QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Globalizarea si integrarea europeana



Globalizarea si integrarea europeana


4. Preliminarii. Este incontestabil faptul ca, in prezent, dezvoltarea fiecarei economii nationale, indiferent de marimea ei, este puternic influentata de conditiile economice internationale, pe fondul intensificarii procesului de globalizare. Influentele insa sunt diferite, in functie de puterea economica si politica a fiecarui stat. De aceea, si atitudinea fata de globalizare este diferita.

Pe de o parte, unii exponenti ai unor organizatii internationale care au propulsat globalizarea raspandesc opinia ca in aceasta modalitate ar fi slujite interesele tuturor tarilor. Spre exemplu, Michel Condessus, director general al FMI, in decembrie 1999 declara: "Niciun scop nu este mai important ca acela de a umaniza globalizarea, ceea ce semnifica, mai ales, faptul de a invinge in lupta impotriva saraciei extreme" .



Pe de alta parte, realitatea economiei mondiale dovedeste ca "globalizarea s-a realizat, pana acum, conform intereselor celor mai dezvoltate tari, cu deosebire ale marilor puteri. Acestea si-au extins sferele de influenta si dominatie, prin utilizarea crescanda a noilor realizari stiintifico-tehnice si prin liberalizarea pietelor" . Astfel ca decalajele economice intre tarile dezvoltate si cele subdezvoltate s-au accentuat, iar efectele sunt alarmante.


5. Raportul dintre evolutia procesului de globalizare si evolutia procesului de integrare europeana. In aceasta situatie, analistii sunt nevoiti sa constate ca globalizarea, ca proces obiectiv care nu poate fi contestat ori eliminat, are efecte contradictorii, ceea ce da nastere la tensiuni si chiar stari de criza in relatiile economice internationale. Iar politicienii, in functie de interesele pe care le reprezinta, mimeaza diferentiat consensul pentru cautarea unor solutii ameliorative. Cert este ca la nivel planetar este putin probabil ca decalajele amintite sa dispara vreodata. De aceea, pentru a nu cadea victime ale procesului de globalizare, popoarele inteleg ca este bine sa-si uneasca eforturile macar la nivel regional. Se explica astfel de ce, in perioada postbelica, relatiile economice internationale au fost concentrate in jurul a catorva mari centre de putere economica, dintre care mai importante sunt: Uniunea Europeana, SUA si Japonia, fiecare faurindu-si o anumita zona de influenta. In plus, pentru a-si legitima autoritatea, aceste spatii de putere economica s-au institutionalizat. Astfel ca in Europa a fost creata "Comunitatea Economica Europeana" (CEE) in anul 1958, America a institutionalizat, in 1994, impreuna cu Canada si Mexic, "Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA), iar Japonia si-a consolidat pozitia de lider al "Asociatiei Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Aparitia si dezvoltarea acestor puternice structuri institutionale, precum si a altor organizatii regionale ale tarilor in curs de dezvoltare, evidentiaza faptul ca sunt necesare verigi intermediare intre obiectivitatea procesului planetar de globalizare si subiectivitatea intereselor economice si culturale ale fiecarui popor. De aceea se spune, pe buna dreptate, ca Uniunea Europeana trebuie dezvoltata atat din considerentul mentinerii pacii, cat si din nevoia de a face fata problemelor ridicate de o lume aflata in plin proces de globalizare, provocare considerata prea vasta si prea complexa pentru a putea fi gestionata doar la nivelul statelor nationale traditionale.

Altfel spus, globalizarea si regionalizarea sunt procese complementare ale societatii moderne, declansate de stricarea echilibrului intre posibilitatile de satisfacere a nevoilor de civilizatie si posibilitatile de satisfacere a nevoilor de cultura. Ideal ar fi ca cele doua categorii de posibilitati sa fie in echilibru. Ideea este ca, in timp ce globalizarea creste sansele de satisfacere a nevoilor de civilizatie tehnologica, pentru a-si satisface nevoile de cultura, popoarele apeleaza la diferite formule de regionalizare. "Fara sa fie fenomene noi, globalizarea si regionalizarea cunosc astazi forme accentuate de evolutie. Din intersectia lor deriva o serie de implicatii importante pe multiple planuri: economic, social, moral, politic, cultural-filosofica, aparitia de noi mentalitati, de unde necesitatea unor noi actiuni, a unui cadru institutional reformat, a unor noi categorii de gandire, politici si legiferari, care sa dea contur unei noi ordini internationale" .

Oricum, sub aspect teoretic, este greu de facut distinctia intre evolutia procesului de globalizare si evolutia procesului de integrare europeana, intrucat in ambele situatii au aparut si s-au consolidat mari institutii financiare, prin imbinarea tehnologiei informatice cu politica liberala. Deosebirea apare la nivel practic, din felul in care sunt folosite aceste institutii financiare. Pentru ca, daca in organizatiile regionale controlul este asigurat pe baza unor reglementari institutionale, in cazul globalizarii se impune de obicei dreptul celui puternic. "Globalizarea, asa cum s-a afirmat, incearca sa inlocuiasca dictatura elitelor nationale cu dictatura finantelor internationale. Tarilor li s-a spus efectiv ca, daca nu indeplinesc anumite conditii, pietele de capital sau FMI vor refuza sa le imprumute bani. Ele sunt practic obligate de pietele si de institutiile financiare internationale sa renunte la suveranitatea lor" . Sub acest aspect, globalizarea isi lasa puternic amprenta asupra spiritului democratic al societatii contemporane.

Revenind la Uniunea Europeana, aceasta "reprezinta forma cea mai dezvoltata de integrare economica internationala, de regionalizare a economiei mondiale" . Mai concret, in prezent Uniunea Europeana este o organizatie integrata, in care deciziile sunt luate de catre institutii supranationale. Dar pentru atingerea acestor caracteristici au fost infruntate multiple dificultati. "In afara de rezistenta provenita din nationalismele europene, un factor care a influentat in mod decisiv evolutia Uniunii a fost si este globalizarea. Uniunea Europeana este expusa presiunilor liberei circulatii a capitalurilor si a celei ce vine dinspre cetatenii ce vor o protectie pe care statele incep sa nu le-o mai poata asigura. Pentru a genera acea mult dorita solidaritate europeana, arhitectii Uniunii trebuie sa-i convinga pe europeni ca aceasta noua entitate politica le va oferi mai mult decat au putut-o face statele-natiuni" .

Asadar, Uniunea Europeana raspunde atat necesitatii de a apara pacea, cat si necesitatii de a apara popoarele continentului de efectele negative ale globalizarii. Pentru ca, iata ce spune Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie pe anul 2001, fost membru al administratiei Clinton, presedinte al Consiliului Economic Consultativ, vicepresedinte si economist-sef al Bancii Mondiale: "daca globalizarea va continua sa se desfasoare ca pana acum, daca noi vom continua sa nu invatam din greselile noastre, acest proces nu numai ca nu va reusi sa incurajeze dezvoltarea, dar va continua sa produca saracie si instabilitate. Fara reforme, reactia de impotrivire care s-a declansat deja se va amplifica, iar nemultumirea in privinta globalizarii va creste" .

In aceasta situatie, modelul european de integrare ofera sansa unei legaturi suportabile intre national si global. "In fapt, regionalizarea inseamna o imprejmuire fortificata la ceea ce se asteapta sa fie agresiunea globalizarii" , pentru ca "ruperea de spatiul national ar fi o catastrofa naturala daca ar presupune evadarea directa in spatiul global. Inchipuirea Europei ca o casa cu mai multe camere care ofera libertate de miscare, in contrapondere cu izolationismul politic postbelic al inchiderii popoarelor in cate o camera, nu este o constructie rupta de intelegerea esentiala a lucrurilor. De la reperul foarte ingust al camerei se ajunge la reperul ingust al casei. Strajuirea spatiala are o reprezentare mai larga, dar ramane strajuire ( . ). Partea delicata a reconstructiei mentale a ideii europene este ca ea nu va reusi decat in masura in care va avea valoare din perspectiva lumii globale. Cum romanii, pentru a fi europeni, trebuie sa poata sa fie mai putin romani, asa si europenii, pentru a fi globali, trebuie sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a fi din ce in ce mai putin captivati de limitarile europene si ale spiritului european" .







Tribuna economica nr. 19/2000, p. 69.

N.G. Niculescu, I.D. Adumitracesei, Romania pe calea integrarii economice europene, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, p. 19.

T. Brailean, op. cit., p. 225.

J.E. Stiglitz, Globalizarea. Sperante si deziluzii, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, p. 377.

N.G. Niculescu, I.D. Adumitracesei, op. cit., p. 24.

S. Bocancea, Institutii si politici publice in Uniunea Europeana, Ed. Cantes, Iasi, 2004, p. 247.

J.E. Stiglitz, op. cit., p. 378-379.

D. Marin, op. cit., p. 199.

Dinu Marin, op. cit., p. 200-201.

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }