Manevra de pilotaj asistata de statii radar de la coasta

MANEVRA DE PILOTAJ ASISTATA DE STATII RADAR DE LA COASTA

Introducere.

Porturile sunt dotate cu statii radar la uscat (shore based radar), care au un rol foarte important in supravegherea situatiei de navigatie din zona si asistenta pilotajului.

Atributiile principale ale statiilor radar de la coasta sunt urmatoarele:

- informarea continua a autoritatii portuare (Port Control), asupra traficului din zona si a pozitiei navelor aflate in miscare sau la ancora;

- acordarea de asistenta pilotarii navelor de la punctul de ambarcare a pilotului spre danele portuare sau ancoraje interioare, in functie de situatiile locale si invers;

- controlul pozitiei mijloacelor plutitoare si de balizaj ale zonei (nave far, geamanduri etc);

- determinarea pozitiei navelor in caz de accidente (abordaje, esuari etc) si asistarea navelor de salvare pentru a ajunge la locul de interventie.

Instalatiile radar de la coasta sunt cu performante superioare celor de pe nave, au antene mult mai mari, cu castig ridicat de emisie, emitatoarele sunt puternice, cu o putere mare de separare, atat radiala cat si unghiulara, sunt instalate in locuri care pot sa asigure conditii de acoperire cat mai favorabile ale zonelor de supravegheat. Operatorii de la statiile radar de coasta care acorda asistenta la conducerea si pilotarea navelor, conducerea operatiunilor de cautare si salvare etc, sunt specialisti, care au experienta pe mare.

Asistenta pilotajului se practica mai ales in conditii de vizibilitate redusa, la plecarea de la dana sau intrarea in port, deoarece folosirea informatiilor numai de la radarul bordului nu sunt suficient de precise pentru asemenea conditii de manevra si navigatie. Functionarea lor este influentata negativ si de existenta obstacolelor din jur – nave, macarale, constructii portuare etc, care se interpun in calea fasciculului radar, creand in spatele lor zone de umbra, lipsite complet de imagine.

In asemenea situatii, manevra si conducerea navei care intra sau iese din port poate fi asistata cu rezultate bune prin informatii primite de la o statie radar de la coasta. In cazul navelor maritime cu radar la bord, statia de la coasta are menirea de a completa informatiile necesare pe care instalatia proprie nu le poate asigura, indeosebi a celor din zonele de umbra, cat si a detaliilor din apropierea navei.

Asistenta de navigatie a statiei radar de la coasta se acorda la cererea comandantului navei, cu conditia ca la bord sa existe un pilot local care, pe langa indatoririle normale ce le are, trebuie sa asigure si legatura radio cu statia radar. Functia operatorului de la statia radar, care trebuie sa fie un cunoscator al conditiilor de navigatie din zona, este de a transmite informatiile necesare conducerii navei pana in momentul cand nava iesita in rada debarca pilotul, sau cea care intra in port acosteaza la dana sau ancoreaza. Luarea deciziilor pentru conducerea navei pe timpul manevrei, pe baza informatiilor primite si a conditiilor existente, revine comandantului, asistat de pilot.

Asistenta acordata unei nave pentru intrarea in port, de exemplu, de catre statia radar de la coasta, se desfasoara astfel:

Nava care vine de la larg pentru a intra in port ia drum de apropiere spre punctul de intalnire a pilotinei, in vederea ambarcarii pilotului, apropierea facandu-se cu ajutorul radarului de la bord.

In cazul in care comandantul considera ca este necesar sa fie asistat de statia radar de la coasta pentru executarea manevrei de apropiere in vederea ambarcarii pilotului, poate intra in legatura radio cu aceasta, de la larg.

Identificarea navei de catre statia radar, se face de regula prin convenirea unei schimbari de drum, la o anumita ora, manevra ce poate fi usor localizata de catre operator.

In continuare, dupa identificare, operatorul transmite informatiile necesare de drum si manevra pentru executarea apropierii, in vederea ambarcarii pilotului. In anumite conditii si mai ales la navele de mare tonaj, se recomanda ancorarea intr-un anumit loc, urmand ca statia radar de la coasta sa dirijeze pilotina spre nava, pentru ambarcarea pilotului.

Dupa ambarcarea sa, pilotul preia pilotajul pentru intrarea in port, mentinand legatura radio cu statia radar de la coasta, care transmite continuu toate informatiile si precautiile necesare conducerii si manevrei navei, pana cand aceasta este acostata sau ancorata.

Experienta a demonstrat ca statiile radar de la coasta pot oferi informatii la fel de utile si navelor care nu au in dotare instalatii radar proprii, bineinteles ca aceste informatii sunt mult mai multe si mai complete, astfel incat comandantul si pilotul sa stie in permanenta elementele de pozitie, drum si manevra necesare pentru conducerea navei in siguranta.

Generalitati despre sistemul de separare a traficului.

Cresterea traficului maritim mondial a dus in anumite zone maritime la o crestere ingrijoratoare a numarului de sinistre navale. Legiferarea SST (sistemului de separare a traficului) a dus la reducerea riscului intalnirii navelor pe drumuri opuse, iar prevederile COLREG au completat cu reguli specifice comportarea si manevra navelor in interiorul sau in vecinatatea SST.

Prima zona in care s-a introdus un dispozitiv de separare a traficului a fost Dover, in anul 1967. Aceasta realizare a dus la scaderea numarului de coliziuni produs intre nave: de la 156 coliziuni, numarul a scazut la 45, intr-o perioada monitorizata de cinci ani.

Tinand cont de evolutia radarelor si de faptul ca ele sunt principala sursa de informatii in conditii de vizibilitate redusa, sistemul de balizaj a fost dotat cu baliza radar activa RACON, care emite un semnal numai atunci cand este activata de unda emisa de un radar. Semnalul emis de RACON este vizualizat pe ecranul radarului sub forma unui segment de linie cu originea in punctul unde apare pe ecran RACON-ul si orientat catre marginea cercului azimutal al ecranului radar, pe directia relevmentului masurabil la RACON.

Introducerea computerelor a permis o monitorizare mult mai eficienta a tintelor, aparand astfel centrele VTS (Vessel Traffic Services) care supravegheaza deplasarea navelor, coordoneaza si dirijeaza traficul in aceste zone.

In general, sunt 3 tipuri distincte de centre VTS, functie de zona pe care o deservesc:

Centre VTS de coasta;

- Centre VTS fluviale (in Romania functioneaza sistemul Ro-RIS)

- Centre VTS portuare (ex VTMIS – Constanta).

Centrele VTS asigura urmatoarele functii de baza:

- monitorizarea traficului naval care are ca punct de plecare/sosire zona de jurisdictie a centrului cu urmatoarele scopuri: cresterea sigurantei navigatiei, asigurarea protectiei eficiente a mediului marin impotriva poluarii prin diminuarea riscurilor de coliziune, esuare, poluare accidentala sau voluntara;

- coordonarea si monitorizarea traficului navelor care tranziteaza zona respectiva;

- supravegherea si dirijarea navelor care transporta marfuri periculoase;

- pilotarea/dirijarea navelor in conditii meteo nefavorabile;

- optimizarea activitatii de pilotaj;

- supravegherea navelor aflate pe pase de navigatie, senale, SST;

- reconstituirea firului evenimentelor care au dus la producerea unui accident naval;

- coordonarea operatiunilor de cautare si salvare (SAR);

- controlul si protectia resurselor naturale marine;

- detectarea actiunilor de contrabanda, pescuit ilegal, emigrare ilegala;

- sprijinirea cu informatii in timp util a altor institutii legate de transportul maritim: vama, pilotaj, remorcaj, paza de coasta etc.

Pentru marirea sigurantei navigatiei in zonele cu trafic intens, a aparut notiunea de dispozitive de separare a traficului de nave in anumite zone, a incrucisarilor de drumuri recomandate pentru nave.

La Conventia SOLAS din anul 1960 de la Londra s a propus crearea unui sistem de rute de navigatie obligatorii in locurile cu trafic intens, astfel incat traficul sa se desfasoare pe culoare de sens unic, despartite prin zone de separatie, evitandu-se astfel apropierea navelor pe drumuri convergente sau intalniri pe drumuri opuse.

Propunerile pentru separarea traficului in zonele cu trafic intens, au constituit principiile de baza ale “drumurilor recomandate”. La 20 septembrie 1973, IMO (organizatie specializata a ONU -responsabila cu siguranta maritima si eficienta navigatiei) a adoptat Rezolutia A.284, care reglementeaza sistemul rutelor de navigatie (ROUTEING SYSTEMS), in zonele dificile de navigatie.

Sistemul rutelor de navigatie.

Sistemul rutelor de navigatie reprezinta un ansamblu de masuri si activitati care vizeaza cresterea sigurantei navigatiei in zonele obligatorii de trecere cu un trafic intens, sau un complex de masuri privind rutele (drumurile) ce trebuie urmate de nave, in scopul reducerii riscului de coliziune si de accidente, unde:

- spatiul de manevra al navelor este limitat;

- exista numeroase pericole de navigatie, bancuri de nisip, epave la adancimi mici, trafic intens de nave, amenajari de navigatie insuficiente etc

- adancimile sunt limitate pentru toate navele, sau numai pentru anumite categorii;

- conditiile hidrometeorologice sunt nefavorabile;

- apare pericolul poluarii cu hidrocarburi, pericol de explozie;

- exista pericolul apropierii pe drumuri opuse sau convergente - se urmareste dirijarea traficului pe culoare de trafic de sens unic despartite de zone de separatie, unde se urmareste simplificarea fluxului de trafic in zonele unde drumurile converg spre un anumit punct (ex: statii de ambarcare pilot);

- ordonarea traficului in zonele de exploatare a subsolului marii;

- separarea traficului costier al navelor mici de cel al navelor de larg;

- pentru reducerea riscului de lovire a fundului marii sau de punere pe uscat pentru navele cu pescaj mare;

- asigurarea de rute speciale pentru navele ce transporta marfuri periculoase, cu risc de poluare sau explozie;

- pentru orientarea fluxului de trafic, astfel incat sa se evite zonele de pescuit.

Clasificare de principiu

1. Dupa functia pe care o indeplineste: - de dirijare;

- de evitare;

- de orientare a fluxului de trafic.

2. Dupa gradul de complexitate: - simplu (de sens unic);

- de ambele sensuri ;

- complexe.

3. Dupa modul de realizare al separatiei intre culoarele de trafic:

- cu zona (arie) de separatie;

- cu linie de separatie;

- cu obstacole naturale.

4. Dupa modul de realizare al supravegherii sistemului de navigatie:

- balizate: - controlate de la coasta;

- necontrolate de la coasta;

- nebalizate: - controlate de la coasta;

- necontrolate de la coasta.

In zonele unde separarea traficului nu este necesara sau posibila, se pot institui “drumuri recomandate” (TRACKS) de sens unic sau in ambele sensuri, balizate sau nebalizate.

Metode de separare a traficului maritim :

Metoda de stabilire a sistemului rutelor de navigatie, in scopul separarii traficului este determinata de particularitatile de navigatie a zonei, cat si de cele ale traficului:

prin zone sau linii de separatie;

prin obstacole naturale si obiecte definite geografic;

prin zone de trafic costier;

prin sectoare, in apropierea punctelor de convergenta a traficului;

- prin zone de sens giratoriu;

prin rute de apa adanca, rute in ambele sensuri sau drumuri recomandate.

Sistemul rutelor de navigatie (ROUTEING SYSTEM), este un sistem complex de masuri privind rutele ce trebuiesc urmate de catre nave, in scopul reducerii riscului de coliziune si al riscului de accidente de navigatie si care include:

a. Schema de separare a traficului (SST) - separa traficul ce se desfasoara in sensuri opuse, prin folosirea unei zone sau linii de separatie si a unor culoare de trafic, pentru evitarea riscurilor de coliziune si accidentelor de navigatie, in zone cu trafic intens.

b. Zona sau linie de separatie - linie sau zona ce separa traficul ce se desfasoara in doua sensuri opuse; folosita si pentru separarea unui culoar de trafic din zona de trafic costier.

c. Culoar de trafic - arie delimitata, in interiorul careia trebuie sa se desfasoare traficul in sens unic.

d. Zona de sens giratoriu - arie circulara delimitata, in care traficul se desfasoara in sens invers acelor de ceasornic, in jurul unui anumit punct sau a unei arii.

e. Zona de trafic costier aria cuprinsa intre linia exterioara de separare si coasta.

f. Ruta in ambele sensuri - arie delimitata, in interiorul careia traficul se desfasoara in ambele sensuri. Navigatia se desfasoara cat mai aproape de limita din dreapta.

g. Drum recomandat - este drumul recomandat a fi urmat intre doua pozitii determinate.

h. Ruta de apa adanca - este ruta intr-o zona delimitata, in interiorul careia s-a efectuat o supraveghere atenta pentru identificarea pericolelor de navigatie, cu indicarea adancimii minime a apei.

i. Zona de precautie - este o masura a sistemelor rutelor de navigatie, constand intr-o zona cu limite definite, in care navele trebuie sa navige cu precautie si in care pot fi recomandate directii ale traficului.

j. Zona de evitare - este tot o masura a sistemelor rutelor, reprezentata de o zona determinata, in care navigatia fie ca este periculoasa, fie ca in acel perimetru trebuiesc evitate accidentele si zona va fi evitata de toate navele, sau de nave apartinand unei categorii anume.

k. Directii stabilite pentru fluxul de trafic - sunt simboluri grafice, care indica directia de miscare a traficului, asa cum a fost el stabilit in zona de separare a traficului.

l. Directii recomandate pentru fluxul de trafic - sunt simboluri grafice, punctate, care indica directii de miscare a traficului, dar recomandate, in care nu este obligatoriu de urmat o anume directie.

Sistemul rutei de navigatie este un complex ce include: SST, rutele in ambele sensuri, drumurile recomandate, zonele de trafic, rutele de apa adanca si apele de evitat.

Schemele de separare a traficului (traffic separation schemes = SST), sunt scheme care separa traficul ce se desfasoara in sensuri opuse, prin folosirea unei zone sau linii de separatie si a unor culoare de trafic sau alte mijloace.

zona de trafic costier

limita exterioara a SST

culoar de trafic

zona de separatie

culoar de trafic

limita exterioara a SST

zona de trafic costier

In zona rutelor de navigatie, statul riveran este obligat sa asigure un balizaj suficient si eficient pentru aplicarea procedeelor de navigatie costiera, radiogoniometrica si cu ajutorul radarului, astfel ca navele sa poata urma cu precizie drumurile stabilite, printr-un continuu control al pozitiei.

Zonele cu rute de navigatie se stabilesc de IMO, cu acordul statului riveran. Inscrierea acestora in hartile maritime se face pe baza publicatiilor IMO, folosind urmatoarele simboluri recomandate de catre Organizatia Mondiala Hidrografica (dar tarile riverane pot folosi si altele).

Simboluri folosite pentru marcarea sistemelor de separare a traficului.

A - culoar de trafic (traffic line) - o arie delimitata, in interiorul careia trebuie sa se desfasoare traficul de sens unic.

limita exterioara a culoarului de trafic, a rutei in ambele sensuri si a zonei de trafic

costier.

B - zona sau linia de separatie (separation zone/line) - o zona sau linie ce separa traficul ce se

desfasoara in sensuri opuse.

, zona de separatie.

linie de separatie.

C - zona de sens giratoriu (roundabout) - o arie circulara delimitata, in care traficul se desfasoara in sens invers acelor de ceasornic, in jurul unui anumit punct sau arii.

D - ruta in ambele sensuri (two way route) - o arie delimitata in interiorul careia traficul se desfasoara in ambele sensuri.

limita exterioara a zonei de sens giratoriu, sau a zonei de precautiune.

centrul zonei de sens giratoriu.

sageti indicand directia stabila a drumului.

directia recomandata a fluxului de trafic.

┴ ┴ ┴ ┴ ┴ limita zonei de evitat.

E drum recomandat (track) - drumul ce se recomanda a fi urmat intre doua pozitii determinate.

drum recomandat balizat, cu sens unic.

drum recomandat balizat, in ambele sensuri.

drum recomandat nebalizat, cu sens unic.

drum recomandat nebalizat, in ambele sensuri.

F - ruta de apa adanca (deep water route) - o ruta intr-o zona delimitata, in interiorul careia s-a facut o supraveghere atenta pentru identificarea pericolelor de navigatie, cu indicarea adancimii minime a apei.

limita exterioara a rutei de apa adanca.

DW ruta de apa adanca.

DW ruta de apa adanca balizata, cu sens unic.

DW ruta de apa adanca balizata, in ambele sensuri.

DW ruta de apa adanca nebalizata, cu sens unic.

DW ruta de apa adanca nebalizata, in ambele sensuri.

Manevra navei in zone de separare a traficului.    

Modul de actiune al navelor in vecinatatea si in interiorul schemelor de separare a traficului este reglementat de COLREG, regula 10:

- navele care se deplaseaza de-a lungul caii de navigatie, trebuie sa tina dreapta liniei sau zonei de separatie sau fata de punctul de convergenta;

- intrarea si iesirea din drumul de navigatie a schemei de separare a traficului trebuie sa se faca pe la extremitatile acestor drumuri. Navele care se angajeaza lateral in drumul de navigatie sau ies lateral din aceste drumuri, trebuie sa o faca sub un unghi cat mai mic posibil;

- pe timpul navigatiei pe aceste drumuri, navele trebuie sa se asigure ca urmeaza intocmai drumul prescris, in functie de conditiile de moment (curent, vant) si sa-l verifice prin stabilirea punctului navei;

- navele trebuie sa evite, pe cat posibil, sa taie drumurile de trafic separat. In cazul cand sunt obligate sa o faca, aceste drumuri vor fi taiate, pe cat posibil, sub un unghi drept;

- in schemele de separare a traficului nu trebuie sa intre decat navele care taie dispozitivul de separare a traficului, iar liniile de separare nu trebuie incalcate decat in caz de urgenta, in scopul evitarii unui pericol imediat.

In Codul International de Semnale a fost prevazut un semnal „YG” cu semnificatia: „Dumneavoastra nu va conformati prevederilor SST”, ce se adreseaza navelor care nu respecta regulile de navigatie mai sus mentionate.

Inainte de intrarea navei in zone prevazute cu scheme de separare a traficului, fie cu pilot sau fara, comandantul navei trebuie sa ia urmatoarele masuri:

- micsorarea vitezei, astfel incat valurile formate sa nu provoace avarii ambarcatiunilor si instalatiilor aflate la mal; micsoreaza pericolul punerii pe uscat si a abordajelor, precum si eliminarea fenomenului de sugere;

- masurarea mai des a adancimilor;

- intarirea observarii auditive si radiotehnice;

- pregatirea ancorelor pentru fundarisit imediat;

- inchiderea tuturor portilor etanse de pe nava

De asemenea, pe timpul parcurgerii schemelor de separare a traficului se vor respecta urmatoarele sfaturi practice:

- navigatia sa se desfasoare numai in directia sagetilor fluxului;

- drumul indicat se va tine in afara liniei de separatie;

- intrarea, iesirea in/dintr-un culoar se va face pe la capetele acestuia;

- se va evita pe cat posibil traversarea culoarelor, fiind interzisa intersectarea liniei de separatie;

- se recomanda ca navele maritime pentru navigatia de larg sa evite zonele de trafic costier;

- se va evita ancorarea in zona schemei de separare a traficului;

- se recomanda ca navele ce nu folosesc schema de separare a traficului sa se mentina cat mai departe posibil de aceasta.