Importanta cercetarii locului faptei

Importanta cercetarii locului faptei

Importanta acestei activitati rezida din faptul ca organul de urmarire penala percepe nemijlocit imprejurarile in care a actionat faptuitorul, obiectele folosite sau atinse de catre acesta, astfel putandu-se obtine probe deosebit de pretioase in cauza. Cercetarea la locul faptei reprezinta conditia de baza pentru solutionarea cu succes a cauzelor penale, intrucat, in marea majoritate a infractiunilor, rezultatele obtinute cu acest prilej constituie punctul de

plecare, determina directiile in care se vor desfasura ulterior cercetarile.

Alteori, cercetarea la fata locului reprezinta singura modalitate de obtinere a probelor in prima faza a cercetarilor.[1]

Fara efectuarea la timp, atent si calificat a acestei activitati, in cazurile in care se impune, exista riscul ca procesul penal sa nu poata sa se desfasoare eficient, adevarul sa nu poata fi aflat, iar ca urmare numeroase infractiuni sa nu fie descoperite sau sa ramana cu autori necunoscuti.

Doar respectand aceste conditii se pot lamuri numeroase probleme ce apar pe parcursul instrumentarii unei cauze penale, cum ar fi:

existenta unor urme care sa demonstreze ca s-a savarsit o  infractiune;

• caile folosite de faptuitori pentru a patrunde in locul infractiunii;
• activitatea desfasurata de faptuitori la locul faptei;
• instrumentele folosite la comiterea infractiunii;
• locurile pe unde s-au deplasat faptuitorii in campul infractiunii;
• numarul faptuitorilor;
• bunurile si valorile care lipsesc de la locul faptei;
• existenta asa-numitelor " imprejurari negative ";
• persoane care au perceput, in totalitate sau in parte, sau puteau

sa perceapa fapta si imprejurarile savarsirii acesteia;

• modificarile intervenite in campul infractiunii, persoanele care le-au

facut si scopul acestora;

• cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau

facilitat savarsirea infractiunii si masurile de prevenire ce trebuie luate in viitor.

Privita prin prisma celor aratate, cercetarea la locul faptei se inscrie printre activitatile ce contribuie in mod substantial la realizarea procesului penal, se dovedeste a fi una din cele mai complexe activitati desfasurate de organele de urmarire penala si permite desprinderea unor concluzii juste referitoare la modul cum a fost  savarsita infractiunea si cu privire la persoana autorului. Importanta cercetarii la fata locului este subliniata in literatura de specialitate, atat procesual penala, cat si criminalistica, majoritatea autorilor fiind de acord ca ne aflam in fata unui procedeu probator cu adanca semnificatie in aflarea adevarului . Astfel importanta cercetarii la fata locului rezulta din urmatoarele:

• cercetarea la fata locului este o activitate de maxima importanta cu un

caracter imediat si de neanlocuit;

• ofera posibilitatea perceperii nemijlocite a ambiantei locului unde s-a

desfasurat activitatea infractionala, a corelarii diferitelor imprejurari si prefigurari, in plan mintal, atat a diferitelor versiuni, cat si a activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate pentru verificarea lor, inclusiv a ordinii prioritare in care se vor desfasura acestea;

• este modalitatea de descoperire a urmelor si mijloacelor materiale de 

proba, care valorificate din punct de vedere stiintific prin constatari tehnico - stiintifice si expertize pot conduce la identificarea faptuitorului si dovedirii vinovatiei acestuia;

• analizand si interpretand modul de dispunere a urmelor din campul

infractiunii, organul de urmarire penala are posibilitatea de a stabili, cel putin teoretic actiunile sau inactiunile faptuitorului inaintea, in timpul sau dupa comiterea infractiunii, modul cum a reactionat victima si posibilele urme ce au ramas pe corpul faptuitorului;

• leziunile existente pe corpul victimei, profunzimea, amplasarea si

succesiunea lor permit stabilirea mecanismului de producere a mortii si data instalarii ei, deci a timpului savarsirii infractiunii, datele furnizate de medicul legist la fata locului, chiar provizorii, constituind un indiciu pretios in directionarea cercetarilor;

• alte urme existente la fata locului permit elaborarea versiunilor

referitoare la traseul parcurs de infractor pentru a se indeparta de locul faptei,

oferind premisa atat a extinderii perimetrului de cercetat, cat si a luarii masurilor operative de urmarire si prindere a faptuitorului;

• cunoscand data producerii faptei, organele de urmarire penala pot

identifica persoanele care se aflau in zona si care pot furniza date, atat cu privire la activitatile desfasurate de victima, cat si cele ale faptuitorului, eventualele conflicte pe care le-a avut victima, motivele altercatiei, existenta provocarii din partea victimei ori daca a vazut persoane suspecte in zona, semnalmentele acestora, modul in care si-au motivat prezenta in acel loc, etc.;

• daca victima a fost deposedata de anumite lucruri sau valori, locul

faptei coroborat cu ora la care a survenit decesul victimei constituie punctul de plecare in darea acestora in urmarire, atentia organelor de cercetare penala concentrandu-se, cel putin in prima faza a cercetarilor, spre locurile din zona unde s-a savarsit infractiunea si unde se valorifica, de obicei, bunurile produs al acesteia: piete, targuri, gari, autogari, etc.;

• numai percepand in mod nemijlocit imprejurarile in care s-a comis

fapta si urmarile acesteia, organul de urmarire penala poate sesiza " imprejurarile negative" aparute in campul infractional.

Importanta cercetarii la fata locului este data si de faptul ca rezultatele ei, nu numai ca directioneaza cercetarile, dar de cele mai multe ori conditioneaza finalitatea investigarilor efectuate in cauza.