QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Propuneri de valorificare si relansare a zonei turistice rosia montana








PROPUNERI DE VALORIFICARE SI RELANSARE A ZONEI TURISTICE ROSIA MONTANA


Alternativa dezvoltarii turismului in zona Muntilor Apuseni.

Conceptul de dezvolatre durabila a fost lansat de ONU in anul 1987, insusit de statul roman si regasit in actele oficiale, in limbajul decidentilor, el devenind fundament al strategiilor si politicilor de dezvolatre economica si sociala.

Gestionarea unei strategii pe termen lung nu este obisnuita pentru Romania, in general, mai ales pentru guvernele si parlamentele de dupa anul 1989, ori procesul de eliminare a saraciei, crestere si apoi dezvolatrea economica implica mai multe generatii umane, justificand, astfel, continuitatea in gestiunea strategiei, politicilor si programelor.




Eforturile cerute de sustinerea strategiei nu sunt numai de natura materiala, financiara, de valorificare a resurselor naturale, ci sunt si eforturi de gandire. De exemplu, ce viitor se doreste in perspectiva urmatorilor 25-50 de ani pentru zona montana a Muntilor Apuseni?

Cum va evolua mediul rural romanesc, in conditiile conservarii mediului inconjurator, realitatilor din Europa? Este prioritara atentia ce se vrea din partea guvernului pentru zona montana?, si astfel numarul si natura intrebarile ar putea continua.

In ipoteza ca zona montana se inscrie printre prioritati, dat fiind pericolul de pustiire a zonei (depopulare, defrisare, degradare prin popluare, analfabetism etc.) si convingerea ca zona s-ar putea transforma in timp, intr-un actor turistic, producatoare de alimente ecologice, unde amplificarea activitatii economice este posibila, din aceste motive, se impune elaborarea unei startegii de dezvolatre durabila.

Strategia se va referi la ansamblul regiunii montane, la totalitatea aspectelor ce privesc economia, societatea, cultura si educatia, protectia/conservarea mediului, incidenta cu cerintele europene sau cu fenomenul de globalizare.



1.1 Obiective strategice de dezvoltare durabila a turismului in zona Muntilor Apunseni.

Pronind de la caracteristicile mediului citadin, alaturate obligatiilor si conventiilor sociale specifice, pot fi depistate o serie de necesitati pe care oraseanul de emite din ce in ce mai constant si tinde sa le transforme in actiuni[1]:

Reintoarecerea la natura, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, profesie, statut social. Este rezultatul necesitatii de relaxare, sanatate, confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se poate rupe de modul natural de viata, iar contactul cu mediul rustic are efecte pozitive in mentinerea echilibrului sau.

Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifica zonelor rurale, dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric etc. Turismul care vine in contact cu aceste grupuri isi satisface anumite necesitati a caror realizare in mediul citadin este de cele mai multe ori imposibila.

Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturalete, determina majoritatea turistilor, care vizteaza satele din Muntii Apuseni, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atat de frumoase si de pitoresti.

Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitasii populare, obiceiuri gastronomice, artizantul si ritualurilor satesti determina dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea.

Odihna, cura de aer si fructe, consumul de alimente proaspete, de care doresc sa beneficieze, cei ce isi ingrijesc sanatatea in vacanta, se imbina armonios in raza asezarilor rurale.

Sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capata o nota autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.

Atat turismul rural, cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului rural din zona Muntilor Apuseni, pe oamenii si produsele specifice locului, care trebuie sa se adapteze cerintelor pietei turistice, sa abordeze o gandire antrepenoriala si, fara sa uniformizeze oferta, sa-si reamenajeze structurile de primire pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turisti, sa puna in valoare traditiile culinare ale bucatariei romanesti, respectiv ale celei din zona Muntilor Apuseni.

Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare care exista in numeroase gospodarii taranesti, ca un asamblu de bunuri si servicii oferite direct de gospodariile taranesti spre asezarile rurale pentru odihna, recreere, agrement sau chiar pentru afaceri, studii documente etc. Activitatea turistica desfasurata in cadrul gospodariei are un caracter secundar, ocazional.

Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala nepopulata, pitoreasca, avand un specific agrar, finalizata prin sederea (sejurul) pentru o durata de cel putin 24 de ore intr-o gospodarie taraneasca, consumul de produse locale alimentare si nealimentare, observatia, asistenta si coparticiparea in comunitatea sociala locala, prin respecatrea normelor ce fac posibila intreaga actiune.

In esenta, agroturismul presupune o valorificare superioara a valentelor economice, naturale si antropice ale zonei Muntilor Apuseni, punandu-se accentul, prin turism pe o interconditionare a laturii traditionale cu cerintele turismului modern, competitiv, coparticiparea si coabitarea reciproca fiind intre elementele definitorii.

Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, are caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalow-uri sau vile grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractii comune etc. In acest caz, activitatea de baza a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent.

In asezarile rurale de interes turistic se numara si satele turistice etongrafice, care detin un fond etnografic de valoare inestimabila, reprezentat prin muzee etnografice (Lupsa, Rametea, Beius, Chisinau, Avram Iancu), arhitectura populara de exceptie, port traditional si folclor etc.

Este stiut, insa, ca pastrarea si perpetuarea folclorului si, indeosebi, a etnografiei (portul, tehnicile de lucru arhitectura etc.) in formele lor originale, traditionale se afla in declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etnografica a tarii. Formele si continutul modului de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si irevesibil in mediul rural.

Este nevoie sa amenajam si sa organizam satele turistice, in general, tinand cont de:

Valoarea si varietatea resurselor turistice, de ocupatiile agropastorale si traditiile etnofolclorice din zona;

Pozitia favorabila pe o artera turistica importanta sau in apropierea unor centre turistice si statiuni renumite;

Apropierea de masive monatne de mare activitate si circulatie turistica;

Dezvolatrea socio-economica ridicata a satelor, care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodariiloe, cu efecte benefice pentru primirea si gazduirea turistilor, inclusiv din strainatate;

Trasaturile psihostructurale ale populatiei, ce-i confera un grad mare de ospitalitate, cinste si moralitate, gradul mai inalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscatori si de limbi straine).

Bazele turistice trebuie formate din gospariile taranesti amenajate pentru primirea turistilor si care pot fi clasificate, din punct de vedere al utilitatii si destinatiei lor in: gospodarii pentru satisfacerea nevoilor proprii; gospodarii construite pentru nevoile proprii si pentru alternativa turistica; gospodarii nou construite, asistate de specialisti si prevazute cu echipamente si utilitati necesare pentru a raspunde cerintelor turistice.

De asemenea, din punct de vedere al serviciilor oferite turistilor, gospodariile taranesti turistice pot fi clasificate astfel: gospodarii turistice de gazduire si gospodarii turistice de gazduire si sejur pentru copii.[4]

Prin punerea in valoare a ofertei de cazare si servicii a tuturor structurilor turismului rural, prin crearea unor programe de turism variate se dezvolta circulatie turistica rurala. Principalele structuri ce pot fi dezvoltate in cadrul turismului rural in zona Muntilor Apuseni, sub aspect teoretic, sunt:

Satul de vacanta – centru turistic compus din vile sau bugalow-uri destinate cazarii individuale sau familiale si gupate in jurul unor spatii comune pentru mas, distractie si sport;

Popasul turistic – tip de hotel destinat, in special, turistilor in trecere si amenajarea lui; are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional;

Motelul – destinat sa ofere serviciile necesare, la diferite grade de confort;

Hotelul rustic pavilionar – tip de hotel rustic, situat in mediul rural, care grupeaza o serie de pavilioane rustice;

Camping-ul – forma de turism care presupune cazarea in corturi sau rulote, utilizand, pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit, un echipament adecvat.[5]

Politica de management in domeniul ecoturismului sa imbine formele de management turistic cu cele de mediu pentru a putea pune bazele unei dezvoltari si promovari durabile a turismului.

O abordare a dezvoltarii turistice, desfasurata pe termen lung, poate aduce beneficii atat pentru cei care presteaza serviciile, cat si beneficiari, respectiv pentru turisti. „Lipsa planificarii conduce la aparitia problemelor sociale si ecologice, la degradarea resurselor turistice natuarale si antropice, adica la diminuarea competivitatii internationale a serviciilor turistice ale tarii respective.”[6]

Cele trei domenii vizate de planificarea dezvoltarii turistice durabile sunt:[7]

Economic, prin cresterea gradului de exploatare si valorificare a resurselor;

Ecologic, prin evitarea degradarii mediului;

Social, prin cresterea numarului de locuri de munca, favorizarea practicarii unor meserii traditionale atragerea populatiei in practicarea turismului, ca masura de regenerare fizica si psihica a acesteia.

Strategia planificarii turismului durabil presupune:

Conservarea resurselor turistice naturale si antropice, in scopul unei utilizari continue in viitor;

Cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale;

Cunoasterea mai buna si constientizarea de catre populatie si vizitatori a ideii de conservare.

Calitatea sporita a mediului , reflecta in peisaje bine conservate, absenta poluarii factorilor de mediu (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) constituie un element a carui atractivitate turistica a sporit considerabil in ultimele decenii. Planificarea mediului in turism presupune respectarea princiipiilor generale ale dezvoltarii durabile[8], respectiv:

Principiul precautiei in luarea deciziei;

Principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor;

Principiul conservarii biodiversitatii;

Principiul „poluatorul plateste”;

Inlaturarea, cu prioritate, a poluantilor care pericliteaza grav si nemijlocit sanatatea oamenilor;

Crearea sistemului national de monitorizare a mediului;

Utilizarea durabila a resurselor existente;

Crearea unui cadru de participare a ONG-urilor si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor;

Dezvolatrea colaborarii internationale pentru asigurarea protectiei mediului.

Responsabilitatea realizarii unui turism de calitate trebuie sa revina atat sectorului public, cat si celui privat, fiind necesara introducerea conceptului in cadrul planului general de dezvoltare si organizare turistica.

Aplicarea ecoturismului presupune utilizarea simultana a unor principii existente in managementul de mediu si cel al calitatii serviciilor. Functionarea si dezvoltarea fiecarei forme de turism presupune utilizarea, pe cat posibil, a unui mediu cat mai curat. Pentru imbunatatirea calitatii serviciilor turistice oferite, orice societate de turism trebuie sa stie maniera in care turistii percep calitatea si, mai ales, ce fel de calitate astepta ei sa primeasca din partea societatii sau a turoperatorilor.[9]

In conditiile unei stari de normalitate, ce poate rezulta si din procesul de descentralizare si din economia de piata, asocierea ecologie-turism accentueaza unul din cele mai importante deziderate ale generatiilor prezente: protectia mediului inconjurator in cadrul arealelor incluse in circuitul turistic national si mondial. Procesul de reorientare si schimbare a mentalitatii vizeaza servicii/prestatii turistice din: agroturism, turism rural, turism durabl si ecoturism.

Beneficiile cooperarii dintre turism si ecologie se manifesta prin:

Diversificare economica, in special in regiunile rurale, periferice si neindustrialezate;

Stabilirea economica pe termen lung;

Tendinta de crestere a cheltuielilor turistice si a sejurului ecoturistilor;

Cresterea cererii pentru bunuri si servicii, care va atrage benficii pentru economiile locale;

Dezvoltarea infrastructurii;

Sporirea incasarilor valutare;

Un rol important revine administratiei de la toate nivelurile, agentilor economici implicati in activitati turistice, turoperatorilor si, nu in ultimul rand, scolii si mass-mediei, deoarece neconstientizarea necesitatii de a inchide circuitul turistic nu numai prin contabilizarea profiturilor, ci si prin educatie si consevarea naturii, prin salubrizarea si reconstructia ecologica a zonelor aflate sub impactul circulatiei turistice, poate conduce la aparitia unor afirmatii de genul „turismul reprezinta o sansa pentru economie, dar si un risc pentru natura si societate.”

Organismele guvernamentale (legislativul, ministerele) trebuie sa puna accent in planurile de dezvoltare asupra sustinerii dezvoltarii turismului. Astfel, acestea pot participa la rezovlarea urmatoarelor aspecte:

Elaborarea unei strategii nationale integarte privind dezvolatrea ecoturismului;

Elaborarea metodologiilor, procedurilor si initiativelor legislative;

Eloboararea satandardelor, criteriilor de practicare a ecoturismului;

Realizarea conditiilor de formare a specialistilor si expertilor in industria turistica;

In domeniul planificarii turistice, Autoritatea Nationala pentru Turism ar trebui sa-si asume o serie de responsabilitati cum sunt:

Elaborarea politicii si a planurilor de dezvoltare turistica, detaliate pe forme de turism;

Coordonarea implementarii planurilor de dezvoltare specifice;

Stabilirea si supravegherea respectarii normelor si a legislatiei din turism;

„Intrucat turismul este o activitate multilaterala este foarte importanta realizarea unei cat mai bune coordonari intre Autoritatea Nationala pentru Turism si celelalte organisme guvernamentale, precum si intre sectorul public si cel privat.”[10]

Factorii de decizie din zona Muntilor Apuseni isi pot stabili propia lor planificare a dezvoltarii economice, stabilindu-si prioritatile, putand pune la punct, pe termen scurt si mediu, etapele de dezvoltare ale industriei turistice. La baza acestei planificari se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

Identificarea resurselor care pot fi exploatate prin subtipurile ecoturismului;

Identificarea si amenajarea resurselor turistice, atragerea gospodariilor private in racticarea turismului;

Realiazarea unor forme de instruire regionala sau locala pentru practicarea unor meserii specifice turismului

Acordarea de asistenta financiar bancara pentru obtinerea de credite si tehnica pentru construirea de noi locuinte care sa inglobeze si o functionalitate turistica;

Sprijinirea partenerilor particulari in obtinerea certificatelor de omologare a structurilor turistice si de obtinere a licentelor si brevetelor profesionale in domeniu;

Mentinerea in stare functionala a traseelor si potecilor turistice;

Pregatirea unor consilieri locali in probleme de turism (profesori, ingineri agricoli, tehnicieni economisti etc.);

Managementul ecoturistic al calitatii;

Procesele de planificare a activitatilor din turism in zona Muntilor Apuseni presupun planificarea atractiilor naturale si culturale pentru diversificarea formelor de turism si planificarea sistemului de vizitare a tuturor tipurilor de atractie turistica.

O societate dezvoltata preupune servicii, inclusiv circulatie turistica, dar si echilibru ecologic. Nu intamplator in momentul de fata sunt cautate standarde de performanta si stimulente pentru identificarea, protejarea si oferta destinatiilor turismului durabil.Printre criticile care definesc turismul durabil putem enumera: valoarea estetica a peisajului, diversitatea culturala si biodiversitatea; eficienta economica; depozitarea si reciclarea deseurilor; interactiunea cu comunitatile locale prin prisma bunurilor si seciviilor; monumente arhitecturale din care sa reoasa ideea de conservare a mediului.

Astfel, in zona Muntilor Apunseni si anume zona Rosiei Montane s-ar putea dezvolta patru programe ce pot pune in evidenta potentialul turistic al acesteia si anume:

Punerea in aplicare a proiectului romano-elvetian de dezvoltare a domeniului schiabil al Vaii Ariesului;

Dezvoltarea zonei de agrement a localitatii Campeni;

Includerea in turismul intern si mai ales internatinal, a zonei Rosia Montana;

Oferte turistice complementare.

Valea Ariesului prezinta o serie de trasaturi care pot duce la o dezvoltare turistica a acesteia. In zona exista numeroase drumuri forestiere ce pot fi transformate in parti de schi cu lunghimi cuprinse intre 4 si 7 kilometri, precum si drumul de acces spre varful Curcubata Mare (1848 m altitudine) avand o lungime de 14 kilometri. De asemenea, in zona exista surse de alimentare cu energie elctrica, surse de apa ce pot deveni surse pentru zapada artificiala, accesibilitate cu mijloace de trasnport auto, posibilitatea construirii unui heliport, iar conditiile climatice sunt favorabile practicarii sporturilor de iarna (precipitatiile medii anuale si lunare depasesc media pe tara).

Studiul de dezvoltare a zonei a fost initiat intre anii 1990-1991, dupa care a fost completat de partea elvetiana intre anii 1996-1998; aceasta din urma considera ca zona reprezinta o piata estica ce poate oferi aceleasi conditii turistice, dar mai ieftine, chiar si pentru o parte a populatiei elvetiene.

In orasul Campeni, pe o suprafata de 12 ha, primaria a aprobat demararea unui proiect de amenajare a unei zone de agrement care va cuprinde un bazin de inot/patinoar, terenuri de sport, plaja, terenuri pentru constructii particulare.

Obicetivele turistice ce pot fi vizitate pe Valea Ariesului si in zonele adiacente, prin excursii organizate sunt: Pestera Scarisoara, Groapa Ruginoasa, Valea Gardaseasca, Valea Sighestelui, Pestera Ursilor, circuitul Vaii Galbene, Cetatile Ponorului, Cascada Varciog, Pestera Huda lui Papara si Cheile Runcului, precum si Masivul Scarita-Belioara.

De asemenea, in zona exista o serie de biserici de lemn (Arieseni, Garda de Sus, Rieni, Bradet, Lupsa) datand din secolul al XVIII-lea, muzeee etnografice (Lupsa, Rametea, Beiusi, Chiscau), de istorie a mineritului aurului si galerii romane (Rosia Montana), precum si muzee memoriale (Avram Iancu).

Manifestarile etnofolclorice se pastreza si in zilele noastre, acestea putand fi pentru turisti un punct de atractie (Targul de fete de pe muntele Gaina, Festivalul Folcloric „Tulnicul Motilor”, Targul de pe muntele Calineasa).


1.2 Aspecte de ordin metodologic pentru o strategie de dezvoltare a zonei Rosia Montana.

Elementele de strategie au fost gandite astfel incat sa aiba o aplicabilitate practica imediata, incluzand aspecte care pot fi implemantate tinand seama de situatia dificila in care se afla zona Rosia Montana si zonele din imprejurimi. Metodologia dezvoltarii zonei Rosia Montana trebuie gandita in asa fel incat sa fie solutionate cele mai multe probleme existente aici, solutionarea acestora fiind in special posibila cu sprijinul autoritatilor.



Dezvoltarea zonei va trebui sa faciliteze accesul la serviciile medicale decente, alimentarea cu gaz si apa a comunei, reabilitarea drumurilor, crearea unei infrastructuri turistice la nivel european. Aceste probleme pot fi rezolvate cu ajutorul autoritatilor, ONG-urilor, diferitelor organizatii (de ex. Asociatia Alburnus Maior – asociatie care lupta pentru dezvoltarea acestei zone) si a locuitorilor din Rosia Montana.

In elaborarea elementelor de strategie pentru Rosia Montana s-a pornit de la cazul general inspre cel particular, luandu-se in considerare o serie de aspecte ale strategiilor guvernamentale propuse pentru dezvoltarea durabila a Muntilor Apuseni, dar si aspecte prezente in lucrari de specialitatea care accentueaza componenta ecologica a dezvoltarii, elaborate in completarea strategiilor guvernamentale. Elementele de strategie au fost orientate spre obiective pe termen scurt, mediu si lung.

Conform recomandarilor Adunarii Generale ONU privind elaborarea strategiilor de dezvoltare durabila, 3 criterii generale au fost luate in considerare pentru elaborarea elementelor de strategie a zonei Rosia Montana:

Protectia sanatatii oamenilor, animalelor, plantelor, conservarea biodoversitatii, cadrului si resurselor naturale.

Eficienta capitalului natural, uman, economic etc.

Echitatea intre membrii societatii si intre generatiile viitoare, echitate privita ca acces la resurse si ca satisfacere a nevolilor fundamentale.


Modul de integrare a abordarii ecologice in asamblul strategiei de dezvoltare a zonei.

In elaborarea strategiei de dezvoltare economica a zonei montane Rosia Montana – Muntii Apuseni, se foloseste o schema logica similara celei din figura 1. consideratiile, propunerile prezentate in subcapitolele anterioare isi regasesc locul la tratarea mai multor etape din figura 3.2, si anume:

La formularea de obiective strategice posibile (figura 1.1), un numar maxim de obiective propuse este de dorit, deoarece acelea care nu sunt selectionate la aceasta etapa pot fi preluate de catre politicile, programele si masurile ce se vor detalia ulterior.

La selectarea obiectivelor strategice. Operatia de selectare a obiectivelor este o operatie complicata si laborioasa la care se opereaza cu criterii. Jocul celor 3 criterii (figura 1.2) recunoaste munca celor care elaboreaza strategia, punand in evidenta prioritatile, periodizarile, factorii intensivi ai procesului de dezvoltare economica.

La alegrea indicatorilor ecologici necesari caracterizarii calitatii factorilor de mediu va trebui sa primeze indicatorii privind afectarea mediului pe termen lung si foarte lung: se vizeaza depozitele de apa cu cianuri si derivati ai cianurilor, altor substante cu risc major de poluare, ape uzate, contaminate cu produsi nebiodegradabili, extinctia unor specii de animale, boli sociale ca TBC si SIDA etc.

In etapa simularii scenariilor si alegerii acelora ce sunt optime conducerii strategiei de dezvoltare economica, abordarea ecologica sub forma analizelor cost-beneficiu, cost-ecoeficienta. Resursele naturale regenerabile si mineralele epuizabile se pot constitui ca stimulente sau restrictii la evaluarea scenariilor.

Etapa: politici, programe si masuri poate sa cuprinda exclusiv aspecte de ordin ecologic sau acestea pot fi alaturate altor aspecte de ordin economic, social etc (figura 1.3)

Operationalizarea strategiei este punctul slab al guvernelor romanesti de dupa 1989 si cauza principala a esecului cvasitotalitatii strategiilor elaborate dupa anul 1989. Neintelegerea mecanismului de operationalizare a strategiilor pe termen lung, frecventa mare a modificarilor cadrului organizatoric al institutiilor guvernamentale (ministere, agentii) si cadrului legislativ auimpiedicat stabilirea, coagularea cadrului organizatoric cel mai potrivit pentru gestiunea unei strategii la nivel national, departamental, regional sau local.

Nu sunt evidente preocuparile de a prelua din experineta tarilor dezvoltate „stiinta” de a opera o strategie dincolo de durata unor mandate electorale.

Etapa monitorizarii calitatii factorilor de mediu isi gaseste suport in infrastructura existenta care este funtionala. Organizarea feed-back-ului si feed-before raman inca deficitare. Argumente: deteriorarea continua a unor factori de mediu: despadurirea, poluarea apelor cu deseuri menajere si industriale, depozitarea deseurilor solide urbane, deterioarea calitatii ecosistemelor din Delta Dunarii, sustinerea si sprijinirea aparitiei unor riscuri majore pentru mediul inconjurator („Aurul” – Baia Mare, Rosia Montana) etc.





Figura 1.1

Obiective strategice formulate dupa criterii egologice


Stoparea activitatiilor industriale generatoare de poluanti, de risc majore de mediu;

Reconstructia ecologica a siturilor degradate de activitatile antropice;

Conversia zonei la agricultura/zootehnia ecologica;

Reforestarea fondului silvic;

Realizarea infrastructurii (intretinerea, modernizarea, extinderea) in zona (transport, apa potabila, apa uzata, gestiunea deseurilor menajere etc);

Promovarea turismului pe baza de avantaje competitive;

Punerea in valoare, la nivel superior, a resurselor ca lemnul, calcarul, apa, solul, resursa umana etc.



Figura 1.2

Criterii de selectare a obiectivelor strategice


Protectia sanatatii oamenilor, animalelor, plantelor; conservarea biodiversitatii, a cadrului/peisajului natural;

Eficienta capitalului uman, financiar, antropizat etc;

Echitatea intre generatiile umane.




Figura 1.3

Programe posibile pentru protectia mediului incluse in

strategiea de dezvoltare economica


Gestiunea durabila a padurii;

Refacerea mediului afectat de activitatile antropice;

Conversia solului la agricultura ecologica;

Conversia pasunilor la zootehnia ecologica;

Extinderea agriculturii;

Educatie, invatamant ecologic, comportamnete ecologice ale populatiei;

Gestiunea deseurilor menajere;

Conservarea biodiversitatii;

Promovarea turismului ecologic.


