QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Cauzele,formele si costurile somajului in uniunea europeana





CAUZELE,FORMELE SI COSTURILE SOMAJULUI IN UNIUNEA EUROPEANA


3.Cauzele somajului

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca .

Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.




Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice.

-pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca.

-criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital.

- in Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt.

Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca.

Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine.Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului.

Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o parte in emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca. Explicarea celor doua fenomene somaj - infaltie nu se poate face prin substituirea unuia cu celalalt, fiecare isi are propriile cauze si fiecare influenteaza asupra mersului economiei nationale. Somajul este, deci, generat de o multitudine de cauze, unele dintre ele fiind preponderente in unele perioade si tari. Guvernele trebuie sa reduca la minimum efectele neplacute ale ambelor fenomene.

Grafic, existenta unei mase a somerilor care apare chiar si atunci cand, la nivel agregat

piata muncii este in echilibru este argumentata prin tabelul 3.




Tabelul 3


3.1 Formele somajului

In functie de raportul cerere-oferta pe diverse piete si de impactul acestora asupra

piatei muncii, teoria economica a pus in evidenta doua forme de somaj: Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza, formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi, sunt :

- Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului.

- Somajul conjunctural - este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali.

- Somajul structural - apare ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferii sanse mari de absorbtie a fortei de munca.

- Somajul tehnologic - este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si in consecinta, o reducere a locurilor de munca.

- Somaj sezonier - este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si de turism ( are un caracter ciclic ).

- Somaj total - presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii ( falimente, restructurarea profitului intreprinderii, inchiderea unor unitati nerentabile).

- Somajul partial - consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca redusa.

- Somajul deghizat - cuprinde persoane declarate si inregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca in categoria somerilor, dar care, in realitate, lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legile privind somerii.

Exista si - somaj voluntar - reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale :

Prahoveanu Eugen “E conomie politica. Fundamente de teorii economice” Editura Eficient , Bucuresti1998


locurile de munca nu corespund asteptarilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, condittile de munca nu le convin.

3.1.1 Masurarea somajului.

Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea in considerare a dimensiunii, structurii, intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada sau alta, apeladu-se in acest sens la indicatorii cantitativi si structural - calitativi.

Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a somajului, adica numarul total al somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, intr-o zona geografica, in anumite ramuri, profesii, meserii.

Rata somajului exprima procentual marimea somajului, fiind raportul procentual intre numarul somerilor si populatia activa.

Indicatori de ordin structural - se refera la componenta structurala a somerilor dupa nivelul de calificare, specialitati, meserii, sex, varsta sau rasa.

Pentru o evaluare corecta a marimii somajului la un moment dat, trebuie sa se calculeze :

- intrarile - persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja.

- iesirile - persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a.

Prin structura sa, somajul afecteaza toate categoriile de salariati, fapt ce largeste spectrul saraciei si accentueaza marginalizarea unui numar important de persoane , devenite somere sau recent sosite pe piata muncii.

Masurarea somajului - necesita luarea in calcul si a altor elemente, cum sunt :

- intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a momentului incetarii totale sau partiale a activitatii si diminuarea corespunzatoare a salariului sau pierderea totala a locului de munca.

- durata somajului - timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reincadrarea sau reluarea activitatii intr-un domeniu sau altul.

3.1.1.1 Consecintele somajului.

Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata ; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici si salariatilor.

La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului, indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul.

Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel microeconomic si macroeconomic.

3.2 Costurile somajului

Costurile pe care le implica somajul, directe sau indirecte, releva faptul ca acest fenomen constituie o risipa de resurse umane si financiare generate de utilizarea icnompleta a a fondurilor de productie, cu implicatii asupra costurilor sociale.

Costurile directe sunt evidentiate sub forma varsamintelor financiare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor, care, in principal este utilizat pentru plata ajutorului de somaj, alocatiei de sprijin, calificarii si recalificarii somerilor.

Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. Ele imbraca forma unor pierderi de productie determinate de neutilizarea unor capacitati si mijloace tehnice din dotare, ceea ce implica reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de munca, descurajarea personalului in plan profesional, social si uman.

Pentru persoanele care devin someri, costul somajului are un aspect economic si unul moral. Economic pentru ca intrarea in somaj inseamna reducerea veniturilor si deci si a posibilitatilor de consum pentru intreaga familie.



Economistul” nr.1001/ 1997, pag.6, Tudor Modreanu


Totodata statutul de somer atrage dupa sine stresul nervos, o stare depresiva determinata de incertitudine si asteptare, toate acestea, spre deosebire de consecintele economice, desi sunt foarte importante, nu se pot evalua.

Deosebit de complexe si cu urmari multiple sunt costurile somajului si la nivel de economie si societate. De pilda:

- Somajul inseamna subutilizarea factorului de productie munca, ceea ce se repercuteaza negativ asupra volumului productiei (productia actuala scade cu mult sub cea potentiala), iar scaderea productiei inseamna pierdere de venituri (salarii si profituri) cu toate urmarile sale legate de consumul propriu zis si de investitii.

- Scaderea generala a veniturilor reduce incasarile, respectiv intrarile la capitolul venituri din bugetul statului, reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adaugata, a taxelor si accizelor etc.) ceea ce diminueaza volumul cheluielilor publice.

- Existenta somajului sporeste cheltuielile statului pentru functionarea oficiilor de plasare, plata ajutorului de somaj, alte cheltuieli sociale legate de calificare, de ingrijirea sanatatii somerilor etc.

Aprecierea corecta a costului somajului impune luarea in consideratie si a unor avantaje pe care le implica acest fenomen Avantajele somajului sunt corelate cu urmatoarele aspecte:

- Determinarea salariatilor sa caute servicii mai bune, si sigure, care cer o calificare superioara, ceea ce poate insemna incitarea spre perfectionare cu consecintele corespunzatoare asupra cresterii randamentului muncii.

- Crearea de mana de lucru mobila si adaptabila la cerintele impuse de modificarile activitatii economice, ceea ce contribuie la o eficienta mai mare in alocarea resurselor pe termen scurt si o crestere economica mai rapida pe termen lung.

In final, insa, daca pe de o parte se iau in consideratie costurile, iar pe de alta parte avantajele fenomenului somaj, pe termen lung, rezultatul apare categoric negativ, deoarece costurile depasesc cu mult beneficiile, atat in cazul celor direct implicati cat si al economiei si societatii in ansamblu.


3.2.1 Legea lui Okun.

In anii ’60, economistul Arthur Okun a incercat sa determine daca intre fenomenul somaj si produsul national brut exista vreo relatie de interdependenta. Raspunsul la aceasta dilema este cunoscut in economie sub denumirea de legea Okun.

Deoarece persoanele ocupate participa la producerea bunurilor materiale si serviciilor, iar somerii nu produc bunuri economice, se poate presupune ca ridicarea nivelului somajului trebuie sa fie insotita de reducerea volumului real al PNB. Existenta interrelatiei negative intre aceste variabile se exprima prin tendinta conform careia sporirea somajului este concomitenta cu scaderea volumului real al P.N.B.

Schimbarea PNB = 3% - 2 x schimbarea nivelului somajului (rata somajului)

In formularea initiala a legii, Okun stabilea ca o reducere cu un punct procentual a ratei somajului, determina de regula o crestere a PNB cu aproximativ trei puncte procentuale. Practica contemporana a stabilit ca o scadere cu 1% a ratei somajului este asociata unei cresteri de doar 2% a PNB. Venitul national al unei economii nu depinde in mod direct de rata somajului. Totusi, piata muncii este legata de rata somajului si astfel participa si la crearea Produsului National Brut. Pe termen scurt, modificarea procentuala a venitului poate fi exprimata ca suma a modificarii procentuale a productivitatii plus o constanta, inmultit cu munca depusa. La randul sau, munca depusa poate fi exprimata in functie de ore lucrate, cresterea populatiei, participarea fortei de munca sau alti factori relevanti, minus modificarea absoluta a ratei somajului.

Din aceasta perspectiva este surprinzatoare asocierea intre modificarea ratei somajului si PNB. Modificarea ratei somajului este doar unul dintre multiplii factori care influenteaza PNB-ul. De asemenea surprinzator este faptul ca o reducere cu 1% a ratei somajului poate determina o crestere atat de substantiala cum ar fi 2%. Intuitia unui contabil ar sugera ca o scadere a ratei somajului cu 1% ar insemna o crestere a ocuparii cu circa 1%, ceea ce ar determina o crestere a PNB cu mai putin de un punct procentual. Motivul pentru care asocierea dintre rata somajului si PNB este atat de puternica este faptul ca modificarea ratei somajului afecteaza si ceilalti factori importanti ce influenteaza volumul PNB. De exemplu, o rata crescatoare a somajului determina reducerea orelor lucrate de fiecare lucrator si participarea fortei de munca. Din moment ce toti acesti factori contribuie la scaderea PNB este clar de ce mici modificari ale ratei somajului pot determina schimbari esentiale ale PNB. Relatia dintre cresterea economica reala si modificarile ratei somajului este data tot de legea lui Okun. Aceasta afirma faptul ca rata somajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de crestere a PIB peste o rata a trendului de 2,2,5%.

u= -0,5 (ry - 2,25) ,unde: u – fluctuatiile ratei somajului;

Ry – rata cresterii economice.

Spre deosebire de alte relatii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, legea lui Okun a aratat o remarcabila stabilitate in timp.

Modificarea % P.N.B = 3% -2 · modificare nivel









STUDIU DE CAZ

Importanta cercetarii ca prim pas in demersurile practice destinate diminuarii efectelor psihologice negative a somajului.

Odata cu trecerea de la sistemul economic centralizat ,propriu economiilor de tip socialist, la o economie de piata libera , societatea romaneasca se confrunta , la inceputul anului 1990 cu un fenomen necunoscut pana in acel moment : aparitia somajului.

Somajul reprezinta un efect normal al reglarii balantei cerere - oferta pe piata fortei de munca si este prezent in toate sistemele economice caracterizate de prezenta unei economii de piata. In fostele tari ale blocului socialist somajul prezinta anumite particularitati care il individualizeaza si il diferentiaza de cel prezent pe pietele fortei de munca avand o lunga existenta a sistemului economic de piata libera.           Caracterul unic al somajului de pe piata fortei de munca romaneasca rezida in aparitia brusca a acestuia , ca fenomen de masa si de lunga durata .El este efect al transformarilor complexe proprii tranzitiei si in mod special al disparitiei relativ bruste a marilor intreprinderi de stat ,care concentrau cea mai mare parte a fortei de munca active, si al emergentei lente a sistemului economic privat incapabil de a absorbi rapid forta de munca eliberata.



Caracteristicile anterior mentionate ale somajului din Romania transpar in efectul psihologic al acestuia asupra fortei de munca active. Daca pana in aceasta perioada responsabilitatea traiectoriei profesionale a unei persoane era majoritar exterior asumata ,prin sistemul repartitiei de stat, in perioada anilor 1990 are loc un fenomen de realocare a acesteia de la stat la persoana .Persoana activa pe piata fortei de munca are acum posibilitatea si responsabilitatea de a decide singura asupra desfasurarii carierei sale profesionale. Dreptul de a decide asupra evolutiei profesionale personale nu a fost insa acompaniat ,in mod automat, de cunostiintele si abilitatile necesare pentru a activa cu succes dupa noile reguli ale pietei fortei de munca. Lipsa cunostintelor de marketing personal ,absolut necesare unei persoane active pe piata fortei de munca , cum ar fi intocmirea rezumatului activitatii profesionale, prezentarea la interviuri, candidatura spontana, solicitarea suportului intermediarilor institutionali privati si de stat ( agentii de recrutare si mediere a fortei de munca ) s-a adaugat conditiilor economice obiectiv dificile ale tranzitiei , facand ca gasirea si pastrarea unui loc de munca sa fie un obiectiv adesea greu de atins. Caracterul cronic, de lunga durata, al somajului conduce la diminuarea competentelor profesionale ale persoanei care, la randul sau ,scade dezirabilitatea acesteia pe piata fortei de munca si face mai improbabila angajarea . Odata ajunse in somaj ,numeroase persoane se gasesc prizoniere ale acestui cerc vicios, care duce, adesea la retragerea de pe piata a fortei de munca in momentul in care resursele economice destinate cautarii unui loc de munca sunt epuizate. Distresului generat de acumularea greutatilor economice ca urmare a prelungirii somajului i se adauga distresul generat de perceperea stigmatului social asociat statutului de somer.

Importansa cercetarii in planul cunoasterii stiintifice a fenomenologiei psihologice si psihosociale aparute in somaj.

Caracterul nou al somajului pentru piata fortei de munca din Romania se traduce, in planul cunoasterii teoretice ,prin numarul redus de lucrari destinate studiului empiric sau teoretic al fenomenului,printr-un numar redus de paradigme explicative propuse si prin abordari relativ inguste , unilaterale , centrate doar pe reliefarea unor aspecte punctuale ale acestuia , fara a oferi o explicatie satisfacatoare pentru gradul sau ridicat de complexitate . Pe de alta parte, caracterul unic si distinct al somajului de pe pietele fortei de munca din economiile aflate in tranzitie face riscanta si chiar inoperanta adoptarea necritica a concluziilor unor studii de specialitate din strainatate.

Desi mai bogata sub aspectul numarului de studii psihologice si psihosociale destinate descrierii si explicarii fenomenelor psihologice care acompaniaza somajul , literatura de specialitate straina poate fi considerata si ea lacunara sub aspectul gradului de acoperire a diverselor aspecte ale somajului. In timp ce anumite fatete sunt extensiv si minutios abordate (in special cele legate de sanatatea mentala si satisfactia de viata a persoanei aflate in somaj) ,alte aspecte foarte importante care reflecta adaptarea cu succes a persoanei si asigura sanatatea si functionalitatea sa optima in plan personal si social, cum ar fi comportamentul de cautare a unui loc de munca, sunt relativ neglijate. Chiar si putinele studii existente abordeaza doar fragmentar comportamentul de cautare al unui loc de munca ,concentrandu-se asupra efortului depus in cautare, a intentiei de cautare si dinamicii comportamentului de cautare, in timp ce alte aspecte cum sunt flexibilitatea cautarii sau alegerea canalelor de cautare sunt fie complet neglijate ,fie foarte superficial abordate. Un alt aspect al studiilor de specialitate din strainatate il constituie faptul ca cea mai mare pare a lor este reprezentata de lucrari care abordeaza fenomenele psihologice si sociale ce acompaniaza somajul in perioada decadelor 1970-1980, cand criza economica din tarile din vest dusese la o crestere rapida si ingrijoratoare a numarului de someri. Ultimii ani au fost marcati de promovarea unor actiuni concertate la nivel comunitar pentru crearea si coordonarea unor noi piete europene ale fortei de munca.

Pana la finele anului 2006, Uniunea Europeana are in vedere punerea in

aplicare a unui plan de actiune detaliat vizand crearea unei piete europene a fortei de munca deschise si accesibile tuturor, caracterizata prii mobilitate sporita si inalta

calificare a mainii de lucru.

Preocuparile comunitare actuale includ si transformarile pe care le va aduce

pe piata fortei de munca viitoarea extindere a Uniunii Europene priri aderarea tarilor candidate din Europa Centrala si de Est. Uniunea Europeana doreste sa instituie pentru noile state membre un sistem flexibil de perioade de tranzitie in vederea trecerii treptate la libera circulatie a fortei de munca ii spatiul comunitar extins. Romania a pornit in decembrie 1989 cu una dintre cele mai nefavorabile

situatii (desi initial s-a crezut contrariul, avand in vedere faptul inselator ca se platise datoria externa), fiind inca din acel moment plasata destul de mult in urma tarilor din zona Europei Centrale. Luand in considerare factorul „timp” reformele incepusera,de exemplu, cu cativa ani inainte in Polonia si Ungaria - criteriile economice si cele 3 politice - criza atinsese in anii`80 un nivel maxim al severitatii.

In Romania, procesele de reforma economica necesare tranzitiei de la o economie centralizata la o economie functionala de piata si mai ales ritmul si profunzimea acestora, au generat instabilitate economica, si mutatii semnificative pe piata muncii.

Totodata ,studiile consacrate somajului din perioada anilor 70-80 sunt caracterizate de o abordare intradisciplinara a tuturor aspectelor abordate asociate somajului , facand abstractie de informatiile oferite de vasta literatura din domeniul stiintelor economice dedicata fenomenului somajului, in timp ce tendinta din cercetarea moderna este de a imbina si sintetiza informatiile oferite prin concluziile studiilor din mai multe ramuri ale cunoasterii stiintifice ,ceea ce conduce la o reflectare mai completa si adecvata a fenomenului studiat.

Lucrarea de fata reprezinta un prim pas in incercarea de a oferi o descriere si explicare detaliate, intr-un cadru paradigmatic modern, diferitelor aspecte psihopatologice asociate traversarii de catre persoana a unei perioade de somaj.

Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, munca este o activitate constienta, specifica omului, indreptata spre un anumit scop, in procesul careia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii intre el si natura, pentru satisfacerea trebuintelor sale.

Antoine de Saint Exupéry, numeste aceasta activitate: “Calitate a omului, care nu are nici un nume. Aceasta calitate poate fi insotita de veselia cea mai zambitoare. Este acea calitate a timplarului care se aseaza de la egal la egal in fata bucatii sale de lemn, o pipaie, o masoara, si, departe de a o trata cu usurinta, isi aduna pentru ea toata priceperea”.

Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic.

Munca ocupa, in universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaza iscusintele, permite omului sa depaseasca constrangerile mediului si contribuie astfel la crearea bogatiilor. Veniturile care ii sunt asociate constituie o componenta esentiala a cererii reprezentate de gospodarii si permit accesul la consum. Indiferent ca este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificarilor, sau de organizarea relatiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaza aceste diferente caracteristice si pune in joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refera la contributii mai factuale; de exemplu, cum se explica progresia somajului de lunga durata: trebuie sa incriminam rigiditatea aparatului productiv, sa ne pronuntam in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa evocam recompunerea relatiilor sociale; trebuie sa rationam in termeni de integrare si de polivalenta sau sa punem accent pe delocalizarea activitatilor si reducerea posibilitatilor de angajare. O alta tema de actualitate: precarizarea locurilor de munca, inegalitatile dintre categoriile miinii de lucru ce risca sa se accentueze.

Pentru a caracteriza nivelul fortei de munca trebuie utilizati urmatorii indicatori: populatia activa si populatia ocupata sau neocupata.

Populatia activa este totalitatea persoanelor cu o varsta mai mare decat o anumita limita stabilita legal si o sursa proprie de venit. Populatia activa se imparte in doua categorii: obisnuit ,activa si curent activa. Prima categorie, populatia obisnuit activa, este constituita in functie de modul in care se participa la creearea de bunuri si servicii in decursul unui an si cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta -; in cazul Romaniei, si al mai multor tari: de 15 ani -; si al caror principal statut in ceea ce priveste activitatea in cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost “ocupat” sau “neocupat”.

A doua categorie, populatia curent activa, a fost constituita in functie de participarea la productia de bunuri si servicii in decursul unei saptamani si cuprinde toate persoanele ce indeplinesc cerintele pentru a fi incluse in categoria “ocupat” -; “neocupat”. Persoanele cu statutul “ocupat” au o varsta mai mare de o anumita limita si in timpul unei perioade de o saptamana sau o zi sunt cuprinse intr-una din categoriile:

- angajat - platit (prezent la munca sau cu servicu, dar absent de la munca)

- angajat in propria unitate (prezent la munca sau cu activitate, dar absent de la munca).

Persoanele cu statutul “neocupat” au depasit o anumita varsta, iar in timpul perioadei de referinta sunt fara munca, disponibil pentru munca sau in cautarea unui loc de munca. Neocuparea este numarul de persoane care cauta loc de munca, iar neocupatii sunt persoanele fara loc de munca, numiti someri.

Somajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include in sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.

Dictionarul explicativ il defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.

Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea increderii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.

Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:

· au depasit varsta de 15 ani;

· sunt apte de munca;

· nu au loc de munca (a incetat contractul sau a fost temporar intrerupt si sunt in cautare de munca remunerata);

· sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;

· sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.

Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului:

I. Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar absorbi intreaga oferta existenta la un moment dat. Somajul voluntar rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa ramana in aceasta situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora dorintei lor de a avea mai multa informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerand insuficiente informatiile furnizate pe piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul de oportunitati in baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul = un loc de munca mai bun).

II. Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii, cat si cererea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii. Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum. Cum cererea de forta de munca e derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora este folosita, explicatia somajului involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata bunurilor si serviciilor. O reducere a investitiilor din diverse motive (rata dobanzii ridicata, rata profitului inacceptabila pentru intreprinzator, conjunctura nefavorabila) va reduce intr-o etapa urmatoare productia, intreprinzatorii nu mai sunt interesati sa ceara angajari, iar pretul de vanzare coboara. Diferenta intre volumul ocuparii anterioare si cel existent in noile conditii este somaj involuntar, pentru ca acesti lucratori ar accepta lucrul la salariul curent al pietei, dar cererea este insuficienta datorita scaderii investitiilor, care numai incurajeaza investitorii sa angajeze salariati.

III. Conceptia neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din insasi procesele cresterii, ceea ce ii ofera caracterul de fenomen “natural”. Somajul ar rezulta din mobilitatea fortei de munca si conditiile de informare a pietei muncii. Statisticile arata o diminuare a perioadei medii de ocupare si, respectiv, o marire a duratei medii de somaj datorate prelungirii perioadei dintre doua angajari.

Din 1985 somajul de excludere este in scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracterizat de cresterea numarului concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea procentului activitatii feminine la varste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele sunt mari chiar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare in Spania, Olanda si Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferente depind de diversi factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie mentionate si variabilele institutionale (influenta legislatiei, organizarea protectiei sociale si dinamica relatiilor contractuale

IV. Dupa criteriul duratei:

· Somaj de scurta durata - sub un an ca intindere

· Somaj de lunga durata - mai mult de un an. Este in progresie constanta. Fie ca este vorba de efective, de partea relativa sau de vechimea medie, indicatorii retinuti confirma aceasta tendinta.

Pentru a analiza corespunzator somajul, trebuie cercetate ratele somajului, ele avand cea mai larga utilizare. Rata somajului se calculeaza dupa relatia:

RS = a S / (PO + S) i x 100,

unde S = numarul de someri, iar PO = populatia ocupata. Rata somajului arata ponderea somerilor in numarul total al fortei de munca (FM), de aceea

FM = PO + S (suma dintre populatia ocupata si someri).

Ratele somajului au fluctuat in tarile occidentale in ultimii ani, iar intre diverse societati au existat variatii substantiale. Societatea a elaborat o serie de metode de combatere a somajului, ce incearca garantarea resurselor cu politici de calificare, masuri de insertie a somerilor in campul fortelor de munca si diferite tipuri de ajutoare.

Beneficiarii de ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesionala reprezinta persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.

Sunt indreptatite sa primeasca ajutor de somaj:

a) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii sau carora dupa caz le-a incetat calitatea de membru in cooperatia mestesugareasca din motive neimputabile lor;

b) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii, daca s-a stabilit prin dispozitia sau hotararea organului competent nelegalitatea masurii luate de unitate ori lipsa vinovatiei persoanei in cauza, iar reintegrarea in munca nu mai este obiectiv posibila la unitatea in care a fost incadrata anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;

c) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa lor, pentru motive care, potrivit legii, la reincadrare nu intrerup vechimea in munca;

d) persoanele care au fost incadrate cu contract de munca pe durata determinata;

e) absolventii de invatamant care, in termen de un an de la absolvire, s-au angajat si nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesionala vor primi ajutor de somaj indiferent de vechimea in munca;

f) persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si membrii asociatiilor familiare, daca au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj pe o perioada de 12 luni in ultimii 2 ani anteriori inregistrarii cererii, in situatia in care si-au incheiat activitatea renuntand la autorizatia de functionare.

Sunt indreptatiti sa primeasca ajutor de integrare profesionala:

a) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de minimum 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara si care, intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

b) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de cel putin 16 ani, in cazurile justificate de lipsa sustinatorilor legali sau de imposibilitatea dovedita a acestora de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor;

c) tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu au fost incadrati cu contract de munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut angaja;

d) absolventii scolilor speciale pentru handicapati, care nu au loc de munca.

Categorii de persoane ce nu pot beneficia de ajutor de somaj sau ajutor de integrare:

a) persoanele care detin terenuri agricole avand o anumita suprafata;

b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizeaza venituri din prestarea unor activitati autorizate in conditiile prevazute de lege si care obtin pe aceste cai un venit de cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara, din care s-a dedus impozitul prevazut de lege;

c) persoanele carora li s-a oferit un loc de munca corespunzator pregatirii si nivelului studiilor, situatiei personale si starii de sanatate, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau carora li s-a recomandat de catre Agentie sa urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfectionare si au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea;

d) absolventii invatamantului liceal care urmeaza forme superioare de pregatire profesionala, indiferent de forma acesteia si de durata ei.

Desi o persoana este aflata in somaj, aceasta are o serie de obligatii pe care trebuie sa le respecte si indeplineasca:

- sa se prezinte lunar sau de cate ori este solicitata la Agentie cu carnetul de somer pentru a fi vizat si a fi informata asupra locurilor de munca vacante;

- sa participe la cursurile de calificare sau recalificare atunci cand i se propune;

- sa caute un loc de munca pentru a fi incadrata, sa incerce sa devina intreprinzator particular sau sa presteze o activitate autorizata in conditiile legii;

-sa anunte in termen de 3 zile Agentia in cazul in care reuseste sa se angajeze, s-a privatizat sau are alte surse de venituri proprii.

Bucuresti

 
Evolutia somajului in functie de rata somajului in Bucuresti

Tabelul 4

Beneficiarii de ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesionala reprezinta persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.

Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua

- indicatori absoluti;

- indicatori relativi.

Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. Ei se exprima in “persoane” (“mii persoane”) si se determina pentru anumite perioade de referinta:

lunar, trimestrial sau anual. Numarul somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demografice, ca: varsta, sex, stare civila, dar si tinand cont de pregatirea profesionala, de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala.

O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata

acestuia. Din acest punct de vedere, se identifica un somaj de scurta durata (sub un an) si un somaj de lunga durata (pe o perioada mai mare de un an).

Somerii, a doua componenta a populatiei active, reprezinta o categorie economica a

carei definire a suscitat numeroase abordari.

In statistica romaneasca, efectivul somerilor se determina in doua variante:

Somerii inregistrati sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau

inscrise la Oficiile fortei de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu alocatie desprijin, ajutor de somaj, sau alte forme de protectie sociala.

Somerii in sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani si peste care in decursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri;

- sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode

pentru a-l gasi: inscrierea la Oficiul de forta de munca si somaj sau la agentii particulare de plasare, demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi sau raspunsuri la anunturi, apel la rude, prieteni, sindicate etc;

- sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un

loc de munca;

Sunt incluse, de asemenea:

- persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta;

- persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti,

pensionari), dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

Numarul somerilor in principalele judete ale tarii in noiembrie 2003-Tabelul 4.1 

Nr.



crt


Denumire judet


Numar  total de someri inregistrati

(mii persoane)




Rata somajului



PRAHOVA




İASİ




BRASOV




CLUJ




GALATİ




HUNEDOARA




DOLJ




BUCURESTİ




VASLUİ




SUCEAVA




OLT




CONSTANTA




NEAMT




TELEORMAN




ALBA




BACAU




ARGES




VALCEA



In anul 2003 judetul Arges se situeaza pe locul saptesprezece in ceea ce priveste numarul somerilor inregistrati la nivel judetean, rata somajului fiind de 6,0% cu 1,5% mai mica decat rata medie pe tara (7,5%).

De la aparitia sa, somajul in tara noastra a cunoscut o dinamica alerta si capricioasa, marcata pe parcurs de cateva momente mai deosebite. Acesta a avut o crestere mai accentuata in intervalul 1998-2000, urmand apoi modificari simtitoare de la an la an. Vom prezenta evolutia somajului in perioada 2000-2003.(Tabelul 4.4)

Evolutia somajului in Romania in perioada 2000-2003

Tabelul 4.2

ANII

NR. DE SOMERI(mii persoane)

RATA SOMAJULUI(%)

2000

821

7,1

2001

750



6,6

2002

845

8,4

2003

739

7,5

Sursa: Canstat Statistical Buletin nr.2/2003, INS, Bucuresti 2003,

Potrivit datelor din tabelul de mai sus evolutia somajului este marcata deseori de salturi, atat in crestere cat si in descresterea fenomenului. Se observa o crestere saltata in perioada 1997-2000, iar incepand cu anul 2000, se observa o scadere a numarului somerilor.



Rata somajului in perioada 2002-200

Tabelul 4.4



In ceea ce priveste rata somajului, dupa o reducere spectaculoasa in anul 2001 (6,6%), a urmat din nou cresterea ratei somajului la 8,4% in 2002 scazand apoi la 7,5% in 2003.In 2002 putem vorbi de un proces temperat al cresterii numarului de someri cu aproape un procent fata de anul precedent. Incepand cu sfarsitul anului si continuand in 2003 somajul a inceput sa scada.

Oamenii cauta (noi) locuri de munca (mai) bine platite iar angajatorii cauta noi angajati.Intrucat piata muncii presupune concurenta iar aceasta din urma impune competenta, deseori ,cei care cauta un loc de munca nu sunt obisnuiti si pregatiti sa concureze pe noua piata a muncii. Angajatorii intampina dificultati in identificarea angajatorilor care sa corespunda cel mai bine cerintelor si nevoilor firmelor lor.

Noua piata a muncii cere o noua abordare. Concurenta este dura iar succesul sau esecul depind numai de candidati. In prezent, pentru a reusi nu mai sunt suficiente pregatirea din scoala, calificarea sau experienta avuta. Persoanele care sunt in cautarea unui loc de munca trebuie sa deprinda anumite tehnici si filiere care dau rezultate pe noua piata a muncii, puternic concurentiala.

Procesul de tranzitie economica si modificarile intervenite pe piata muncii afecteaza si angajatori si determina schimbari in pozitia celui ce angajeaza, acestia trebuind sa-si stabileasca noi strategii de recrutare a personalului. Ei cauta astazi persoane care au atat capacitatea de a presta o anumita activitate, cat si potentialul de a se adapta la noutati.

Economia, societatea, relatiile interumane se afla intr-o continua transformare. Daca nu se stapanesc mijloacele de adaptare la conditiile noi, aceste transformari pot determina efecte negative, dezechilibre (macroeconomice), atat la CONCLUZII SI PROPUNERI

●Masurile de protectie a somerilor sunt de natura unui anestezic care amelioreaza soarta somerilor, dar nu o imbunatateste.

●Sunt aplicabile pe termen scurt. Mai mult, daca sunt prost selectate, se pot transforma in contrariul lor, fiind chiar de natura inflationista.

●Somerul nu mai are loc definit in societate, este concediat social. Iata de ce cresterea somajului i-a tulburat pe oamenii politici si guvernele incearca sa-l stavileasca.

●Situatia acceptabila din prezent se datoreaza atat unui spor al populatiei negativ, inregistrat dinainte de anul 1989, cat si inexistenta unor mari combinate supuse lichidarii, precum si a fenomenului emigrationist.

●Avand in vedere succesele obtinute de unele state pe linia reducerii somajului, pentru viitor putem fi optimisti. Solutia principala este, pe termen lung, infaptuirea si continuarea reformei care va duce la formarea unei economii viabile si flexibile.

●Somajul ca fenomen rezulta din doua mari procese: pierderea locurilor

de munca de catre o parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de

munca.

● Politicile macroeconomice au fost orientate de-a lungul timpului catre inflatiei. Preocuparile pentru rezolvarea acestor doua dezechilibre macroeconomice au avut insa conotatii diferite de la o perioada de timp la alta.

● Marimea prejudiciilor economice si sociale au determinat masuri de politica economica diferite.

● Inflatia prin cerere si inflatia prin costuri fac legatura dintre cererea de locuri de munca, nivelul salariului si puterea de cumparare a salariului.

● Costurile inflatiei si ale somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind conceperea politicilor economice in domeniul fortei de munca (ocupare) si in domeniul monetar (determinarea masei monetare).

● Abordarea lui Okun reprezinta interrelatia negativa somaj-P.N.B.

● Economistul F. Mankiw apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face cu pretul tolerarii unei inflatii ridicate.

●Problema pregatirii pentru someri

●Pregatirea profesionala a somerilor poate avea o durata de pana la 9 luni si

depinde de complexitatea calificarii sau a activitatii respective. Pentru recalificarea unor persoane in meserii, profesii sau activitati pentru care acestea au deja cunostinte si deprinderi practice, durata programelor de pregatire poate fi redusa pana la jumatate din durata unui curs din acelasi profil.

● Pregatirea profesionala a somerilor se poate face atat in perioada primirii

ajutorului de somaj sau ajutorului de integrare profesionala cat si in perioada

primirii alocatiei de sprijin.

●La formele de pregatire profesionala prevazute sunt admise persoane apte

de munca pentru meseria profesia sau activitatea respectiva, care au studiile

corespunzatoare si care au fost selectate si orientate profesional.

Legea nr. 1/1991 prevede obligativitatea incheierii unui angajament intre

persoana ce urmeaza cursul de calificare si directia de munca prin care cel in cauza se obliga sa restituie ajutorul primit pe durata cursurilor precum si cheltuielile de scolarizare, daca va refuza fara motive temeinice sa se incadreze in munca.

●Fortei de Munca de a studia piata fortei de munca si a emite repartitie in munca pentru toti absolventii pentru o perioada minima de un an, cu obligatia de a fi respectata de fiecare absolvent si numai dupa un an sa se poata transfera sau, daca nu se valideaza in munca, sa poata fi disponibilizat si, eventual, sa poata intra in randul somerilor

- sa se scoata din legislatia actuala obligatia angajatorilor de a restitui statului toata suma primita pentru angajarea absolventilor institutiilor de invatamant in cazul in care absolventul nu a fost pastrat cu loc de munca in unitate minim trei ani.

- pentru angajarea cu contract de munca din randul somerilor se acorda de la stat o subventie de 70% din salariul brut minim pe economie, pe o perioada de un an , consideram ca nu se justifica prevederea ca aceasta subventie se acorda numai angajatorilor ce au sub 100 de angajati si nici obligatia ca angajatorii sa pastreze pe cei angajati minim doi ani, altfel vor restitui toata subventia statului. O data cu trecerea la economia de piata, somajul isi face simtita prezenta, manifestandu-se sub diferite forme si avand o gama variata de motivatii.

Isi face aparitia asa-zisul somaj al diplomelor datorat faptului ca scoala romaneasca postbelica a fost gresit orientata.

Desi efortul investitional a fost considerabil, Romania, contactand o serie de datorii, in prezent, inca se gaseste in posesia unor tehnici si tehnologii depasite

O politica salariala nefundamentata economic conduce la aparitia unui somaj conjunctural.

In medie, venitul real pe cap de locuitor s-a diminuat, insa scaderea acestuia s-a realizat inegal. Pe ansamblu, s-a constatat o crestere importanta a inegalitatilor sociale, o parte importanta a colectivitatii a saracit si o alta parte, mai redusa, s-a imbogatit. Saracirea nu s-a produs uniform, datorita degradarii diferentiate a veniturilor.

Printre efectele pozitive ale indemnizatiei de somaj se numara si contributia sa la reconstituirea eticii vietii active. Unii adepti ai acestui punct de vedere pretind sa se preocupe de impunerea disciplinei muncii, asa cum reusesc sa o faca si alte institutii sociale.

O alta modalitate de asigurare a unor venituri garantate este „impozitul negativ”. Acesta este un sistem de transferuri de venituri in favoarea celor lipsiti. Schema de functionare prevede plata de catre stat a unei alocatii care

variaza dupa nivelul veniturilor, pentru cei care nu au nici un venit, alocatia reprezinta o suma minima absolut necesara.


Masurile pentru diminuarea somajului, dupa aspectul concret la care se refera, pot fi grupate in trei mari categorii:

- masuri care privesc direct pe someri - se remarca masurile de organizare a pregatirii si calificarii celor in cautarea unui loc de munca, pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii, facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi care ofera locuri de munca si pentru crearea de noi locuri de munca in activitati publice;

- masuri care privesc populatia ocupata - prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare, care sa asigura prin reducerea timpului de munca si a duratei vietii active ,si alte masuri-terapia activa,pasiva a somajului

Indemnizatia de somaj legalizata si introdusa in tara noastra, constituie doar o solutie temporara care vizeaza, in primul rand, domeniul socialului si mai putin argumente si motivatii economice.






BIBLIOGRAFIE


1.Alexander Jeffrey C., Twenty Lectures. Sociological Theory since World War II. 1987, New York, Columbia University Press

2.Barthe, M.A., Economie de l’Union Européenne, Economica ,Paris, 1999

3.Badescu Hie, Istoria sociologiei. Perioada mari/or sisteme, vol. I, 2002,Bucuresti, Ed. Economica

4. Barbulecu , I. Gh. , UE. Aprofundarea si extinderea , Editura Trei, Bucuresti, 2001

5. Barbulecu , I. Gh. , UE. Aprofundarea si extinderea , Editura Trei, Bucuresti, 2001

6. Barbulecu , I. Gh. , UE. De la national la federal, Editura Tritonic, Bucuresti,2006

7. Barbulecu , I. Gh. , UE. Politicile extinderii , Editura Tritonic, Bucuresti, 2006

8.Dinu, M. , Socol, C., Coordonarea politicilor economice in Uniunea Europeana , Editura Economica,Bucuresti,2006

9.Durkheim Emil, De la division du travail social, 1987, Paris, PUF

10.Faugere, J.P. , V oisin, C. ,Le systeme financier et monetaire international , Nathan, Paris, 1997

11.Fitonsi, J.P. , Le debat interdit, Arlea , Paris, 1991

12.Foucault Michel, Trebuie sa aparam societatea, 2000, Bucuresti, Ed.

Univers.

13.Gayier, B. , Economie du travail et de l’emploi, Dalloz, Paris, 1991

14.Gomey, B.A., La planificacion economica regional:analisis juridico, IEF, Madrit, 1991

15.Hoffinan Oscar, Glodeanu Ion, Cunoa$terea - noua resursa a puterii,

2006, Bucuresti, Ed. INTACT

16.Hoffman Oscar, Management. Fundamente socioumane, 19, Bucuresti,

Ed. Lumina Lex

17.Hotch Mary Jo, Organization Theory,1997, New York, Oxford

University Press

18.Krugman, P . Obstfeld, M. , Economie internationale, De Boeck, Bruxelles, 1992

19.Macmillan Hugh, Tampoe Matteson, Strategic management, 2000, New

York, Oxford University Press

20.Nica Elvira, Managementul performanfei. Perspectiva umana, 2006,

Bucuresti, Editura Economica

21.Reich Robert B., Munca nafiunilor. Pregatindu-ne pentru capitalismul

secolului XXI, 1996, Bucure_ti, Ed. P AINEA

22.Smith Adam, Avulia naliunilor, vol. I, 1962, Bucuresti, Ed. Academiei

23. Toffler Alvin, Corporalia adaptabi/a, Bucuresti, Ed. ANTET

24.Valeanu, Ivanciu-Nicolae, Istoria giindirii economice, 1992, Bucureati, Ed.

Didactica si Pedagogica

25.Weber Max, Etica protestanta si spiritul capitalismului, 1993, Bucuresti,







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }