QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Civilizatia cretana





CIVILIZATIA CRETANA

 

 

            Civilizatia cretana, aparuta in bazinul Marii Egeene, in mileniul III i. Chr., a constituit baza civilizatiei grecesti si, prin intermediul acesteia, originea civilizatiei europene de mai tarziu si de astazi. Centrul acesteia a fost in insula Creta, cea mai mare insula sudica din Mediterana.

Primele urme materiale ale acesteia au fost scoase la lumina, in 1899, de arheologul englez  Sir Arthur Evans, care a inceput la Cnossos, cea mai importanta asezare urbana a insulei, primele sapaturi arheologice, impreuna cu echipa sa.

Civilizatia cretana, numita si minoica sau minoiana, a fost una dintre cele mai avansate din punct de vedere economic, politic, social si cultural din acea perioada istorica, cand majoritatea populatiilor de pe continentul european se aflau inca in epoca neolitica. Unii cercetatori numesc civilizatia, anterioara celei grecesti propriu-zise,  egeeana ,cuprinzand pe cea cretana si cea miceniana, respectiv cretano-miceniana.

In ce priveste originea etnica a populatiei cretane, nu se cunosc lucruri foarte precise, doar ca, in mod sigur, nu vorbeau o limba indo-europeana. Orientalistul Cyrus Gordon  a sustinut teza apartenentei limbii acestora la cea semitica (vorbita de vechii evrei), dupa ce a reusit sa traduca texte cretane, ce fusesera copiate insa mai tarziu in alfabetul grec. Ipoteza originii lor semitice se bazeaza, in principal,  pe faptul ca etimologia unor cuvinte cretane pare a avea o asemenea  sursa. Conform lui Gordon, chiar numele insulei Creta ar proveni din semiticul „crito”(sat), Cnossos, capitala regelui Minos, inseamna in ebraica veche „a adunat”, „a reunit”. Ariadna, personajul cunoscut din mitologia cretana, care l-a ajutat pe Tezeu sa iasa din labirint, cu ajutorul unui fir, pentru a nu fi ucis de Minotaur, ar proveni din cuvintele ebraice ari (leu) si dna (stapana). Presupuse reprezentari ale acesteia (un personaj feminin, alaturi de  unul sau doi lei) s-au gasit in piese de sculptura de mici dimensiuni. Numele lui Icar, fiul lui Dedal, constructorul labirintului este pus in legatura cu ebraicul Iakar ( ar insemna  „a fost drag, celebru, scump”). Numele zeitei cretane Brithomartis,  ce domnea asupra lumii de dincolo de moarte, ar semnifica in ebraica „fiica a doamnei/stapanei”. Desi nu a fost unanim recunoscuta de catre cercetatori, originea semitica a populatiei cretane pare plauzibila.

Cretanii sau minoienii au cunoscut scrisul , s-au descoperit trei tipuri de scriere, cea mai veche fiind o scriere de tip ideografic, asemanatoare celei hieroglifice egiptene. Dupa cum o atesta un mare numar de table de lut gasite in Creta si in alte insule din Marea Egee, alte doua tipuri de scriere (asa numitul linear A si linear B) au mai existat. Doar cel din urma tip de scriere a fost descifrat, in 1953, de catre lingvistii  Ventris si Chadwick, dovedindu-se a fi o limba greaca arhaica, premergatoare limbii in care au fost scrise poemele homerice Iliada si Odiseea. Din aceasta se considera ca a provenit limba celor care mai tarziu i-au cucerit pe cretani, micenienii.

 

Noutatea si originalitatea civilizatiei cretane, care a creat , pentru prima oara in aceasta parte a lumii , un imperiu maritim, cuprinzand teritorii si asezari aflate la mare departare de Creta , a instituit structuri statale si administrative , a fondat o religie originala, a cunscut cele mai diverse mestesuguri si arte, prin urmare aparitia si evolutia acesteia  au fost favorizate si de pozitia geografica, aparata mult timp de pericolul atacurilor, incursiunilor si razboaielor, de indelungate perioade de pace de care s-a bucurat.

            Faptul ca a fost o civilizatie avansata este dovedit si de aceea ca a fost una eminamente urbana. Dupa disparitia ei, textele homerice o evoca, numind Creta „tara celor 100 de orase” si, intr-adevar , pe cei peste opt mii de km ai insulei, cercetarile timp de 35 de ani ale lui Evans au  descoperit urmele a 93 de centre urbane. Dintre cele mai importante au fost Cnossos, capitala regilor cretani, Phaistos, Malia. Orasele, nefortificate, erau legate intre ele prin drumuri pavate, pe strazi existau trotuare pavate, cu santuri de scurgere acoperite, cu sisteme de canalizare subterana, cu apeducte , cisterne care depozitau apa.

            Evans a fost primul care a distins 3 mari perioade in evolutia civilizatiei cretane:

1. intre anii 3.000 -2200  i. Chr., cretanii au locuit in orase dar si in asezari rurale, forma de organizare era cea gentilica (constituita pe baza gintilor).Cunosteau inca de atunci ceramica lucrata cu roata olarului (o inventie ce se presupune ca a aparut in Mesopotamia), prelucrau bronzul si arama, se ocupau cu navigatia si comertul, avand legaturi mai ales cu Egiptul.

2. intre anii 2200-1500 au aparut marile palate in orase, precum si case de locuit cu 2-3 etaje iar populatia se afla in crestere. In aceeasi perioada, unele constructii par a fi fost distruse de catastrofe naturale, inseosebi curtremure, Creta fiind o zona de miscari seismice.

3. intre 1500-1200, ultima perioada a fost cea de maxima inflorire pe plan economic, social, artistic. Izvoare mitografice vorbesc despre Minos, regele din Cnossos, care ar fi reunit cetatile-state independente si a intemeiat un mare imperiu ce cuprindea si alte insule din Mare Egee, precum si de pe continent ( zona Peloponezului din Grecia actuala).

 

            Organizarea sociala

 

            La inceput, societatea cretana era organizata pe sistemul clanului, a unor familii cu origine comuna, care locuiau si erau inmormantati laolalta. Pe pacursul timpului, puterea politica s-a concentrat in mainile a doua clanuri, care au infiintat doua regate, la Cnossos si Phaistos. Capetenia era regele, numit vanax in textele miceniene, el era ajutat de un sfat al notabililor. Locuinta regelui era palatul, in jurul caruia se aflau locuintele si atelierele unor numerosi meseriasi care lucrau pentru rege: olari, curelari, tamplari s.a. Ca mod de organizare, cetatea minoica era un stat sclavagist, in care veniturile regelui si ale notabililor proveneau in buna masura din munca sclavilor. Acestia erau folositi si ca vaslasi , agricultori pe domeniile regale. Cetatile minoice infiintasera contoare comerciale si colonii in insulele din Marea Egee sau pe continentul european.

            Exista o diviziune sociala care cuprindea patru mari clase, fiecare cu divinitatile si formele particulare de cult. Prima clasa era cea a regilor impreuna cu familiile lor si  preotii. Un fapt mai putin obisnuit consta in aceea ca mare parte a clerului in Creta erau femei, care indeplineau actele de cult. Acestea erau ritualuri de initiere dar aveau si aspecte ce priveau conduita morala a tinerilor.

            Numele de „minos” al regelui se pare ca era un nume comun, devenit apoi nume propriu. Sub influenta monarhiilor orientale, acesta era considerat fiu al divinitatii supreme. Guverna in mod absolutist, detinea principalele functii religioase, prezida marile sarbatori si stabilea calendarul acestora. Era totodata supremul legislator si sef militar. Insemnele regale erau sceptrul si securea cu dublu tais, numita labrys , pastrata in palatul regal, precum si floarea de crin.

            A doua clasa, putin numeroasa, caci cretanii  nu erau un popor razboinic, era a militarilor, carora li se acordau o serie de beneficii – parcele de pamant, sclavi proveniti din prada de razboi.

            Clasa agricultorilor si a crescatorilor de vite avea in proprietate personala o bucata de pamant si o gospodarie. Ei erau cei care aveau datoria de a intretine familia regala si pe notabilitati.

            O alta clasa, mestesugarii, se bucurau de o pozitie sociala onorabila si, de asemenea, lucrau in slujba conducatorilor ca si pentru nevoile proprii.

            In afara claselor propriu-zise, se aflau marinarii si pescarii, oameni liberi, precum si servii (fosti locuitori ai teritoriilor ocupate de cretani, care trebuiau sa plateasca tribut si sa presteze corvezi) si sclavii propriu-zisi, recrutati dintre prizonierii de razboi, datornici, copii vanduti ca sclavi de parinti. Cei din urma indeplineau muncile cele mai grele, in constructii, in mine, pe corabii.