Observatii finale

Lucrarea prezenta propune, in esenta, stoparea fenomenului de depopulare a zonei montane, a Muntilor Apuseni in special, prin eradicarea fenomenului saraciei si repopularea zonei, ca urmare a proceselor de crestere si dezvoltare economica succesive.

Ca un asemenea deziderat sa devina viabil in practica economica sunt necesare actiuni care sa se incadreze intr-o logica durabila a abordarii[11], cu urmatoarea succesiune:

Stoparea activitatilor antropice cu potential de risc ecologic major pentru mediu;

Refacerea mediului degradat ecologic;

Amplificarea activitatii economice a zonei prin:

Conversia agriculturii, zootehniei etc. la produse ecologice;

Diversificarea, modelelor de productie agricola;

Modele de productie mai eficiente la valorificarea resurselor regenerabile si, mai ales, neregenerabile prin punerea in valoare a inteligentei, talentului, indemanarii populatiei din zona;

Transformarea zonei in atractor turistic de interes national si european; cultivarea unor atuuri, unor trasaturi originale ale zonei;

Extinderea nomenclatorului de resurse naturale, umane, financiare, antropice ce sunt valorificate in scop economic.

Armonizarea pe termen lung si foarte lung a tuturor activitatilor ce privesc zona montana si a raportului acestora cu politicile si strategiile ansamblului economic.

Este posibil ca zona montana a Romaniei, a Muntilor Apuseni, sa se inscrie intr-un proces de dezvoltare economica, pe termen lung, proces durabil pe termen foarte lung. Exista idei, cunoasterea traditionala, capitalul financiar, cunostinte si informatii locale, tenacitate in urmarirea prevederilor strategiilor, politicilor, programelor si masurilor preconizate.

Pe un grafic imaginar al drumului critic al devoltarii economice a zonei, cu siguranta ca de maxima importanta s-ar inscrie trei obiective: realizarea infrastructurii, modernizarea invatamantului, stoparea investitiei de la Rosia Montana si stoparea altor investitii sau activitatii miniere. Deasupra acestor obiective se asteapta reactia institutiilor guvernamental, a Parlamentului, a autoritatilor publice locale, judetene, regionale.

Schema logica a elementelor folosite pentru elaborarea strategie de dezvoltare durabila a zonei Rosia Montana sunt redate, in figura 1.









Schema logica a elementelor folosite pentru elaborarea strategiei de dezvoltare

a durabila a zonei Rosia Montana.

Figura 1



1.3. Statiuni in zona Muntilor Apuseni

Avand in vederea conditiile geografice existente in aceasta zona, in localitatea Arieseni se poate realiza o statiune turistica la standarde internationale cu consecinte pozitive asupra dezvoltarii zonei. Datorita conditiilor naturale climatice, terenurilor potrivite pentru extinderea activitatiilor de agrement, a partiei de schi existente la Vartop se poate realiza un proiect complex care presupune, pe langa participarea celor mai buni specialisti in domeniul managementului, jutidic, financiar si tehnic, si o sustinere adecvata din partea autoritatilor publice si locale.

Bazinul superior al Ariesului poate constitui un punct de atractie pentru turisti datorita atat zapezilor abudente, favorabile sporturilor de iarna, cat si diverselor frumuseti naturale (pesteri, cascade, trasee turistice) ce reprezinta interes indeosebi in timpul verii.

Centrul turistic Arieseni s-ar putea realiza in trei catune ce apartin comunei Arieseni (Vartop, Bumbesti, Galbena), fiind necesara intocmirea unui plan de amenajare in care sa se prevada si infrastructura necesara (drumuri, alimentari cu apa, canalizare, electrificare, salubrizare). Accesul la statiunea turistica Arieseni este foarte usor si pentru straini, chiar in conditiile actuale, existand numerosi turisti magheari si italieni care vin aici in sistem de agroturism.

Statiunea turistica Arieseni este conceputa a se dezvolta in comuna cu acelasi nume, cu extindere atat 10 Km in amonte pe Valea Ariesului Mare, pana la izvorul acestuia din Saua Vartop, cat si spre sud si vest in teritoriul delimitat de drumul spre releul de televiziune si de creasta care uneste varful Curcubata Mica, varful Curcubata Mare, Saua Tarnita Bihorului, varful Piatra Graitoare, Cota 1526 metri, Pasul Vartop. Aici se pot dezvolta toate dotarile necesare unui statiuni turistice ce poate avea activitate atat in timpul verii, cat si in timpul iernii.

Pe timpul verii, existenta cadrului natural foarte placut, a conditiilor ecologice favorabile (puritatea deosebita a aerului si a apei), a imprejurimilor bogate in puncte de interes turistic (naturale si antropice) pot conduce la participarea diferitelor activitati sportive (echitatie, tenis, golf, pescuit sportiv de pastravi etc.), precum si la implicarea turistilor din zona. Pe timpul iernii statiunea ofera conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna (schi, bob etc.).

Dezvoltarea statiunii turistice prezinta o multitudine de oportunitati de afaceri, printre care:

Amenajarea a doua partii pentru incepatori echipate cu teleschi si instalarea satiei de plecare a unei telegondole pentru transportul schiorilor in golul alpin de sub varful Curcubata Mare;

Construirea unei trambuline de schi si a unei piste pentru bob practicabil pe timp de vara;

Construirea unitatilor de cazare, agrement, distractie si sport (Arieseni, Galbena, Bumbesti si Vartop).

Cererea interna pentru sezonul de iarna exista deja, datorita partiei amenajate la Vartop, multi turisti din Oradea si Cluj preferand-o in defavoarea partiilor din Stana de Vale si Baisoara, aflate mult mai aproape de aceste orase. In ceea ce priveste cererea externa, se remarca faptul ca, chiar si in conditiile actuale cand amenajarile sunt reduse, partia de la Vartop si teleschiul ce o deserveste sunt solicitate de numerosi schiori din zona Debreczen-Bekescsaba. Pe masura dezvoltarii dotarilor se va extinde si aria de provenienta a schiorilor straini.

Pozitia geografica favorabila a Arieseniului va face ca turistii din vestul Europei sa vina aici pentru a petrece un concediu datorita distantei relativ scurte pe care trebuie sa o parcurga si a preturilor mult mai mici in comparatie cu Germania, Elvetia si Franta.

Avantajele proiectului de realizare a statiunii turistice din Arieseni pot fi prezentate succint astfel:

Existenta oportunitatilor de cumparare de instalatii ieftine datorita modernizarii continue a instalatiilor din statiunile turistice de iarna din Europa de Vest;

Practicarea unor tarife mai mici comparativ cu concurenta vest-europeana;

Cresterea economica ridicata in perioada urmatoare a tarilor est-europene, ceea ce poate favoriza turismul;

Oferirea de superbe panorame in regiunea Arieseni;

Atragerea de turisti din tari indepartate cum ar fi Olanda si Marea Britanie printr-o politica de preturi atractiva;

Combinarea de catre turisti a tratamentului de la Baile Felix cu agrementul de Arieseni datorita distantei relativ mici dintre cele doua statiuni;

Oferirea de locuri de munca in zona, precum si posibilitatea de cumparare a produselor micilor producatori din zona;

Dezvoltarea economico-industriala a regiunii Arieseni.



Printe  punctele slabe ale acestui proiect se numara:

Slaba dezvoltare economica zonei;

Reducerea numarului de turisti care practica schiul in comparatie cu tendinta crescuta de practicare a snowboardului in Europa de Vest;

Schiorii din Europa de Vest prefera insa statiunile turistice de iarna vestice care au un nivel tehnic ridicat al instalatiei.

Existenta mediului natural nepoluat va atrage un numar considerabil de turisti romani si straini, iar realizarea unor amenajari turistice in concordanta cu resursele (nivel de clasificare de 3-4 stele) va permite posibilitatea aplicarii unor tarife prin care sa se asigure recuperarea in termen scurt a investitiilor si obtinerea unui profit apreciabil.

Amenajarea statiunii va contribui la cresterea rapida a nivelului de trai a populatiei din zona prin crearea de noi locuri de munca, cat si prin exigentele impuse de prezenta si buna deservire a turistilor.

Desfasurarea activitatilor turistice, de agrement si sportive va trebui sa se faca prin impunerea protectiei si amenajarii punctelor de interes turistic din zona in conditii ecologice.


Relansarea pe plan turistic a zonei Rosia Montana.



In momentul de fata turismul in zona Rosia Montana este slab dezvoltat. In vedere relansarii, acestei zone, pe plan turistic trebuie eliminate problemele actuale si elaborarea unor proiecte pentru dezvoltarea tusimului si aducerea acestuia la standarde europene. Pentru relansarea pe plan turistic a Rosiei Montate trebuie avute in vedere atat obiectivele pe termen scurt cat si cele pe termen mediu si lung.

Probleme:

Insuficienta spatiilor de cazare, a pensiunilor agro-turistice

Lipsa unor produse turistice concrete

Lipsa pesonalului calificat in turism – manageri , ghizi

Promovarea slaba a produselor turistice existente atat pe plan national cat si international

Obiective pe termen scurt:

Crearea unui centru de informare turistica care sa dispuna de personal calificat si materiale informative si de prezentare.

Asistarea localnicilor in deschiderea si conducerea unei activitati in turism

Atragerea de fonduri pentru dezvoltarea activitatilor turistice

Promovarea zonei ca zona turistica de interes

Obiective pe termen mediu si lung:

Infiintarea unor pensiuni agro-turistice specifice zonei

Informarea cetatenilor despre modul de funcsionare si realizarea a unei afaceri in turism

Realizarea unor programe de pregatire pentru practicantii de agro-turism

Realizarea unor produse turistice diversificate

Realizarea si promovarea unor evenimente locale

Adoptarea unor masuri eficiente de promovare

Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate

Luarea in administrare de catre un grup de turisti a zonelor protejate si crearea unui plan de management integrat al acestora

Marcarea de trasee turistice

Declararea zonei ca zona protejata ecologic unde se practica agricultura, zootehnia, horticultura, avicultura si apicultura in conditii ecologice

Punerea in caloare a tezaurului etno-cultural: obiceiuri, datini, arhitectura caselor, lucrari de artizanat, produse tipice economice rurale, produse alimentare ecologice.

In momentul de fata, exista proiecte de dezovoltare durabila care vin in intampinarea nevoilor indentificate, dar si altele care pot fi puse in aplicare. In continuare vom prezenta cateva proiecte existente sau posibile ce pot contribui la dezvoltarea zonei Rosia Montana.


Festivalul Fan Fest Rosia Montana

In vedere dezvoltarii si a cresterii atractivitatii turistice la Rosie Montana a fost implemantat proiectul FanFest.

Fan Fest Rosia Montana este un festival inedit care se adreseaza atat tinerilor dinamici si dornici de aventura, cat si locuitorilor din zona Vaii Ariesului. Ideea festivalului s-a nascut din dorinta de a promova zona Rosia Montana si de a sprijini locuitorii in a gasi modalitati alternative de dezvoltare (turimul cultural, agroturismul, desfacerea produselor traditionale). Participantii la FanFest au posibilitatea de a face excursii in zona, de a vizita Muzeul Mineritului, de a explora masivul Carnic cu zecile de galerii romane si dacice si de a participa noapte la concerte de rock si hip hop. Publicul vizat este acela cu o varsta cuprinsa intre 15 si 30 de ani din tara si strainatate, dar si locuitori ai Vaii Ariesului. Acest festival isi are ca locatie zona Rosia Montana – Platoul Jig-Vaidoaia, la o altitudine de aproximativ 1000 de metri.

Fan Fest Rosia Montana este promovat in media. Pe langa promovarea clasica, festivalul este facut cunoscut prin Caravana Greenpeace CEE la alte evenimente si festivaluri din tara: Festivalul de Arta Medievala de la Sighisoara, Concertul Stufstock – Vama Veche etc. Deasemene festivalul este promovat pe Internet prin numeroase site-uri si liste de discutii, iar MTV Romania este partenerul media principal al festivalului.

Fan Fest este un festival ce trebuie sa se manifeste in fiecare an, un festival ce ii aduce un renume zonei Rosia Montana in manifestarile turistice de specialitate. Astfel pentru dezvoltarea acestei zone se va avea in vedere continuitatea acestui festival.


Drumul Aurului la Rosia Montana

Tinandu-se cont de activitate si renumele zonei se poate crea un produs turistic cu specificul economic al comunei Rosia Montana. Im vederea dezvoltarii zonei se poate crea un produs denumit generic Drumul Aurului la Rosia Montana.

Scopul acestui proiect l-ar reprezenta crearea unui cadru favorabil dezvoltarii durabile alternative mineritului in Rosia Montana prin integrarea zonei in randul celor care beneficiaza de initiativele „Drumurilor verzi – promoveaza conservarea si valorificarea culturale si naturale a unei regiuni pe baza dezvoltarii durabile”. Obiectivele proiectului de dezvoltare sunt urmatoarele:

Identificarea obiceiurilor traditionale legate de minerit si a altor aspeste care tin de identitatea locala in Rosia Montana si satele inconjuratoare.

Promovarea acestora ca valori ale zonei prin intermediul unui „Drum al aurului”

Implicarea locuitorilor din Rosia Montana in activitati care pot aduce venituri alternative.

Grupul tintita pe care il vizeaza acest proiect este alcatuit din locuitorii din Rosia Montana, care au fost direct implicati in activitatile care tin de constituirea „Dumului aurului”(cel putin 300 de famili), participantii festivalului Fan Fest si toti turistii ce sunt interesati de istoria mineritului din Muntii Apuseni.

Aria geografica de desfasurare a proiectului este alcatuita satele apartinatoare comunei Rosia Montana (Gura Cornei, Corna, Rosia Montana, Bunta, Ignatesti, Gura Rosiei, Balmosesti, Iacobesti, Tarina, Bildesti, Bucium Sat, Dogaresti, Hilesti, Floresti, Bisericani, Carpenis), precum si comuna Bucium si orasul Abrud.

Acest proiect reprezinta un trase al aurului din momentul extractiei acestuia si pana in momentul prelucrari lui, dar si tehnologia folosita atat pentru extractie cat si pentru prelucrare. Scopul acestui proiect este de a ajuta la cresterea atractivitatii tristice a zonei si de a demonstra ca Rosia Montana nu este o zona monoindustriala, cu un potential turistic de mare valoare ce trebuie valorificat. In cadrul programului au fost inclusi si locuitori care au fost incurajati sa recunoasca si sa valorifice traditiile locului prin mici initiative economice.

Rezultatele vizate de acest proiect sunt urmatoarele:

Identificarea si includerea in „Drumul aurului” a 20 de obiective turistice de interes

Implicarea unui numar de 50 de localnici in identificarea si valorificarea obiectivelor turistice

Asistarea unui numar de 3 famili in obtinerea certificatului de producator sau autorizatiei de persoana fizica, asociatie familiala sau pentru incurajarea liberei initiative economice, crearea si inregistrarea unor noi societati comerciale

Amplasarea a 30 de indicatoare care marcheaza obiectivele importante de vizitat in cadrul „Drumului aurului”

Amplasarea a 3 panouri cu „Drumul aurului” in Gura Rosiei, centrul Rosia Montana, Podul Iancului

Prezentarea „Drumului aurului” in cadrul Fan Fest

Demararea procedurii de aprobare a traseului turistic care uneste obiectivele din Drumul Aurului cu traseele turistice deja existente

Inceperea demersurilor pentru crearea unui club Eco-bussiness la Rosia Montana.

Pricipalul obiectiv ce este vizat de acest proiect este acela de a se promova aceasta zona, de a se creea un produs turistic unicat in jurul acesteia tinandu-se cont de potentialul Rosiei Montane. Astfel aceasta zona poate deveni o destinatie turistica unicat care sa se poata remarca print-un caracter unicat.


Dezvoltare durabila in Bucium

Scopul proiectului il reprezinta consolidarea capacitatii localnicilor din comuna Bucium de a valorifica potentialul de agroturism ca alternativa durabila viabila la proiectul monoindustrial al companiei miniere Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

Localnicii din Bucium au initiat mici afaceri in agroturism, insa acestea se afla in stadiu incipient si se confrunta cu posibilitati reduse de promovare. Mai mult, exista un numar considerabil de localnici care si-au exprimat dorinta de a investi in agroturism, dar nu cunosc pasii ce trebuie facuti in aceasta directie, precum si dimensiunea unor asemenea eforturi.

Proiectul de dezvoltare durabila urmareste consolidarea capacitatii de valorificare a potentialului turistic printr-un dublu proces de informare si promovare comunitara. Proiectul se adreseaza localnicilor interesati de agroturism (atat celor care au deja o mica afacere, precum si celor care s-au aratat interesati sa-si deschida una).

Rezultatele asteptate in urma proiectului sunt: editarea si diseminarea unui ghid despre infiintarea unei pensiuni, facilitarea unui schimb de experienta intre buciumani si localnici din comuna Sancraiu, judetul Cluj, realizarea de panouri turistice, a unui website al comunei, diseminarea de pliante la nivel national, identificarea si sprijinirea de noi initiative de infiintare de pensiuni, promovarea la nivel national a potentialului cultural si natural al comunei.


Centru de resurse si informare turistica

Centrul de resurse pentru comunitate combinat cu centrul de informatica turistica reprezinnta una dintre cele mai mari necesitati in Rosia Montana. Proiectul isi propune incurajarea initiativelor locale prin acces la informatii diverse pe teme de dezvoltare. In zonele rurale unde informatia nu ajunge tot timpul foarte usor, centrele de informare comunitara sunt un pas important pentru dezvoltarea durabila.

Totodata, centrul de resurse va reprezenta un spatiu al dialogului pentru locuitorii comunei care nu beneficiaza de un asemenea loc, in afara celor cateva baruri existente. In cadrul centrului va functiona si o bibilioteca. Centrul va facilita contactul dintre locuitorii zonei Rosia Montana si firme de consultanta, banci, agentii de dezvoltare, alti finantatori etc. In cadrul centrului se vor tine periodic o serie de seminarii si prezentari pentru membrii comunitatii pe teme de interes, determinate de acestia.

Rezultatele asteptate in urma acestui proiec sunt urmatoarele:

Primul centru de informare si resurse din Rosia Montana

O librarie privata in Rosia Montana

Mai mult de 200 de persoane informate despre dezvoltarea durabila

Mai mult de 20 de persoane asistante in deschiderea unei afaceri.

Seminarii, sesiuni de intruire si prezentari

Un facilitator comunitar pregatit pentru a lucra in cadrul acestui centru.


Centru de formare si reconversie profesionala.

Ca urmare a disponibilizarilor ce vor urma in sectorul minier, este impedios necesara crearea unui sisteme de formare si reconversie profesionala pentru locuitorii din Rosia Montana. Centrul de formare profesionala se adreseaza tinerilor care doresc sa-si cladeasca un viitor in Rosia Montana.

Scopul proiectului se refera la oferirea unor cursuri specializate persoanelor care doresc sa-si initieze propria afacere in turism, avand in vedere ca functionarea unor pensiuni de exemplu este conditionata de obtinerea unui certificat de autorizare pe baza unui curs absolvit. Cursurile de acest gen (pentru administartori de pensiuni, ghizi locali, etc) sunt scumpe si nu se desfasoara decat in orasele mari.

Proiectul va atrage finantari pentru acoperirea unei parti a costurilor pentru organizarea unui curs la Rosia Montana pentru un ugrup de minim 10 persoane. Datorita potentialului turistic al zonei, primele cursuri organizate vor fi cele de administrator de pensiune si ghid local, urmand ca ulterior sa se desfasoara si cursuri de contabilitate primara, legislatie, limbi straine. In functie de locurile de munca existente pe piata, centru de formare si reconversie profesionala va organiza si alte tipuri de cursuri.


Comercializarea de suveniruri din Rosia Montana si Bucium

Acest proiect isi propune pe termen lung, cu ajutorul diferiteleor companii, sa contribuie la dezvoltarea durabila alternativa mineritului in Rosia Montana si Bucium, prin incurajarea initiativelor economice care valorifica traditiile locale.

Proiectul vireaza realizarea unor produse facute manual din resurse locale de catre localnici, care sa fie comercializate in retelele nationale a magazinelor de suveniruri. Prin acest proiect vor fi promovate urmatoarele valori:

Credinta in forta proprie pentru a pastra comunitatea unita – intre specificul traditional si provocarile prezentului

Increderea in valoarea economica, educationala si spirituala a traditiilor locale

Grija pentru natura – protejarea speciala a rezevatiilor naturale

Creativitatea in identificarea metodelor alternative de dezvoltare a zonei.



Promovarea activitatilor eco-turistice si obtinerea de venituri alternative

Proiectul se refera la sprijinirea initiativelor comunitatii pentru promovarea activitatilor eco-turistice in zona.

Programul vizeaza punerea in practica a tuturor proiectelor ce sprijina dezvoltarea zonei. In special urmareste acele proiecte ce contribuie la diversificare mijloacelor de agrement din zona. Astfel orice localnic ce va dori sa isi deschida o mica afacere va fi asistat permanent in toate fazele proiectului sau: dezvoltarea unui plan de afaceri, scrierea proiectului de finantare, identificarea pietei precum si a strategiilor de promovare. In urma acestui proiect, turisti vor beneficia de difersificarea mijloacelor de agrement din zona.


Dezvoltarea capacitatii de cazare

In vederea dezvoltarii unui turism la standarde europene, a zonei Rosia Montana, trebuie avut in vedere si dezvoltarea capacitatii de cazare. Cum in zona forma de turism ce se presteaza cel mai bine este turismul rural si agroturismul, trebuie avut in vedere marirea capacitatii de cazare, prin construirea de pensiuni rurale. Aceste trebuie astfel personalizate, cu specificul zonei, in asa fel incat sa se creeze un nume, o imagine de marca a zonei, ce se poate remarca cu usurinta de altele.

Dezvoltarea capacitatii de cazare atrage dupa sine si diversificarea si cresterea calitativa a serviciilor oferite de prestatori.

Tinandu-se cont ca pe plan international, turistul incepe sa se reintoarca la natura, si ca forma de turism ce se presteaza cel mai bine pentru Romania si implicit pentru aceasta zona este turismul rural si agroturismul, dezvoltarea unui cadru propice practicarii acestor forme de turism la Rosia Montana, poate aduce cu siguranta relansarea acesteia in turismul mondial, creandu-se un puternic nume de marca, tinandu-se cont de istoria si valorile existente in zona.





3. Atractivitatea zonei Rosia Montana pentru turistii straini

Tinandu-se cont de potentialul turistic al zonei, de unicitatea peisajelor, culturi, istoriei etc. in acest sapatiu se poate desfasura activitati de turism complexe. Insa turismul rural si agroturismul sunt principalele forme de turism ce se integreaza cel mai bine zonei.

Avand in vedere numeroasele studii internationale realizate de diferite tari, si tinandu-se cont ca turistul din ziua de azi este tot mai dornic sa cunoasca noi civilizati, culturi, obiceiuri, traditii si este tot mai atras de mediul natural pur, nemodificat de om Rosia Montana prin valorile sale pe care le poate oferi turistilor, poate deveni o destinatie aparte in turismul international.

Dezvoltarea economiei tarilor in ultima perioada are ca efect crestere circulatiei turistice, mai ales crestrea turismului international. In ultima perioada cu toate ca numarul turistilor straini ce au vizitat Romania nu a crescut semnificativ, tara noastra prezinta un grad de atractivitate ridicat turistilor straini.

O data cu intrarea in Uniunea Europeana s-au deschis noi porti, au aparut noi oportunitati prin care Romania sa poata pune in valorea frumusetea acestor meleaguri.

In urma studilor privind gradul de atractivitatea turistic al Romaniei in randul populatiei lor, s-a ajuns la concluzia ca turistii straini manifesta un interes din ce in ce mai mare privind calatoriile in spatiul romanesc.

Prin crearea unor produse turistice rentabile, prin amenajarea zonelor, traseelor turistice, a popasurilor, prin imbunatatirea capacitatii de cazare, a transporturilor, Romania poate sa se remarce ca o destinatie turistica aparte.

Zona Rosia Montana prezinta un interes si poate fi valorificata pe pieta turistica din Ungaria, Austria, Spania, Italia, Germania, Franta etc.


In continuare vom prezenta in detaliu profilul pietei turistice a Ungariei.

In ceea ce priveste dorinta turistilor maghiari de a vizita Romania, o treime din acestia (32 %) isi doresc sa faca acest lucru in urmatorii trei ani: 8% sunt siguri de acest lucru in timp ce 24% probabil vor vizita Romania in urmatorii trei ani.

Cei care doresc sa intreprinda vizite in Romania sunt in mare parte tineri, cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani, 48 % sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 41 si 50 de ani, iar 46% sunt persoane cu studii superioare si venituri mari.

Cei care nu au mai calatorit in Romania dar care isi planifica acest lucru in urmatorii trei ani sunt motivati de faptul ca au rude, prieteni si cunostinte care locusiesc in Romania. Pentru 18% din populatia maghiara, peisajul romanesc reprezinta un motiv intemeiat pentru a calatori in Romania, iar 10% din acestia sunt in cautarea descoperirii frumusetilor aparte ale tarii noastre, fiind interesati in general de zonele montane cu o istorie deosebita si spatii naturale pitoresti.

Mai mult de jumatate (61%) din cei interesati sa calatoreasca in Romania in urmatorii trei ani, ar face acest lucru doar o singura data, un sfert (25%) ar vizita aceasta tara de doua sau mai multe ori, iar 3% intentioneaza sa calatoreasca cu regularitate in Romania.

Majoritatea celor care doresc sa viziteze Romania, aleg ca mijloc de transport autoturismul personal (64%), iar 6%, masina companiei unde lucreaza. Datorita faptului ca foarte multe companii de transport ofera servicii de calitate, acopera o parte destul de mare a tarii, in special Transilvania si zona Muntilor Apuseni, asigura conditii sigure de transport si programe orare corespunzatoare, calatoria cu autocarul a devenit un mijloc de transport foarte popular in randul turistilor maghiari (18%). Doar 8% din turistii maghiari ar alege trenul , ca mijloc de transport in Romania.

Majoritatea turistilor maghiari (74%) care doresc sa viziteze Romania isi vor organiza singuri excursiile (cu ajutorul familiilor, a prietenilor etc.), iar 10% vor apela la agentiile de turism. Comparand cerereile existente, procentul celor care isi vor organiza singuri viitoarele excursii in Romania a crescut cu 8%.

Caracterul sezonier: In mod similar cu cei care au mai vizitat Romania, anotimpul preferat ramane vara (43%). In ciuda faptului ca una din atractiile tursitice ale Romaniei pentru turistii maghiari sunt muntii, doar 3% din acestia prefera ca viziteze Romania iarna. 14% nu s-au descis asupra anotimpului in care isi vor planifica efectuarea viitoarelor excursii in Romania.

In ceea ce priveste durata sederii planificate, majoritatea (79%) din turistii maghiari care intentioneaza sa calatoreasca in Romania, au raspuns ca aceasta va fi de 4,8 nopti, aproximativ. Majoritatea au indicat ca durata medie de sedere in Romania va fi de 3 si 6 nopti.

Cei care nu intentioneaza sa viziteze Romania in urmatorii trei ani o fac din motive financiare (27%) si 15% doresc sa viziteze alte tari decat Romania. Doar 9% considera ca Romania nu reprezinta o atractie turistica, iar alti 6% au o imagine negativa despre Romania.

Concluzii privind perceperea Romaniei ca destinatie turistica in Ungaria:

In ultimii trei ani, mai mult de jumatate din cei chestionati au calatorit in afara granitelor. Acestia au vizitat in medie 2,6 tari. Printre tarilr vizitate, Romania se situeaza pe lucul I, cu 42%, urmata de Austria (39%), Slovacia (27%) si Croatia (22%)

Cererea prezentata legata de turismul maghiar in Romania este motivata de urmatorii factorii:

Vizitatea rudelor/ a prietenilor (19%);

Vizitarea oraselor (16%);

Excursiile in general (16%).

Durata medie de sedere in Romania a fost de 4,9 nopti.



22% din turistii maghiari si-au petrcut vizita in Romania locuind la rude sau prieteni, a doua forma de cazare preferata fiind pensiunile (19%).

Mai mult de jumatate din calatoriile in Romania au avut o singura destinatie (59%). 41% din turistii maghiari au vizitat doua sau mai multe locatii.

8% din turistii maghiari sunt siguri ca vor mai vizita Romania, iar 24% spun ca e probail.

23% din viitoarele calatorii in Romania sunt motivate in primul rand de rudele si prietenii care locuiesc in aceasta tara. 18% sunt motivati de frumusetea peisajului si 10% cauta sa descopere frumusetile Muntilor Apuseni.

Ca atare, avand in vedere apropierea zonei de emisie turistica de cea ale destinatiei turistice (Rosia Montana), apreciem ca prima piata spre care trebuie concentrate eforturile de promovare turistica va fi Ungaria.







CONCLUZII SI PROPUNERI


Efortul de asigurare a calitatii mediului se dovedeste a fi una dintre cele mai importante investitii facute pentru ridicarea bunastarii locuitorilor din zona Muntilor Apuseni si a capacitatii lor productive, o investitie cu unul din cele mai mari si complexe efecte propagate in economia si viata societatii din zona mentionata.

Protectia reala si eficienta a mediului sub toate formele lui presupune elaborarea unui program complex de lunga durata ca parte componenta a prognozei si planificarii economice si sociale pe termen lung. Aprecierea calitatii vietii presupune, obligatoriu, pe langa analiza unui sistem corespunzator de indicatori economici, si examinarea unui set coerent de indicatori ecologici care sa puna in evidenta:

Masura exploatariii naturii de diferitele activitati;

Gradul de normalitate a ciclurilor ecologice de reinnoire a resurselor regenerabile;

Evolutia calitatii mediului inconjurator;

Printr-o cooperare mai stransa cu autoritatile locale trebuie sa fie identificate prioritatile manageriale ecologic, in special dupa criteriile riscului asupra sanatatii umane si al ireversibilitatii, pentru a fi integrate in strategiile si politicile economice.

Constientizarea epuizarii si capacitatii de regenerare a resurselor naturale impune redefinirea si elaborarea de strategii de mediu solicitand colaborarea autoritatilor publice din zona Muntilor Apuseni cu organizatiile nonguvernamentale pentru protectia mediului. Acest lucru va ridica nivelul de constientizare a opiniei publice, stimuland schimbarile de atitudine in sensul unor alternative viabile.

Obiectivul generat esta ca, print-o administrare pe baze durabile, gestionarea resurselor naturale ale zonei montane, in special potentialul agroturistic si peisagistic, sa aiba de castigat, in ideea prezervarii si dezvoltarii intr-o maniera ecologica, durabila. Obiectivele generale configureaza masuri particulare, grupate pe diferite niveluri de actiune: natural, economic, administrativ, tehnic, social si politic.

Dezechilibrele ecologice, explicate in cauzalitatea lor complexa, dependente direct sau indirect de activitatea omului, constituie o motivatie din ce in ce mai puternica pentru actiuni concrete de protectie a mediului inconjurator.

Este necesara o cale de mijloc, de remediere a situatiei, de reconstruire a ecosistemelor naturale din zona Muntilor Apuseni in vederea inlaturarii dezechilibrelor.

Presiunea exercitata de exploatarea care a fost propusa in proiectul canadian ar fi contribuit la aparitia unor dezechilibre catastrofale, aparand o zona cu un aspect dezolant.

In cazul in care nu s-ar fi oprit acest proiect, in mod inconstient, el ar fi dus, in perimetrul natural atat de frumos al Muntilor Apuseni – Rosia Montana, la aparitia muntilor de steril, adevarate dune suprapuse ce ar fi imprimat o dezolanta, un tablou desertic. Panza de apa freatica ar fi coborat la zeci sau sute de metri, iar padurile – spatiul verde – ar fi ramas numai amintiri.

Un popor fara izvoare istorice, fara istorie, necunoscand trecutul nu poate sa existe. Mostenirea istorica, culturala, deci etnofolclorica din zona Muntilor Apuseni este obligatoire astazi, dar si maine.

Omul prin activitatea sa economica, trebuie sa-si dimensioneze strategia pentru unu mediu aproape de echilibru, sa corecteze printr-o activitate constienta dezechilibrele.

Spiritualitatea pamantului trebuie inteleasa de cel care locuieste si este tolerat de mediu. Politica ecologica in zona Muntilor Apuseni trebuie sa justifice, in viitor, constientizarea unei ecologii rationale a gestiunii economice in contextul durabilitatii.

Romania este inca o tara in tranzitie. A face un proiect care exploateaza resursa aur prin mutilarea muntilor, afectarea mediului, a comunitatii umane etc. pentru 18% din afacerea este o pierdere evidenta pentru Romania, problema rentabilitatii pentru tara noastra punandu-se si in cazul unui procent mai mare.

Cu beneficiile aduse Romaniei prin exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana nu vom fi mai bogati, dar generatiile urmatoare vor fi cu siguranta mai sarace, prin epuizarea resurselor, distrugerea reliefului si a mediului, distrugerea culturala si nu in ultimul rand, prin distrugerea coeziunii comunitatii locale. In ultima istanta, un astfel de proiect trebuie sa realizeze o bunastare generala. Beneficiile mici pentru Romania in acest caz palesc in fata pierderilor, raportul costuri (pierderi)/beneficii fiind foarte defavorabil pentru tara noastra.

Beneficiile substantiale potentiale care ar putea deriva dintr-un proiect alternativ, cum ar fi unul bazat pe agricultura si dezvoltare turistica sunt cele care ar trebui, cu adevarat, avute in vedere.

Guvernul si-a fixat obiective nationale pentru o dezvolatre echilibrata si de durata. Prognoza economica a institutiilor de specialitate califica Muntii Apuseni drept o zona cu un potential turistic imens si a dezvoltat o strategie viabila de reabilitare progresiva a centrelor miniere si de promovare a dezvoltarii rurale si ecoturismului.

Experientele anterioare in dezvoltarea mono-industriala bazata pe minerit s-au dovedit dezastruoase pentru economie (exemplul Rosia Montana si al altor centre miniere). Dupa 17 ani de tranzitie, economia se lupta in continuare sa reabiliteze zonele miniere prin introducerea unor activitati economice diversificate si durabile.

Aurul poate sta foarte bine in pamant sa astepte vremurile mai bune, cand Romania isi va putea permite sa faca afaceri rentabile cu adevarat, cand dezvoltarea tehniciii va permite o exploatare nepoluanta si cand nivelul mult mai scazut al coruptiei, va elimina suspiciunile legate de avizele date unui proiect sau altuia.

Se impune ca Guvernul, sa stabilieasca politici si criterii clare (publice) referitoare la Muntii Apuseni – zona Rosia Montana dupa care sa se ghideze in aprobarea concesiunilor si a proiectelor de activitati miniere, in general, si legate de metale pretioase, in particular.









BIBLIOGRAFIE


Academia Romana, Institutul National de Cercetari Economice

B. Debarbieux, „Tourism et Montagne”, Ed. Economica, Paris, 1995

Bran F., Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica” – studiu de caz

Bran F., V., Diaconu Ch. Politici ecologice”, Centrul editorial-poligrafic A.S.E. Bucuresti, 1997

Bran Florin, Candea Melinda,: „Spatiul geografic romanesc”, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Bran Florina, „Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica”, Editura ASE, Bucuresti, 2002

Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu Puiu, „Ecoturism”, Editura Economica, Bucuresti, 2000

Bran Florina, Dinu Marin, Simon Tamara: Turismul rural. Model european, Ed. Economica, Bucuresti, 1997

Bran Paul (coordonator), Bran Florina, Rosca Ion Gh., Manea Gheorghe, David Oana, Costica Ionela, Iorgulescu Afrodita: Componenta ecologica a strategiei de dezvoltare economica a zonei Muntilor Apuseni – Studiu de caz Rosia Montana”, ASE, Bucuresti, 2003

Bran Paul (coord). Bran Florina, Rosca Ion Gh., Cretu Raluca Florentina, Manea Gheorghe: Dimensiunea economica a impactului de mediu. Studiu de caz Rosia Montana”, ASE, Bucuresti, 2003

Bran P. (coord), Raportul comisiei din Academia de Studii Economice, Bucuresti privitor la problemele economice, financiare, sociale, de mediu si de durabiliate ale proiectului minier Rosia Montana”, in „Academica”, anul XIII, Bucuresti, nr 15/iunie 2003

Candea Melinda, Bran Florina, „Spatiul geografic romanesc”, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Dinu Mihaela : „Geografia turismului”, Editura Didactica si pedagocica, Bucuresti, 2002

D.M. Chambers, Comentarii tehnice asupra Studiului de fezabilitate si asupra Proiectului Rosia Montana, decembrie”, 2002

Gabrie's 2001 Annual Report

Glavan Vasile: Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003

Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Alba : www.alba.insse.ro

Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica Alba – „Breviar Turistic, Date turism pe localitati”, Alba, Martie 2007

Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica Alba – „Buletin statistic lunar”, Martie 2007

Minciu Rodica : Economia turismului Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Ministerul Culturii si Cultelor – Institutul National al Monumentelor Istorice: www.cultura.ro

Nistoreanu Puiu: Ecoturism si turism rural', Editura ASE, Bucuresti, 2003

Primaria orasului Campeni, via CEIS, 2003 preluate din lucrarea Prezent si perspective de dezvoltare durabila a zonei Rosi Montana

S. McCool, „Linking Tourism, the environment and concepts of sustainability: setting the stage”,  U.S. Departament of Agriculture, Forest Service, Intermountain Research Station (studiu obtinut prin internet)

Tigu Gabriela: „Resurse si destinatii turistice pe plan mondial”, Editura Uranus, Bucuresti, 2005

www.academiaromana.ro/rosiamontana.htlm

www.adevarulonline.ro/2003-09-09/Societate/un-proiect-de-clasa-mondiala-pentru-Romania

www.cdep.ro/rosia-montana/htlm

www.drumulaurului.ro

www.fanfest.ro

www.mmediu.ro/dep_mediu/rosia_montana.htm

www.mturism.ro/studiiinternationale/htlm

www.monde-diplomatique.ro/Argumentul-Rosia-Montana-in-noua.html

www.povesteaadevarata.ro/rosiamontana/htlm

www.rmgc.ro

www.rosiamontana.org

www.rosiamontana.ro

www.rmgc.ro

www.rosiamontana.org

www.tvr2.ro/dreptul-la-replica.php

*** Asociatia Aurarilor „Alburnus Maior”: „Evaluarea tehnica a proiectulu, martie 2003”, (Meter Fisher, Alina Lenganer – Compatibilitatea proiectului Rosia Montana cu principiile si normel legislatiei CE si UE, Institutul de Drept European, Viena, Oct. 2002)

*** Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului

*** „To Dig or not to Dig?”, OEDC Global Forum on International Investment (Conference on Foreign Direct Investment and the Environment), februarie 2002





Melinda Candea, Florina Bran, Spatiul geografic romanesc, Bucuresti, Editura Economica, 2001, pg. 288-289.

Melinda Candrea, Florina Bran, op.cit., pg. 289

Melinda Candea, Florina Bran, op. Cit., pg. 292.

Melinda Candea, Florina Bran, op. Cit., pg. 295

Melinda Candea, Florina Bran, op. Cit., pg 295-296

Florina Bran, Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica, Bucuresti, Editura ASE, 2002, pg. 298

Florina Bran, Tamara Simon, P. Nistoreanu, Ecoturism, Bucuresti Editura Ecomica, 2000, pg. 103-105.

*** Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului.

Florina Bran, Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica, Bucuresti, Editura ASE, 2002, pg. 300.

Florina Bran, Tamara Simon, Puiu Nistoreanu, Ecoturism, Bucuresti, Editura Economica, 2000, pg. 106.

M. Candea, F. Bran – Spatiul geografic romanesc, Bucuresti, Editura Economica, 2001

Academia Romana, Institutul National de Cercetari Economice, pg. 71


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }