QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Arhitectura art nouveau in europa




loading...

         

          Legatura dintre artele vizuale si arhitectura se dovedeste a fi o permanenta in istoria civilizatiei umane.

            Astazi  artele vizuale au nevoie nu numai de artisti vizuali, arhitecti, designeri cat si de sociologi si psihologi care isi dau concursul in a obtine un spatiu adecvat cerintelor asteptarilor societatii actuale.

            Interdisciplinaritatea este o caracteristica specifica artelor contemporane,  in arta ambientala  acest fapt exprimandu-se  intr-un mod fericit. In acest sens ceea ce Vitruviu numea incantare  si anume referirea la emotia profunda provocata omului de arhitectura si artele complementare acesteia, ramane un sentiment esential ce persista si  astazi.

Artele vizuale isi gasesc expresia in arta ambientala, o forma de arta ce presupune o relatie interactiva intre  domeniul arhitectural (respectiv domeniul urban) si artele vizuale precum pictura murala, plastica mica (sculptura), ceramica, sticla, etc.

Odata cu sfarsitul Evului Mediu si inceperea epocii Renascentiste artistul isi castiga statutul sau, iar colaborarea dintre el si arhitect devine interdependenta.

Mai tarziu, la sfarsitul secolului XIX (Art Nouveau) se pun bazele industrializarii de unde rezulta producerea obiectului in serie si renuntarea treptata la obiectul unicat. Apar scoli de arhitectura, decoratie interioara, asociatii de design si industrii ale artelor aplicate.

Scoala Bauhaus pune accentul pe principiul lucrului in echipa , pe simbioza dintre viata, industrie, arhitectura, industrial design si artele plastice.

Noul tip de frumusețe iși va pune amprenta pe linia ferestrelor metalice, a gurilor de metrou , a cladirilor, a obiectelor de decorație interioara. „Frumusetea Jugendstil are o marcata trasatura functionala,  ce se exprima prin atentia acordata materialelor intrebuintate, printr-o perfectionare a utilitatii obiectelor, prin simplitatea formelor, ce exclud risipa si redudanta, prin decorarea locuintelor; in toate acestea se simt fara indoiala elemente provenind din miscarea Arts and Crafts.” La nivel geografic s-a raspandit mai mult sau mai putin in tot Occidentul: in Franta, Anglia, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Elvetia, in Statele Unite, in Spania, Italia si chiar Rusia. In toate aceste tari se manifestau in paralel miscari artistice diferite, adesea mult mai viguroase, dar Jungendstilul era marca noului (de atunci noutatea a devenit si a ramas un semn caracteristic oricarei actiuni artistice care  sa revendice dreptul la stima, la faima si la inregistrarea ei in istorie.

 Nu imi propun sa enumar diversele scoli, grupuri si reprezentanti ai diferitelor centre cum ar fi Londra, Glasgow, Paris, Nancy, Munchen sau Viena ci sa caut diferentele dintre opere, tendintele si fazele de evolutie ale arhitecturii si decoratiilor stilului Art Nouveau. “Cate contradictii exista in arhitectura intre RATIONALITATEA  unui Van de Velde si bizazeriile lui Antonio Gaudi din Barcelona, intre formele pline de pudoare ale lui Mackintosh la Glaslow si opulenta unui Hector Guimard la Paris.”In arhitectura si decoratii interioare, artistii Art Nouveau au evitat cu grija eclectismul erei victoriene si excesul ornamental prolix corespunzator. Designerii Art Nouveau au selectionat si modernizat cateva dintre cele mai abstracte elemente ale Rococoului asa cum ar fi texturile de tip 'flacara' sau 'scoica', folosindu-le consecvent in locul ornamentelor victoriene de tip istoric sau realistic-naturaliste. Art Nouveau a promovat consecvent utilizarea extrem de stilizata a motivelor existente in natura, extinzand domeniul 'natural' la orice inspirat de viata.

 Stephen Tschudi Madsen in cartea sa Art Nouveau din 1967 deceleaza patru modaliati de a concepe stilul luand in consideratie aspecte ale formei, astfel :o conceptie abstracta si de structura, uneori aproape sculpturala (referirea se face la Gaudi) un stil floral de o vadita inspiratie vegetala, in care se acorda o deosebita atentie elementului organic si de crestere.  Intalnim aceasta tendinta cu precadere in spatiul cultural franco – belgian, dar si cu unele nuante - in Italia o conceptie linear bidimensionala si literar simbolica, mai ales in Scotia la grupul alcatuit in jurul lui Charles Rennie Mackintosch (1868 - 1928) si in cele din urma intalnim in Germania si Austria o conceptie constructiva si geometrica. Considerat in general un stil preponderent decorativ, in care ornamentul – linii curbe inspirate din lumea vegetala sau animala, in Belgia si Franta, sau elemente geometrice mai abstracte, in Scotia si Austria - are un rol preponderent, definitoriu, nu trebuie totusi neglijata o viziune mai profunda – in care structura este implicata in opera artistica -  datorata influentei pe care scrierile lui Viollet Le Duc le-au avut asupra unor creatori ai epocii – Victor Horta (1861 – 1947) si Antoni Gaudi i Cornet (1852 – 1926) in primul rand.

Legatura intre arhitectura si decoratie  este evidenta in constructii precum cele ale arhitectului si decoratorului Victor Horta din Bruxelles. Una din operele esentiale ale lui arhitectului este hotel Tassel. Amenajarea interioara inoveaza prin jocul elegant al liniei in picturile murale, prin efectul plastic dinamic al balustradelor si grilajelor de fier, prin intrepatrunderea policroma a usilor din sticla, a mozaicurilor si, in sfarsit, prin conceptia arhitecturala libera a spatiului. Fatada evidentiaza clar structura de metal, ca element compozitional, in timp ce coloanele care sustin arcada primului etaj reflecta o conceptie simbolica. Decoratia interioara reprezinta o expresie ampla a noului stil ; toate materialele sunt subordonate prezentarii ornamentale-piatra, fierul, sticla, mozaicurile, lemnul si pictura murala se conformeaza ritmului linear inlantuit. Tinzand spre unitate, fiecare material, suprafata, ornament exterior sau interior este asamblat armonios si foarte detaliat decorat. Casele proiectate de Victor Horta se remarca mai ales prin decoratia interioara :camerele cu forme neregulate se deschid liber una spre cealalta la niveluri diferite, designul natural al unei balustrade de fier regasindu-se in motivele decorative ale mozaicurilor sau peretilor. Motivul vegetal si curbele duble, care vor fi mai tarziu cunoscute drept « linii belgiene » au fost adaptate in intreaga locuinta pana la cele mai mici detalii interioare : vitralii, lampi, mobilier din lemn, decoratiuni din fier forjat, etc. Formele organice ale stilului arhitectonic specific lui V. Horta au generat idei revolutionare si au marcat inceputul arhitecturii si designului modern.

           

            

Hotel Tassel- Victor Horta, Bruxelles

Acest edificiu emblematic,  construit la Bruxelles a fost precedat la o diferenta de zece ani de o constructie la fel de revolutionara, palatul industriasului catalan Eusebio Guell. Si aici intalnim acelasi refuz de abordare a reminiscentelor antice, utilizarea in mod sistematic a fierului, a curbelor naturaliste, sau, mai rar utilizate, decoratiuni si mobilier creeat chiar de autorul acestei opere Antonio Gaudi. Unul din principiile fundamentale ale operei gaudiene este predilectia pentru asimetrie si eliminarea unghiului drept. O alta caracteristica a interioarelor  arhitectului sus amintit o reprezinta sentimentul spatiului, prin care dispare conturul precis al unei camere, contopindu-se  imperceptibil cu cele invecinate.  Exemplul clasic il ofera Gaudi prin Casa Mila.

Aceasta cladire nu numai ca pune in evidenta tratarea ritmica, lunecatoare a masei in exprimarea sa exterioara, ci reda deasemenea modul in care diferitele parti apar organic legate in planul de baza. Exista o deplina concordanta intre plan si fatada, astfel incat, ritmul liber unduitor , fara nici un plad drept reflecta o folosire complet libera a spatiului din interior, in care nu exista nici un unghi drept si nici macar doua incaperi similare. Fatada este executata din piatra cioplita cu o suprafata batuta cu ciocanul, care da impresia de patina a timpului. De la grilajele din fier, care amintesc de niste uriase plante marine, pana la stalpii  grei din piatra, fiecare detaliu este subordonat aspiratiei catre un efect plastic. Plafoanele sunt ca niste plaje nisipoase, dupa ce s-a retras fluxul, portile spre curtile interioare au forme de corali, acoperisul pare a fi o veritabila „tara a minunilor”. S-a vorbit despre multe surse de inspiratie: de la bisericile extraordinare din Cappadocia, taiate direct in stanca de vanturile puternice, pana la cele din Petra si la catacombele Sf. Petru de pe dealul Zalsburg, si mai incolo, la turnurile de gresie din sudul Sudanului. S-a vorbit și de turnurile de lut in forma de con din Togo, la fel și de moscheele din Sansannu și Kreis-Seguela. Feroneria balcoanelor a fost executata de arhitectul Jujol, dupa proiectele lui Gaudi. Lucrand intr-una din ramurile cele mai puternice ale traditiilor si mestesugurilor catalane, Jujol a inceput sa reinnoiasca limbajul decoratiunilor de feronerie pornind din interior catre exterior, prin formele organice aflate intr-o perfecta concordanta cu particularitatile stilistice ale edificiului. In 1904 Josef Batlo a gasit in Gaudi un arhitect suficient de flexibil pentru a lucra in limitele impuse de cladirea existenta dar care sa fie capabil  sa o și modernizeze. Interventiile arhitectului la Casa Batlo   i-au schimbat total aspectul precedent. Schita initiala ne prezinta o fatada  cu sapte etaje, care se ridica pe un turn central. Ferestrele de forma ovala, delimitate de coloane subtiri, ca niste oase, accentueaza caracterul antropomorf al cladirii. Gaudi si-a dat seama ca alaturarea cladirii de vecina ei, Casa Amattler, va duce la un sentiment acut de ruptura. Soluția lui a fost de a reduce inalțimea turnului, de a-l muta spre stanga  si de a crea un spatiu pentru un mic balcon, care sa ajunga pana la nivelul acoperisului Casei Amattler. Aceasta interventie a fost perfect integrata in context. Cladirea alaturata este tributara stilului traditional. Inteligenta se afla in detaliu. In schimb, lucrarea lui Gaudi te capteaza prin decoratia fatadei din ceramica viu colorata ce contrasteaza puternic cu piatra rece de la balcoanele in forma de cranii. Infatisarea aproape nesabuit de originala a Casei Batlo dezvaluia cat se poate de clar ca Gaudi accepta un intreg set de valori si credinte, care il legau strans de colegii sai din miscarea „modernista”. Decoratia interioara pune in evidenta o relatie intre spatiul exterior si cel interior, plafonul,care da personalitate salonului central, continua interventiile din mozaic ale fatadei printr-un mozaic fals (pictat). Prin elementele decorative, piesele de mobilier unic și intervențiile neobișnuite, prin fine asocieri cromatice, jocuri de texturi și finisaje, arhitectul creeaza un ambient unitar și armonios. Stilul matur al lui Gaudi il intalnim pentru prima data in realizarea parcului Guell in care structura, subiectul, elementul decorativ și funcțiunea au fuzionat. Placile de faianța dispuse sub forma  de solzi de pește prin laminarea straturilor de caramida subțire, au format curba arcelor și a bolților, care erau in același timp viguroase și decorative. Acestea, adaugate la producția in serie a anumitor secțiuni, au permis construirea unor arce parabolice prefabricate. Invelitoarea pentru acoperis era un mozaic viu colorat, alcatuit din franturi mici de ceramica puse laolalta, metoda cunoscuta sub numele de trencadis. Aceasta metoda reprezinta unul dintre aspectele cele mai distinctive ale arhitecturii viitoare a lui Gaudi.

   

                   Casa Batlo- Antonio Gaudi                                                 Parc Guell- Antonio Gaudi

In Scotia interdependenta dintre arte , mai cu seama arhitectura, pictura si artele decorative era de-a dreptul uimitoare. Camerele intunecoase, intesate de mobile, cu draperii si tapiserii somptuoase urmau sa fie inlocuite cu un interior simplu, luminos, in care unitatea stilistica a detaliilor si a intregului constituia un element esential. Mobilierul era adaptat cu mare grija interiorului, dupa cum observam in interioarele lui Mackintosh, Van de Velde si Hoffman. Forma bidimensionala si iluzionara a facut loc unei conceptii bidimensionale simplificate si stilizate. Ornamentul isi va avea propria sa valoare intrinseca. Stilul linear , vioi, apare in toata splendoarea in apartamentul arhitectului Meckintosh din Glasgow, de pe Main Street. Lasa o impresie generala de lumina si de aer. Nota decorativa este furnizata de mici panouri din ghips trandafirii. Scoala scotiana nu permitea niciodata decoratiei sa iasa din albie si sa puna stapanire pe obiect. Proiectul lui Mackintosh pentru ceainaria Willov este un exemplu desavarșit de interior extrem de sofisticat aparținand școlii de la Glasgow. Decorațiile sunt liniare și total bidimensionale, detaliile de ornament, introducerea unor siluete feminine dezimvolte este de asemenea specifica. Totul se subordoneaza unor principii decorative clare și precise neexistand nici o tendința spre un efect de profunzime sau iluzie. Deosebirea dintre varietatea scoțiana și aspectul structural abstract și floral, organic al stilului o constituie ritmul liniei și forma robusta a curbei. Ritmul de sorginte franceza este ca de bici, șfichiuitor, o forma viguroasa, apta sa produca mișcari abrubt contorsionate și dinamice. Nu astfel se petrec insa lucrurile la Glasgow unde curbele curg lin și unde linia se inclina de regula mai puțin abrupt, dar prin contrast, mai lunga și prea accentuata nepermițand astfel creearea unui efect de repaos.

            Mișcarea Art Nouveau are reverberații profunde atat in zona artelor plastice și decorative cat și in arhitectura. Reprezentanții mișcarii s-au manifestat atat intr-o pluralitate de direcții  aducandu-și aportul atat in zona artelor decorative, design de mobilier, amenajari interioare și exterioare, mobilier urban, feronerie și sculptura. Acest fapt demonstreaza implicatii profunde in arhitectura si decoratia contemporana, prin interdisciplinaritatea mai multor domenii artistice.

        

Fabio Novembre- magazin Stuard Wlitzman, Roma

De aici a rezultat in timp dezvoltarea unor concepte de industrie si brand in amenajarile interioare, prin aparitia obiectului de serie. Astfel, colaborarea arhitectului cu artistul decorator si mestesugarul a fost inlocuita de firme specializate si cu o mare oferta de produse ce favorizeaza si eficientizeaza procesul de creatie al acestora. In anumite cazuri brandul unei firme este sustinut de colaborarea pemanenta cu un designer. Un artist contemporan reprezentativ in acest sens este Fabio Novembre, care a  fost pentru o perioada, creative director al companiei de mozaic Bisazza, astfel concepand o serie de show-room-uri in Barcelona, Berlin si New York.

Datorita avantului tehnologic si material al epocii noastre in domeniul constructiilor arhitecturale dar si a noilor tendinte estetice, orasul contemporan apare intr-o formula inedita, radical diferita fata de trecut. Amenajarile ambientale prin orientarile estetice se identifica foarte mult cu anumite tendinte specifice artei contemporane, spatiul devenind parte constitutiva a conceptului artistic. Barierele dintre artele vizuale si artele ambientale au devenit din ce in ce mai transparente si mai interdependente. Se dezvolta din ce in ce mai mult industria amenajarilor interioare, implicand atat productia masiva in serie cat si specializarea in acest domeniu, astfel profesiunile noi aparute au capatat o serie de denumiri implicand intr-un fel sau altul artele ambientale : decoratii interioare sau amenajari ale spatiului ambiental, design de interior sau design ambiental. In acest context spatiul ambiental devine o extensie directa a operei artistului plastic, pusa in evidenta in cadrul arhitectural specific.

Tot mai multi specialisti considera ca arta ambientala contemporana trebuie sa fie in concordanta cu idealurile si modul de viata al oamenilor. Ea trebuie sa raspunda unor cerinte sociale determinate in timp si spatiu, sa fie apropiata  de realitate sau in conformitate cu scopurile pentru care a fost creata, sa tina seama de progresele realizate in design si sa corespunda nevoilor cotidiene. Spatiul ambiental este subordonat stilului arhitectural corespunzand acelorasi cerinte.

Se observa din ce in ce mai pregnant ca arhitectura are nevoie nu numai de arhitecti ci si de artisti, designeri, psihologi, etc. Arhitectul si artistul decorator  au nevoie de informatii din domeniul esteticii, antropologiei, psihologiei, sociologiei dar si de reguli nescrise, de inducere a unor sentimente, senzatii tactile, olfactive, optice, care sa genereze anumite stari armonioase, pozitive. Ei sunt pusi in situatia de a cauta raspunsuri si rezolvari adecvate pentru satisfacerea nevoilor sociale.

Arhitectura postmoderna a insemnat o eliberare de principiile Miscarii Moderne,  ambianta arhitecturala suportand deasemenea o schimbare iminenta. Sfarsitul interdictiilor formale in arta a avut un impact accentuat si asupra viziunii designerilor si decoratorilor de interior. Astfel, amenajarile ambientale devin complexe, sunt supuse expresiei eclectice.  

O alta caracteristica a perioadei contemporane este deschiderea catre experiment, dorinta de abordare a unor solutii indraznete, folosirea unor materiale brute si a unor tehnici neconventionale in ideea de a crea spatii inedite.

Schimbarile iminente produse in domeniul stiintei, fizicii, psihologiei, chimiei si tehnicii declanseaza un proces de transgresiune jubilatorie a frontierelor dintre discipline.

Un astfel de fenomen, de interdisciplinaritate se produce si intre domeniul ambiental si mediul socio-cultural informational caracterizat prin asa-numita tehnologie invizibila, comunicarea cu ajutorul computerului, multimedia, biotehnologie, manipulari genetice, microaparatele, civilizatia senzorilor. Aceasta tehnologie produce efecte remarcabile in ambianta de interior, astfel amenajarile spatiului ambiental vor putea deveni un hibrid intre elementele clasice, ergonomice (componentele necesare confortului fizic) si tehnologia informatizata (folosita in manevrarea componentelor). Intr-un viitor nu prea indepartat ar putea fi concepute ambiante arhitecturale dominate de tehnologie, adaptate mediului cultural informational. La Tokio se desfasoara in prezent programul intitulat “Experienta comunicarii interactive”, program ce foloseste panouri elecrice imense dotate cu senzori in infrarosu care detecteaza prezenta persoanelor aflate in apropierea lor. Asfel, aceste panouri sunt activate producand jocuri de lumini si umbre, pe care fiecare corp il produce prin miscare. Un alt sistem interactiv de design este Ibar, folosit adesea in amenajarile de cafenele, cluburi, etc. Principiul Ibar este bazat pe un sistem integrat de video-proiectie ce detecteaza toate obiectele ce ating suprafata. Obiectele pot fi iluminate in pozitia lor sau pot exista obiecte virtuale asupra carora se poate interactiona tactil. Toate aceste schimbari ambientale bazate pe imagini virtuale, perdele de lumina, sisteme interactive, vor deveni limbaje generatoare de idei si stari. Astfel, putem vorbi de un limbaj in continua transformare, un decor spectacol, un decor scenografic bazat pe tehnologia digitala.

         

IBAR

Designul ambiental este un concept relativ nou care incadreaza mai multe orientari. Prima tendinta urmareste incadrarea unor stiluri traditionale (clasice) intr-un context nou. A doua tendinta imbina intr-un anumit context dat mai multe elemente stilistice. A treia tendinta, cea experimentala, propune noi viziuni si acceptiuni ale spatiului ambiental prin interventii si sugestii neconventionale, atat prin folosirea ultimelor materiale din domeniu (noi tipuri de rasini, vopsele epoxidice, plastic poliuretanic modelabil, materiale de constructii, accesorii, dispozitive, etc.) cat si prin interventii artistice spectaculoase (structuri cinetice, perspective false, reflexie, multiplicare, etc.). Se observa asadar pluralitatea de domenii care isi dau concursul spre a obtine un spatiu ambiental cat mai in acord cu necesitatile functionale si estetice ale omului contemporan.

            Intr-o perioada in care realitatea virtuala o ameninta din ce in ce mai mult pe cea palpabila existenta granitelor de orice fel este pusa sub semnul intrebarii, mai ales in domeniul designului ambiental, unde procedeele conceptuale si tehnicile trebuie sa tina pasul cu transformarile si cerintele societatii. In acest sens limitele dintre domenii au fost anulate propunandu-se o viziune integratoare asupra spatiului amenajat.

       

26 CAFE

BIBLIOGRAFIE

Achitei, Gheorghe, Frumosul dincolo de arta, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1988

Aranguiz Corcuera Antonio, City interiors, Ed. Monsa Publications, Barcelona, 2005

Bartos, Jeno M, Structuri compozitionale, Ed. Artes, Iasi, 2005

Bartos, Jeno M, Arta murala, interferente vizual-artistice, Ed. Artes, Iasi, 2006

Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, 1999

Baudot, Francois, Compendium of interiors styles, Ed. Assouline, New York, 2005

Benitez, P. Cristina, Luxury houses city, Ed. Teneues, New York, 2005

Bodoyene, Camila, Art nouveau, Ed. Frame Tree Publishing, London, 2005

Bussagli, Marco, Sa intelegem arhitectura, Ed. Enciclopedia Rao, Bucuresti, 2005

Constantin, Paul, Mica enciclopedie de arhitectura, arte decorative si arte aplicate moderne, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1977

Constantin, Paul, Culoare, arta, ambient, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979

Constantin, Paul, Dictionar universal al arhitectilor, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1986

Cosma jurov, Arhitectura ambiantelor, Ed. Capitel, Bucuresti, 2006

Eco, Umberto, Istoria frumusetii, Ed. Enciclopedia Rao, Bucuresti, 2005

Ferrier, Luc, Art of the 20th century, Ed. Chene-Hachette, 1999

Focillon, Henri, Viata formelor, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1995

Hensbergen, Van Gijs, Gaudi- biografie, Ed. Universal Dalsi, 2003

Huyghe, Rene, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1981

Lovatt Smith Lisa, Paris interiors, Ed. Taschen, Koln, 2007

Mihali Ciprian,  Altfel de spatii, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001

Monda J., Arhitectura actuala, arta necunoscuta?, Ed. Albatros, Bucuresti, 1980

Norberg S., Existence, space and arhitecture, Ed. Studio Vista, London, 1971

Panchyk K., Solar interiors, Ed. Van Nostrand Reinhold, 1984

Patrulis R., Locuinta in timp si spatiu, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1975

Radian H. Cartea proportiilor, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1981

Sasarman G., Functiune, spatiu, arhitectura, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979

Saeks Dorrans Diane, Seaside interiors, Ed. Taschen, Koln, 2002

Scherr R.,  The Grid- Form and process in architectural design, Ed. U.S.A. Book 2001

Stoeltie Rene, Stoeltie Barbara, Living in Morocco, Ed. Taschen, Koln, 2003

Tamsin Pickeral, Mackintosh, Ed. Flame tree publishing, London, 2005

Tschudi, Madsen, Art nouveau, curente si sinteze, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1967

Urma, Maria, Istorie a compozitiei ambientale, Ed. Artes, Iasi, 2004

Urma Maria, Spatiu si perceptie vizuala, vol. I, Ed. Artes, Iasi, 2005

Urma Maria., Spatiu si perceptie vizuala, vol. II, Ed. Artes, Iasi, 2005

Urma Maria, Istorie a compozitiei ambientale, Ed. Artes, Iasi, 2004

Zevi Bruno, Cum sa intelegem arhitectura, Ed. Tehnica, 1969

xxx Arhitecturi vazute prin Igloo, Ed. Igloo Media, Bucuresti, 2006

xxx Arhitext, nr. 2, februarie, 2004

xxx Arhitext, nr. 1, ianuarie, 2004

xxx Arhitext, nr. 7, iulie, 2004

xxx Igloo- habitat si arhitectura, Ed. Igloo Media, 2007

xxx Dictionar de estetica generala, Editura Politica, 1972

xxx Dream Apartments, Ed. Taschen, Koln, 2005

xxx Domestic interiors- New Perspectives, Ed. Links International, Barcelona, 2007

xxx Domus, nr. 11 noiembrie, 2003

xxx Furniture- from Rococo to Art deco, Ed. Taschen, Koln, 2000

xxx Igloo- habitat si arhitectura, Ed. Igloo, 2007

xxx Hot cafes Bucharest, Ed. Igloo, Bucuresti, 2006

xxx Hot restaurants Bucharest, Ed. Igloo, Bucuresti, 2006

xxx Hot clubs and bars Bucharest, Ed. Igloo, 2007

xxx Minimalism- history, fashion, design, architecture, interiors, Ed. Konemann, 2006

xxx Small private gardens, Ed. Teneues Verlag, 2006

xxx The house book, Ed. Phaidon Press, New York, 2001


loading...
Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...


Cauta referat