QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Izvoarele Dreptului constitutional








Izvoarele Dreptului constitutional[1]


In stiinta dreptului conceptul de izvor de drept este folosit intr-un sens specific, si anume acela de forma de exprimare a normei juridice. Este vorba de forma sub care trebuie sa se prezinte o regula de comportament pentru a fi instituita sau recunoscuta ca norma juridica, deci regula cu un caracter obligatoriu asigurat, la nevoie, prin constrangere exercitata de forta publica.

Teoria dreptului recunoaste trei categorii importante de izvoare de drept:




1. legea, in sensul generic de act juridic normativ al Parlamentului, exprimat in scris si adoptat dupa o anumita procedura;

2. obiceiul juridic sau cutuma, care este regula spontana ce devine obligatorie prin uz indelungat. Ea poate fi consfintita prin actul scris al puterii publice sau recunoscuta de autoritati si respectata pur si simplu, fara a fi formulata ca act juridic scris;                     

3. practica judiciara sau jurisprudenta, care reprezinta activitatea de precizare si dezvoltare a principiilor si prevederilor legii sau cutumei, exprimata prin hotararile judecatoresti, ca urmare a solutionarii litigiilor supuse judecatii.

Cat priveste Dreptul constitutional, se admite cvasiunanim calitatea de izvor de drept constitutional a Constitutiei, scrise sau cutumiare, a legii, ca act juridic al Prlamentului si a tratatelor internatioale. Este controversata calitatea de izvor de drept constitutional a Regulamentelor Parlamentului si a practicii de contencios constitutional.

Referitor la regimul constitutional din Romania, exista cel putin doua criterii care permit identificarea izvoarelor dreptului constitutional: autoritatea publica emitenta  si continutul normativ. In principiu, sunt izvoare ale Dreptului constitutional roman numai actele normative adoptate de adunarile nationale reprezentative. In plus, aceste acte normative trebuie sa indeplineasca si conditia de a contine norme care reglementeaza relatiile sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii statale.

In ceea ce priveste cutuma ca izvor de drept constitutional, constatam ca aceasta lipseste din actualul edificiu constitutional romanesc. In principiu, nu poate fi exclusa posibilitatea stabilirii unor reguli de drept constitutional prin practica parlamentara sau prin practica raporturilor dintre autoritatile publice, cum, de altfel,  s-a intamplat in unele tari. Este insa nevoie de o perioada de timp indelungata de exercitiu democratic al puterii statale, pentru ca, eventual, sa se ajunga la cutume constitutionale.

Referitor la practica Curtii Constitutionale este posibil ca, in timp, deciziile Curtii sa creeze anumite reguli care vor reprezenta nu numai o clarificare a principiilor sau textelor constitutionale, dar si o dezvoltare a acestora, dezvoltare reclamata de evolutia societatii, a democratiei constitutionale.

In acest fel, practica Curtii Constitutionale poate dobindi calitatea de izvor de drept constitutional intrucat deciziile interpretative ale Curtii ocupa un loc important in cadrul dreptului constitutional si un loc aparte in cadrul izvoarelor acestui drept. In acest sens, unii autori recunosc calitatea de izvor de drept a acestor decizii, altii nu. Totusi, dinamica dreptului face ca aceste decizii sa fie respectate si sa se tina cont de ele ca posibile izvoare ale dreptului constitutional[2]. In plus, dupa revizuirea Constitutiei art. 147 alin. 4 stabileste ca deciziile Curtii sunt „general obligatorii”.

In evolutia constitutionala a Romaniei, cutuma a fost recunoscuta ca izvor de drept sub regimul Constitutiilor din 1866, 1923, 1938. Sub regimul Constitutiilor din 1948, 1952 si 1965, cutuma era admisa ca izvor de drept in mod exceptional, cand legea o prevedea expres si in nici un caz in domeniul dreptului public( ex. clasic, art.600 Cod civil care prevede ca inaltimea ingraditurii dintre doua proprietati se stabileste dupa regulamentele particulare sau, in lipsa acestora, dupa obiceiul obstesc).

Constitutia revizuita merge, in principiu, pe aceeasi linie. Singura prevedere care accepta cutuma se refera, de asemenea, la dreptul privat si o intalnim la art.44 alin. 7, privind protectia proprietatii private: 'Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului'. Iata de ce, in literatura de specialitate, pentru Dreptul constitutional roman, se admit numai izvoarele scrise. O alta explicatie a acestei atitudini consta in mentalitatea de  a considera izvoarele Dreptului constitutioal ca manifestari ale vointei politice supreme a poporului, care trebuie exprimate prin norme scrise, clare si precise .

In ceea ce priveste izvoarele scrise ale Dreptului constitutional, autorii nostri sunt unanimi in a recunoaste calitatea de izvor de drept constitutional pentru Constitutie si lege, ca act juridic al Parlamentului, discutiile purtandu-se, ca de altfel si in alte tari, referitor la calitatea de izvor de drept constitutional a regulamentelor Parlamentului, a hotararii de Guvern si a tratatului international.

Sa analizam aceste acte normative, conform Constitutiei revizuite:

1. Regulamentele Parlamentului. Textele constitutionale cu semnificatie deosebita in aceasta materie sunt:



Art.64 (1) 'Organizarea si functionarea fiecarei camere se stabilesc prin regulament propriu'

Art.65 (1) 'Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune. In sedintele comune, lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.'

Art. 67 (1) “Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.”

Art. 73 (1) “Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.”

Art.76 (1) 'Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.'

Art.146 'Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

( . ) c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului.'

Din analiza acestor texte rezulta:

1) Regulamentele Parlamentului stabilesc organizarea si functionarea puterii legislative, care este o modalitate esentiala a exercitarii puterii statale, incadrandu-se astfel in definitia Dreptului constitutional;

2) Regulamentele Parlamentului sunt acte de sine statatoare, distincte de celelalte acte ale Parlamentului (legi, hotarari, motiuni);

3) Regulamentele Parlamentului sunt supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala.

Fata de aceste argumente, apreciem ca suntem in prezenta unor izvoare de Drept constitional.

2. Hotararile de Guvern

Cat priveste hotararile de Guvern, subscriem la opinia potrivit careia acestea nu pot fi reglementari fundamentale ale relatiilor sociale din sfera puterii sau care sa creeze drepturi si libertati fundamentale ale persoanei, si cu atat mai putin nu pot consfinti principii fundamentale ale sistemului social-politic.

Potrivit art.108 alin.2 din Constitutie, hotararile de Guvern se emit 'pentru organizarea executarii legilor', ceea ce inseamna ca ele nu pot fi acte normative cu caracter primar, si cu atat mai putin cu caracter fundamental. Or, trebuie sa admitem, pornind de la definitia Dreptului constitutional, ca izvoarele de drept constitutional nu pot fi decat norme care reglementeaza la modul primar si fundamental raporturile de putere sau, dupa caz, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

Alta este situatia pentru Ordonanta Guvernului, avand in vedere faptul ca, in sistemul nostru constitutional este admisa delegarea legislativa. Astfel, Ordonanta intervine in domeniile rezervate legii ordinare, care pot fi si de ordin constitutional. Este adevarat ca principalele domenii de ordin constitutional sunt reglementate prin legi organice, dar, teoretic, nu este exclusa reglementarea unor domenii si prin legi ordinare. Cu atat mai mult poate fi izvor de drept constitutional Ordonanta de urgenta a Guvernului, intrucat ea poate interveni si in domeniul legii organice[4].



3. Tratatul international

Textele constitutionale referitoare la tratatele internationale sunt:

'Art.11 (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.'

Art.20.(1) “Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.”

Art. 146 „Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

( . ) b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale.”

Fata de aceste dispozitii constitutionale este evident ca tratatul international este izvor de drept constitutional.

De altfel, Constitutia Romaniei nu a facut altceva decat sa se inscrie in concertul constitutional postbelic, reglementari ca cele mentionate fiind cuprinse si in alte constitutii europene adoptate dupa al II-lea razboi mondial.

In concluzie, vom retine ca, de principiu, pot fi izvoare ale dreptului constitutional roman toate cele trei categorii de izvoare consacrate de teoria dreptului: a) izvoarele scrise; b) cutuma democratiei constitutionale si c) practica Curtii Constitutionale. La ora actuala, insa, sunt certe si efective numai izvoarele scrise. Aceste izvoarele scrise sunt: 1) Constitutia si legile de modificare a Constitutiei; 2) legea ca act juridic al Parlamentului (atat cea organica, cat si cea ordinara); 3) ordonantele Guvernului (simple sau de urgenta); 4) regulamentele Parlamentului si 5) tratatul international.





Ioan MURARU, Simina TANASESCU, Op. cit., 2001, pp. 41-46; Antonie IORGOVAN, Drept constitutinal si institutii politice. Teorie generala, Ed. “Galeriile J. L. Calderon”, Bucuresti, 1994, pp. 43-46

Elena Simina TANASESCU, Stefan DEACONU, Op.cit., p. 4

In principiu, nu poate fi exclusa posibilitatea stabilirii unor reguli de drept constitutional prin practica parlamentara sau prin practica raporturilor dintre autoritatile publice, cum, de altfel, s-a intamplat in unele tari. Este, insa, nevoie de o perioada de timp indelungata de exercitiu democratic al puterii statale, pentru ca, eventual, sa se ajunga la cutume constitutionale.


Un exemplu elocvent in acest sens il constituie O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, publicata in M. Of. nr. 22 din 21 ianuarie 1999. Aceasta Ordonanta de urgenta a fost adoptata sub presiunea marsului spre capitala a minerilor din Valea Jiului, condusi de Miron Cozma.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }