QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Corelatia raspundere politica-regim constitutional





Corelatia raspundere politica-regim constitutional


Raspunderea ministeriala capata diferite particularitati in functie de regimul constitutional prezidential, semiprezidential sau parlamentar consacrat de legea fundamentala a unui stat.


Regimul constitutional se refera la modul in care au fost reglementate in legea fundamentala organizarea puterilor si relatiile dintre ele, cu accent pe raporturile dintre Parlament si institutiile guvernamentale, cum se acomodeaza si se limiteaza reciproc in actiunea lor.


Din multitudinea de tipuri de regim existente in fiecare stat, in functie de traditie si evolutia politica si juridica a fiecaruia, doctrina a dedus existenta catorva modele, cu grad ridicat de generalizare, in afara carora exista o serie de variatiuni.





A.    Regimul prezidential


Acest tip de regim este cel mai bine ilustrat de Constitutia si practica SUA.


Dintre trasaturile sale, doua ne intereseaza in mod deosebit:


a)     alegerea sefului statului de catre natiune, fapt care asigura presedintelui un grad de reprezentativitate identic cu cel al Parlamentului;

b)     inexistenta mijloacelor de presiune reciproca a puterilor.


Aceasta ultima caracteristica este esentiala pentru particularizarea acestui tip de regim, prima putand fi intalnita si in alte tipuri de regim decat cel prezidential. Ea se concretizeaza in  faptul ca Parlamentul nu poate rasturna Executivul care, avandu-l ca sef pe Presedinte, isi sprijina legitimitatea direct pe popor, fara intermedierea reprezentantei nationale. Executivul are un singur pol de decizie, datorita absentei functiei primului-minsitru.


Esential este ca, in acest tip de regim, nu exista institutia raspunderii ministeriale. Membrii Executivului sunt numiti si demisi in mod voluntar de Presedinte, fara interventia Congresului. Secretarii de stat (ministrii) sunt responsabili doar in fata Presedintelui, care exercita asupra lor o veritabila putere ierarhica. Ca o contrapondere la inexistenta responsabilitatii ministeriale, Executivul nu poate dizolva legislativul, fapt care face  ca Executivul si Legislativul sa se echilibreze. De altfel, responsabilitatea ministeriala se prezinta “ca un complement si ca o contrapondere a dreptului de disolutie” . Existenta separata a celor doua institutii, care nu au sens decat impreuna, ar distruge echilibrul constitutional.


B.    Regimul parlamentar


Din punctul de vedere care ne intereseaza, caracteristicile sale sunt:


a)    Presedintele este ales de Parlament – in formele de guvernamant republicane;

b)   Dualismul Executivului, ai carui poli sunt Seful statului si Guvernul;

c)    Seful statului este iresponsabil din punct de vedere politic. Acest fapt se sprijina pe regula contrasemnarii actelor sefului statului de catre ministri, fapt care are ca efect transferul raspunderii de la Presedinte la ministri. Astfel, Parlamentul va putea sanctiona ministrul, dar nu si pe autorul real al actului. Inexistenta responabilitatii politice a sefului statului face ca acesta sa fie elementul fix al Executivului.

d)   Existenta reponsabilitatii ministeriale care face din Guvern “elementul mobil al Executivului”


In regimul parlamentar, ministrii sunt responsabili in fata Parlamentului din punct de vedere politic, atat individual, cat si colectiv.

Guvernul sau Cabinetul este in acest regim elementul cheie al constructiei institutionale.

Numit de seful statului, isi stabileste el singur politica pentru care este responsabil in fata Parlamentului.

Minstrii nu mai sunt, ca in regimul prezidential, simpli executanti ai politicii Sefului statului, Cabinetul fiind un centru de impuls politic.

Responsabilitatea in fata Parlamentului poate fi angajata fie la initiativa acestuia, si atunci vorbim de interpelare (a treia Republica Franceza), motiune de cenzura (Anglia), motiune de neincredere (Italia), fie la initiativa Executivului insusi si atunci procedura se numeste vot de incredere. In oricare dintre variante, un vot care arata neincrederea in Guvern atrage dupa sine obligativitatea demisiei daca Seful statului nu dizolva Parlamentul.


Regimul parlamentar poate fi la randul sau monist sau dualist, in functie de rolul Sefului statului in cadrul Executivului.


Regimul parlamentar dualist, dezvoltat sub domnia dinastiei de Orleans (1830-1848) se caracterizeaza prin interventia activa a sefului statului in viata politica. In acest regim, ministri sunt alesi liber de seful statului, ceea ce face ca acestia sa raspunda politic atat  fata de sefului statului, cat si fata de legislativ.


In regimul parlamentar monist Seful statului joaca un rol mult mai putin important in raport cu Guvernul. In acest regim Guvernul raspunde doar in fata Parlamentului.


Regimul parlamentar monist poate sa evolueze fie spre preponderenta Executivului, fie spre cea a Legislativului.


In primul caz responsabilitatea guvernamentala este doar teoretica, avand in vedere ca prin dreptul pe care primul-ministru il are de a dizolva Camera secunda, majoritatea este totdeauna de partea Guvernului.


Regimul parlamentar monist cu preponderenta legislativului presupune un climat politic diferit, in care incapacitatea constituirii unei majoritati nete face ca Executivul sa fie instabil si subordonat Parlamentului, in timp ce responsabilitatea ministeriala se agraveaza.




Acest regim este cunoscut si sub numele de “regim de adunare”. Reactia la acest model a aparut in doctrina prin formularea teoriei “parlamentului rationalizat”, care urmareste rationalizarea atributiilor forului legislativ si restabilirea echilibrului intre acesta si Executiv.


C.    Regimul semiprezidential


Constitutia Republicii a V-a franceze a inaugurat un regim semiprezidential, ale carui caracteristici au fost accentuate prin reforma constitutionala din 1962.


Se caracterizeaza prin doua trasaturi esentiale:


a.      Presedintele este ales prin vot universal;

b.     Primul-Minsitru si Guvernul sunt responsabili in fata Parlamentului.


Se pot intalni, in functie de pozitia Presedintelui fata de majoritatea parlamentara mai multe situatii:


A.    Majoritatea este de aceeasi parte cu Presedintele si il cunoaste drept sef. Raportul de forte intre Seful statului si prim-ministru inclina in favoarea primului. De principiu primul-ministru este responsabil doar in fata Parlamentului. In fapt insa, in situatia unui conflict intre Presedinte si primul-ministru, Presedintele va reusi sa-si impuna punctul de vedere, caci are de partea sa majoritatea parlamentara careia ii este sef. In acelasi timp, desi teoretic Presedintele nu poate revoca ministri, in fapt acest lucru se intampla, presedintele dominand Parlamentul, fiind seful majoritatii si prin intermediul acesteia, Guvernul.


B.    Presedintele este membru al majoritatii, dar nu ii este sef. In aceasta situatie, primul-ministru este seful majoritatii, ceea ce face ca rolul Presedintelui sa scada proportional cu cresterea rolului primului-ministru, care domina politica statului fara a fi insa la fel de puternic ca Presedintele in situatia anterioara.


C.    Majoritatea parlamentara este opusa presedintelui. Primul-ministru, sef al majoritatii parlamentare este foarte puternic, fapt care atrage consecinte pe planul raspunderii politice a Guvernului, in sensul ca practic ea nu va fi pusa niciodata in discutie.


Sintetizand, problema raspunderii politice a Guvernului in fata Parlamentului nu se pune in sistemele prezidentiale, ci doar in cele parlamentare si semiprezidentiale.


In Romania, in care sistemul politic este semiprezidential atenuat sau parlamentarizat , Guvernul raspunde numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Prin acest fapt Constitutia din 1991 se apropie  de regimul parlamentar, de care se deosebeste insa in mod esential prin aceea ca Presedintele este ales prin vot universal si direct, desi prin atributii se aseamana cu conducatorul statului in regimul parlamentar.De amintit in acest sens doar cateva din caracteristicile sale :-dreptul de disolutie a Parlamentului este prevazut in conditii foarte restrictive, care practic il fac inexercitabil de catre Seful statului ;

-Guvernul in ansamblul sau si membrii sai nu raspund politic fata de Presedinte ;

-Presedintele nu are atributii decizionale reale in formarea, mentinerea si schimbarea Guvernului ;

-Presedintele nu este iresponsabil din punct de vedere politic, conform procedurii prevazute in art. 95 din Constitutie el poate fi suspendat de Parlament si demiterea sa supusa referendumului .




Dan Claudiu Danisor: op.citata, p. 384

Idem, p. 352

Cristian Ionescu, op.cit. p. 150

Antonie Iorgovan,Ioan Muraru,Ion Deleanu,Florin Vasilescu,Ioan Vida,Mihai Constantinescu, Constitutia Romaniei comentata si adnotata, Regia Autonoma Monitorul Oficial, 1992, p. 184.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }