PARTICULARITATILE
PROCESULUI DE TRANZITIE IN ROMANIA
1. Consideratii generale asupra tranzitiei
In lucrarea "Spatiu
social al tranzitiei", Dumitru Sandu defineste tranzitia ca
fiind "schimbare, adica o multime de situatii intermediare intre
doua stari de relativ echilibru, identificate prin
experienta, cunoastere sau proiect. In cazul tranzitiei
postcomuniste, originea este socialismul real al anilor '80, iar
destinatia vizata, explicit sau implicit, o constituie economia de
piata si democratia, capitalismul democratic asociat cu
bunastarea, competitia si libertatea."
Autorul explica
tranzitia postcomunista prin intermediul conceptului de reforma
si precizeaza ca aceasta perioada presupune o
dubla reforma: una care are drept scop realizarea trecerii la economia
de piata si a doua care are drept scop infaptuirea
democratiei.
Reforma este
inteleasa ca fiind "o serie de schimbari de tip societal
declansate de proiecte ale elitelor si implementate prin
interactiunea elite-mase, in baza unor mecanisme de persuasiune,
contagiune sau constrangere."
D. Sandu intelege
tranzitia si reforma ca fiind "doua perspective asupra
aceluiasi proces de schimbare structurala de la economia
centralizata si organizarea totalitara la economia de
piata si democratie"
Perspectiva reformei pare mai simpla
si implica analiza schimbarilor din punctul de vedere al
proiectului si a starii finale a acestuia - societatea de tip
occidental, democratia, economia de piata.
Perspectiva tranzitiei implica
atat raportarea la trecut si la ceea ce a fost, cat si la ceea ce se
asteapta din partea proiectului de reforma. Include, de
asemenea, si schimbarile pe care le implica procesele de
democratizare si dezvoltare a economiei de piata.
2. Procesul
de tranzitie in spatiul
european. Factorii care influenteaza evolutia tranzitiei
Analizand modul in care
s-au desfasurat procesele de tranzitie din tarile
europene, D. Sandu a remarcat faptul ca o serie de state, precum Polonia,
Ungaria si Republica Ceha, au realizat reformele intr-un ritm mai
rapid decat Romania si Bulgaria. In opinia sa, diferentele de
evolutie a acestor state pot fi
explicate, in primul rand, de nivelul
economic pe care l-au avut statele luate in discutie la inceputul
perioadei de tranzitie. La aceasta se adauga o serie de factori societali si culturali care
tin de modul de realizare al reformei, de particularitatile
societatii care parcurge perioada de tranzitie (mediul intern)
si contextul regional in care evolueaza statul respectiv (mediul extern
al reformei) (vezi caseta 1).
Starea initiala, la inceputul reformei
- Starea economica (dependenta de
cale): ponderea sectorului de stat/privat, gradul de modernizare
tehnologica, experienta manageriala
- Experienta reformelor partiale in perioada
comunista
- Grad de integrare in circuite de comunicare
economica, sociala si culturala cu tarile
capitaliste dezvoltate
Modul de realizare a reformei
- Prin schimbari lente, partiale,
de tip gradualist sau de tip soc
- Succesiunea masurilor de politica economica:
stabilizare, liberalizare, reforma institutionala;
reformarea pietelor de bunuri, capital, forta de
munca
- Raportul intre reforma economica si cea politica:
reforma economica fara democratizare, reforma
economica si politica declansata concomitent,
reforma politica o precede pe cea economica.
Mediul intern al reformei
- Mediul social
- Coruptie, clientelism politic, selectie sociala
negativa
- Conflicte etnice, confesionale
- Capital social
- Mediul politic: prezenta
neocomunistilor/tehnocratilor/fortelor de dreapta la
putere
- Mediul cultural
- Stocul de modernitate sociala si
capital uman
- Diferentieri religioase (ortodoxie/catolicism,
protestantism)
- Gradul de dezvoltare a culturii
democratiei
Mediul extern al reformei
- De favorizare/indiferenta/ defavorizare
financiara din partea Occidentului
- De favorizare/indiferenta/ defavorizare politica
din partea Occidentului
|
Sursa:
Dumitru Sandu, Spatiul social al
tranzitiei, Polirom, 1999, p. 20-21
3. Tranzitia in societatea
romaneasca
Procesul de
tranzitie din societatea romaneasca a avut o serie de rezultate
prognozate, dar si o serie de consecinte economice, sociale si
politice care au depasit
asteptarile celor mai pesimisti analisti. In lucrarea O analiza
critica a tranzitiei. Ce va fi dupa", Catalin Zamfir
prezinta o serie de
rezultate ale reformei realizate la nivelul economiei, a starii
moralitatii, dar si la
nivelul politicului.
Consideratiile
sociologului Catalin Zamfir, privind rezultatele reformei din
perioada tranzitiei, pot fi sintetizate dupa cum urmeaza :
Rezultatele
reformei economice
- Caderea
economiei - restructurarea industriei - dezindustrializare
- Criza economiei de stat - marile intreprinderi de
stat au dat faliment
- Slaba
eficienta a privatizarii - relansarea versus distrugerea
intreprinderilor privatizate
- Pierderea pariului cu agricultura - refacerea
dreptului de proprietate nu a relansat agricultura
- Esecul
strategiei financiare
- Standardul de viata a scazut:
explozia saracirii pe fondul cresterii rapide a
inegalitatilor
- Dezagregarea
sociala
Prin dezagregare sociala autorul
desemneaza o serie de procese care se vizeaza :
- Degradarea
fortei de munca
- Dezagregarea
familiilor
- Abandonul
copiilor
- Cresterea delincventei, a crimei
organizate, traficul si consumul de droguri
- Scaderea
securitatii cetateanului
- Cresterea
violentei: apar forme noi: santajul, rapirile, taxele de
protectie, traficul de persoane, exploatarea economica si
sexuala, traficul de copii, cresterea fenomenului copiilor
strazii
- Cresterea
dificultatii de integrare sociala a tinerilor din mediile
sarace si a celor din institutiile de ocrotire sociala
- Degradarea
participarii scolare si a stocului profesional al
populatiei active
Tranzitia a insemnat, in opinia lui C. Zamfir,
si aparitia unor distorsiuni in plan politic sau juridic
- distorsiuni
la nivel politic
- trecerea de la consensul in jurul unor obiective
clare din primele zile de la revolutie la o explozie violenta a
conflictelor politice
- de la democratia ca participare si
libertate la democratia ca institutie si impunere a
optiunilor politice corecte
- de la aspiratia spre democratie la
comportamente politice tipic antidemocratice
- excesul de
politicianism
- respingerea
explorarii alternativelor, complementar cu reforme improvizate
- solicitarea
ajutorului extern
- paternalismul
ideologic
- legarea cetateanului de fotoliu in
fata televizorului
- criza
institutiilor statului
- justitia sursa de dezagregare a
societatii romanesti
- asocierea
justitiei cu fenomenul coruptiei
- justitia a avut contributie
fata de saracirea populatiei
- marginalizarea
mijloacelor nejuridice de solutionare a conflictelor
- accentuarea
conflictualitatii, cresterea timpului si a costului
solutionarii problemelor
- fluctuatii
ale calitatii solutiilor
BIBLIOGRAFIE
- Almond Gabriel, Verba Sidney, Cultura civica: Atitudini civice si democratie in
cinci natiuni, Editura Du Style, 1996
- Badescu Ilie, Ioan Mihailescu, Ionel Nicu
Sava, Geopolitica, integrare,
globalizare, Mica Valahie, Bucuresti, 2003
- Brechon Pierre, Partidele
politice, Editura Eikon, 2004
- Brucan Silviu, Secolul
XXI: viitorul Uniunii Europene; Razboaiele in secolul XXI,
Iasi, Polirom, 2005
- Boudon Raymond, Francois Bourricaud, Dictionaire critique de la sociologie,
PUF, 2004
- Chelcea Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative
si calitative, Economica, 2004
- Clastres Pierre, Societatea
contra statului. Studii de
antropologie politica, Editura Ararat, 1995
- Culic Irina, Castigatorii.
Elita politica si democratizarea in Romania 1989 - 2000,
Linus, 2002
- Denni Bernard, Patrick Lecomte, Sociologia politicului, vol I, vol II, Editura Eikon, 2004
- Dragan Ioan, Camelia Beciu, Valentina
Marinescu, Constructia
simbolica a cimpului electoral, Institutul European, 1998
- David Hold, Anthony McGrew, D. Goldblatt, Jonathan
Perraton, Transformari globale.
Politica, economie si cultura, Polirom, 2004
- Dictionar de
sociologie, Oxford, Editura Univers Enciclopedic, 2003
- Dumitru Sandu, Spatiul
social al tranzitiei, Polirom, 1999
- Dumitru Sandu, Sociabilitatea
in spatiul dezvoltarii, Polirom, 2003
- Fisichella Domenico, Stiinta politica. Probleme, concepte, teorii,
Polirom, 2007
- Foran John (coord.), Teoretizarea revolutiilor, Polirom, 2004
- Goffman Erving, Aziluri.
Eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici
si a altor categorii de persoane institutionalizate,
Iasi, Polirom, 2004
- Goffman Erving, Viata
cotidiana ca spectacol, Bucuresti, comunicare.ro, 2003
- Guigon Jaques, J. Wajnesztejn, Violences et globalisation, L'Harmattan, 2003
- Gustave Le Bon, Psihologie
politica, Antet
- Gustave Le Bon, Psihologia
multimilor, Antet XX PRES
- Ioan Dorinica, D. Banciu, Radulescu S. M., Coruptia in Romania. Realitate
si perceptie sociala, Lumina Lex, 2005
- Ilut
Petru, Valori, atitudini si
comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Polirom, 2004
- Lorenz Konrad, Cele
opt pacate ale omenirii civilizate, Humanitas, Bucuresti,
2006
- Magureanu Virgil, Studii de sociologie politica, Editura Albatros, 1997
- Mihailescu Ioan, Sociologie generala. Concepte fundamentale si studii de
caz, Iasi, Polirom, 2003
- P. P. Negulescu, Destinul
omenirii, Editura Nemira, 1994
- Pop Doru
(coord), Mass media si
democratia, Polirom, 2001
- Pridemore William Alex, Sang-Weon Kim, Democratization and political Change as Threats to Collective
Sentiments: Testing Durkheim in Russia, The Annals of the American
Academy, 605, may, 2006
- Petre Ioana, Ecaterina Balica, Dan Banciu, Tineret, norme si valori. Repere
pentru o sociologie a tineretului, Bucuresti, Lumina Lex, 2002
- Stanciugelu Stefan, Violenta, mit si revolutie. De la
violenta rituala la violenta simbolica si
donjuanismul politic al democratiilor, Editura All, 1998
- Stanculescu Manuela Sofia, Ionica Berevoescu, Sarac lipit, caut alta
viata! Fenomenul saraciei extreme si al zonelor
sarace in Romania 2001, Nemira, 2004
- Stefanescu Simona, Crizele politice si conflictele identitatilor. O
abordare sociologica, Printech, 2004
- Stefanescu Simona, Media si conflictele, Tritonic, 2004
- Stoica -
Constantin Ana, Conflictul
interpersonal. Prevenire, rezolvare si diminuarea efectelor,
Polirom, 2004
- Toqueville, Alexis de, Despre democratie in America, Bucuresti, Humanitas,
2005
- Zamfir Catalin, O analiza critica a tranzitiei. Ce va fi "dupa",
Polirom, 2004
- Zamfir Catalin,Vlasceanu Lazar,
(coord), Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993