            Spre deosebire de alte societati de acelasi tip, in Creta femeile se bucurau de drepturi egale cu barbatii, chiar aveau unele drepturi speciale, cum erau  functiile religioase. Aveau drept de mostenire, luau parte alaturi de barbati la concursuri sportive, la jocurile cu tauri, la vanatori.

 

          Viata economica

 

            Aceasta a fost infloritoare, datorita conditiilor naturale bogate in resurse, practicarii comertului maritim si mestesugurilor. Se cultivau cereale, legume, plante oleaginoase, indeosebi maslinul, se practica apicultura , vanatoarea, pescuitul, se cresteau vite.

            Ca popor de navigatori, cretanii au fost vestiti negustori, avand monopolul comertului in Mediterana, impunand tribut celor din tinuturile ocupate. Insula Cipru si orasul Rodos din Asia Mica au fost avanposturile comertului cretan cu Asia Mica si Egiptul. Creta avea numeroase porturi, o flota comerciala dotata cu corabii mari si puternice. Se importau din Egipt fildes, vase de ceramica, statuete, vesminte scumpe, perle, pietre semipretioase si pretioase. Se exportau indeosebi arme si unelte de bronz, bijuterii, stofe, vin, ulei de masline.

 

            Religia

         

          Legendele grecesti de mai tarziu relateaza ca insusi Zeus era nascut in Creta iar Dionisos, Apollo si Hercule au copilarit in aceasta insula. Cretanii practicau dendrolatria – cultul copacilor, zoolatria - adorarea animalelor. In aceasta privinta cultul taurului sacru a fost preponderent, el simboliza fertilitatea si fecunditatea. Un sens simbolic religioas aveau alte animale si pasari, precum serpii (in palatul regal exista o camera speciala in care se cresteau serpii sacri), leul capra, porumbelul.

            Mai tarziu apar divnitatile antropomorfe (cu chip omenesc) , care au stat la baza mitologiei grecesti. Marea zeita era Dictina, zeita a vietii si a mortii, a fecunditatii, a razboiului, a dragostei. In mitologia greaca o parte din atributiile ei au fost  transferate zeitei Hera.  Fiica Dictinei, Brithomartis va corespunde zeitei Artemis a grecilor. A existat si o zeitate masculina, care apare fie ca fiu al lui Brithomartis, fie ca iubit al acesteia si are nume diferite, in general este reprezentat ca un zeu tanar, in aceasta triada de zeitati, tipic cretana. Era zeul animalelor salbatice si al ploilor, apare in doua ipostaze principale: una animala- taurul caruia i se aduceau sacrificii si alta umana -regele insusi.

            Praticile religioase aveau loc in aer liber, in fata unor arbori sacri sau in grote-sanctuare. Altarele de cult erau situate in curti, case si in palatul regal, pe ele erau aduse ofrandele oferite zeitatilor. Ritualurile si ceremoniile religioase aveau forme diferite, in functie de clasa sociala a practicantilor. Cele mai raspandite acte rituale erau purificarea, adoratia, stropirea cu apa, libatia, tamaierea, oferirea de ofrande. Ceremoniile religioase erau insotite de muzica si dansuri. De asemenea sacrificiile de animale erau importante.

            In privinta practicilor funerare, mai putin preocupati de viata de dincolo de moarte decat egiptenii, cu care au avut stranse relatii comerciale si artistice, cretanii isi inmormantau decedatii  in apropierea casei, iar mai tarziu apar mormintele colective, de forma circulara. Asemanator cu practicile religioase egiptene, defunctilor li se puneau in mormant obiecte personale, hrana, bijuterii.

            Initial, jocurile si intrecerile sportive, precum  luptele cu tauri (diferite de tauromachiile cunoscute azi in Spania sau in Mexic) , erau prilejuri de spectaculoase exercitii de gimnastica si acrobatie, toate acestea aveau semnificatii religioase, care cu timpul se pierd, devenind momente de petrecere a timpului liber.

           

          Artele plastice

 

          Dupa cum o atesta descoperirile arheologice, cretanii au fost foarte buni constructori si arhitecti. Intr-o etapa mai avansata a civilizatiei lor, casele din orasele cretane erau construite din piatra si caramida uscata la soare sau arsa in cuptoare. Peretii interiori si exteriori erau intariti cu barne din lemn, acoperisul era plat. Nu existau ferestre spre exterior, lumina patrundea din curtea interioara, pavata cu lespezi de piatra. Uneori, casele aveau 2-3 etaje, scari interioare, terase si verande. Remarcabila este preocuparea lor pentru functionalitate , confort si igiena, dovada a unui stadiu de civilizatie avansat. Planul general al locuintei cretane cuprindea o incapere centrala de mari dimensiuni, numita megaron, in jurul careia erau construite alte spatii. A fost un tip de arhitectura originala ce este considerata ca a  stat la baza planului templului grecesc, ce va pastra acest plan arhitectonic, cu megaronul central si pridvorul cu 2 coloane de lemn.

            Palatul este tipul de constructie specific arhitecturii cretane si avea o multipla functionalitate: rezidenta regala, antrepozit, sanctuar, arhiva, centru administrativ si mestesugaresc. Cel mai bine pastrat, desi ruinat, este palatul din Cnossos, descoperit de Evans, care atesta faptul ca palatele erau complexe arhitectonice intinse si monumentale. Totodata, organizarea lor semnifica caracterul puternic centralizat al statului cretan, al carui suprem conducator, pe toate planurile, era regele.

            Apartamentele regale erau separate de cele destinate oaspetilor, zona sacra de asemenea, incaperile de locuit erau dotate cu tot confortul – rezervoare de apa, bazine si bai, cazi din teracota si instalatii de incalzire a apei. Interioarele erau decorate cu basoreliefuri din stuc pictat sau fresce.

            Sculptura monumentala lipseste din arta cretana, deoarece nici suveranii nici zeii nu erau glorificati in acest fel. In schimb, s-au descoperit unele piese de sculptura mica: statuete si ex-voto-uri ce reprezentau divinitati dar si figuri de oameni obisnuiti. Materialele folosite erau fildesul, bronzul, steatita, argila,  faianta. S-au pastrat si sigilii cu figuri gravate, reprezentand peisaje, animale, figuri umane surprinse in scene de viata cotidiana.

            Buni cunoscatori ai tehnicilor de prelucrare a metalelor, cretanii au excelat si in acest domeniu, realizand, pe langa obiecte utilitare, adevarate capodopere artistice: piese de giuvaergie in aur si argint, cupe, statuete, arme cu incrustatii de pietre si metale pretioase.

            Produsele de ceramica sunt si ele realizate cu multa maiestrie: cupe cu picior inalt, vase cu gatul lung sau cu forme de femei si pasari. Decorul era geometric iar motivul spiralei este cel mai frecvent, intalnit de altfel si pe alte tipuri de artefacte – sigilii, picturi murale. Spirala este o reprezentare schematica a sarpelui.

            Cea mai valoroasa si originala creatie plastica cretana este considerata pictura, pentru exceptionalul simt al desenului si culorii, pentru libertatea stilului, pentru senzatia de viata pe care o dau aceste reprezentari. Celebre sunt frescele  palatului din Cnossos, dintre care una se intindea pe un intreg coridor si reprezenta o procesiune cu peste 500 de persoane in marime naturala. Unele influente egiptene sunt sesizabile in pictura cretana, prin felul de a reprezenta personajele din profil, motive ca sfincsii, grifonii, planta de papirus s.a., colorarea corpului barbatilor in ocru roscat si cel al femeilor in alb.

            Catre anul 1150 i.Chr. cultura cretana isi incheie ciclul dar va continua, in alte forme, in cultura si civilizatia Greciei antice.Grecii insisi au recunoscut, in scrierile celor mai importanti autori, cat de mult datoreaza civilizatia lor celei cretane si miceniene. Cultura maslinului si a vitei de vie , aparute prima oara in Creta, modul de organizare al comertului maritim, arta prelucrarii metalelor,tehnicile de tesut, instrumente muzicale precum flautul dublu si lira,  pasiunea grecilor pentru dans si muzica, cultul pentru conditia fizica si practicarea sporturilor, traditia intrecerilor sportive, principiile si structura panteonului religios (zeii) si multe altele au fost preluate si dezvoltate de greci. Pe drept cuvant, se considera ca „miracolul” grec nu ar fi fost posibil fara existenta predecesorilor lor.

 


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat