in masura in care spunem despre operele de arta ca sunt intalnite odata cu pro-ducerea artei, suntem legitimați sa afirmam ca este intalnit atat omul cat și lumea sa[1].

 Pe langa aceste intalniri ce se configureaza o data cu prezența operei de arta, opera de arta mai trimite și catre materialele cu ajutorul carora artistul a creat-o. De ce ar fi importanta o discuție asupra materialelor? Prin intermediul materialelor este „des-coperita „natura”, „natura” in lumina produselor naturii”[2]. Aceasta caracteristica a operei de arta este intalnita atat in arta contemporana cat și in arta, sa o numim, pre-moderna. Sa privim, acum, catre materialele pe care artiștii contemporani le folosesc in „facerea” lucrarilor lor. Se mai apropie aceste materiale de ceea ce ne livreaza natura: piatra, lemn, fier, pamant? In majoritatea operelor de arta contemporana, materialele sunt livrate de catre sau cu ajutorul tehnicii moderne: carton, lumini, tehnica computerizata, plastic, fotografie etc. In acest punct al discuției noastre rezida una dintre diferențele pe care le vom evidenția pe tot parcursul lucrarii. Aceste diferențe nu sunt scoase la lumina pentru o eventuala valorizare a artei, data fiind temporalitatea operelor de arta, ci, aceste diferențe vor consimți la susținerea ideii pe care se fundeaza aceasta lucrare: opera de arta contemporana este des-coperita intr-un mod distinct fața cu opera de arta pre-moderna.

O data cu lucrurile pe care omul le produce, este „intalnita lumea in care traiesc cei ce consuma, lumea care, in același timp, este și lumea noastra”[3]. Ce inseamna aceasta intalnire cu lumea noastra? De ce nu o intalnire cu lumea in general? Dar cum putem avea noi acces la lumea in general, atata vreme cat omul nu-și poate trai decat propria existența? Aceasta apropriere a lumii, ce apare in Ființa și Timp vom fi intalnit-o și in Originea operei de arta. Omul, prin intalnirea cu un lucru, des-copera o lume iar prin intalnirea cu opera de arta, acesta intalnește și acum o lume, iar lumea aceasta, spune M. Heidegger, este lumea noastra. In aceasta lucrare vom avea in vedere opera de arta in general, adica opera de arta ce sta pentru sine și nu depinde de niciuna din arte, ci de arta, și nu depinde de nicio interpretare ci doar de relația pe care omul o are cu ființa sa.

Arta cultura - alte informatii






[1] HEIDEGGER Martin, Ființa și Timp, ed. Humanitas, București, 2006, p. 95.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat