QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Verbul triconsonantic - LIMBA ARABA



Verbul triconsonantic - LIMBA ARABA



In forma primitiva sau simpla( mu arrad "gol, nud"), care in mod conventional fost numita de orientalisti forma I, la aspectul indeplinit verbul triconsonantic se prezinta in urmatoarele trei situatii, dupa vocala care urmeaza dupa R2 si care se numeste vocala caracteristica:

1.1. Verbele de tip fa'ala sunt, in general tranzitive muta'add-in araba "a bate(pe cn.), kataba "a scrie(cv)",  وَهَبَ wahaba "a darui, a da(cv)". Exista insa si numeroase verbe intranzitive cu aceasta vocala caracteristica: ahaba " a pleca", ra ada "a merge pe calea cea buna", ğalasa "a sedea", ara a "a striga". Atat unele cat si celelalte au insa un agent care efectuaza actiunea si ceea ce se mai numesc si verbe agentive.



La neindeplinit aceste verbe au dupa R2 vocala i yaf'ilu mai rar u (يَفْعُلُ yaf'ulu) si foarte rara a yaf'alu). Se poate spune ca vocala a apare numai accidental, prezenta sa fiind conditionata de existenta unei consoane guturale in radacina (hamza, h, . Iata cateva exemple cu cele trei posibilitati:

araba- ya ribu "a bate, a lovi"; qatala- yaqtulu "a ucide"; ahaba ya habu "a pleca"; ğalasa- yağlisu "a sedea, a sta jos"; kataba- yaktubu "a scrie"; دَفَعَ dafa'a- ya fa'u


1.1.1.De regula, au vocala i la neindeplinit:

a) Verbele intranzitive cu R2 si R3 identice al-mu a 'af al-lazim farra- yafirru "a fugi", radda yariddu "a raspunde".

b)  Verbele care au R1 consoana slaba w al-mi al al-wawiyy wağada- yağidu "a gasi" wa aba ya ibu "a sari", waqafa- yaqifu "a se opri". Fac exceptie verbele a caror R3 este  hamza consoana guturala. Acestea au la neindeplinit vocala a wa a'a ya au "a pune", wada'a - yada'u " a lasa", waqa'a yaqa'u " a cadea"

c)  verbele "concave" cu R2 ya al-ağwaf al-ya'iyy mala yamīlu " a inclina", a merge"

d) verbele "defective" cu R3 ya ( ألنّاقِص أليَأيّ al-naqi al-ya'iyy ma a يَمضي yam "a trece rama- yarmī " a tinti", ma a yam " a merge pe jos

Au de regula vocala u la neindeplinit:

a) Verbele tranzitive cu R2 si R3 identice mu a'af al-muta'addī madda yamuddu "a intinde (cv.)" 'adda ya'uddu "a numara (cv.) ğarra yağurru "a trage (pe cn., cv.)".

b) Verbele concave cu R2 w al-a waf al-wawiyy) si verbele "defective" cu R3 w an-naqi al-wawiyy قَالَ qala- yaqūlu "a spune" qama yaq mu "a se ridica in picioare", دَعا da'a- yad'ū " a chema".

1.1.2. Verbele care au o consoana guturala ca R2 sau R3 pastreaza de regula la neideplinit vocala a: dahaba- yadhabu "a pleca" sa'ala yas'alu "a intreba" fata a yafta u "a deschide", qara'a- yaqra'u "a citi" , a'ala ya 'alu "a face qa a'a - يَقْطَعُ yaq a'u "a reteza, a intrerupe".

1.1.3. Exista situatii in care un verb poate sa prezinte la neindeplinit doua vocalizari, adica cu i si cu u: 'a asa- i,u a stranuta", sama a - i,u " a ascuti (cutitul)".

1.2. Verbele de tipul fa'ila sunt tranzitive, cu un agent interesat, motiv pentru care se mai numesc si agentive medii: ḍaḥika- yaḍḥaku "a rade", رَبِحَ rabi a- yarba u "a castiga".

Un numar mai mic de verbe de acest tip nu au agent. Ele au subiect, dar acesta nu este agentul unei actiuni, ci este calificat. De aceea aceste verbe se numesc calificative sau de calitate كَبِرَ kabura- yakbaru "a fi/deveni mare" azina- ya zanu "a fi trist", fari a- yafra u " a se bucura", 'amiya- ya'ma "a fi orb".

Vocala caracteristica la neindeplinitul acestor verbe este de obicei a si ele sunt in general intranzitive. Exista insa si verbe tranzitive cu aceasta vocalizare sariba yasrabu "a bea (cv.)", 'alima ya'lamu "a sti(cv)". Aceasta vocalizare o au, de asemenea, toate verbele care se refera la calitati, inclusiv culori si defecte: sawida- yaswadu" a fi negru", 'ari a yari u "a fi schiop" da'i a yad'a u " a avea ochii negri".

O serie de verbe au caracteristica pentru neindeplinit vocala i, care in unele cazuri alterneaza cu a: asiba-a,i " a socoti", ya'isa "a despera", na'ima -a, i" a trai in belsug".

1.3. Verbele de tipul fa'ula sunt, de asemenea, verbe fara agent, calitative si eventive. Spre deosebire de verbe calitative de tipul fa'ila care exprima o calitate trecatoare, acestea noteaza o stare durabila ori o calitate inerenta. Aceste verbe au o singura vocala caracteristica la neindeplinit u asuna- ya sunu "a fi frumos/bun".



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }