Roman treditional, obiectiv - Enigma Otiliei de George Calinescu

Roman treditional, obiectiv

Enigma Otiliei

de George Calinescu

A.Generalitati

- Natura polivalenta, adevarat om al Renasterii, G.Calinescu s-a impus in literatura romana  printr-o creatie multilaterala: critic, eseist, poet, romancier, dramaturg, pu-

blicist

- ca prozator - intelege ca realismul  fundamental confera originalitate  unui roman,

   nu metoda

- respinge conceptia lui Camil Petrescu despre sincronizarea literaturii

   cu filozofia si psihologia epocii, sustinand ca literatura e in legatura

   cu sufletul uman

       - asimileaza experienta romanului modern cu:

   - puterea observatiei sale

   - arta descrierii

   - capacitatea de a surprinde trasaturile morale ale personajelor

    - creeaza romane de mare valoare realista: Cartea nuntii, Enigma Oti 

liei, Bietul Ioanide, Scrinul negru

      - tipologii de circulatie universala (avarul, arivistul)

      - romanul inseamna pentru el o opera de stiinta,nu un act de cunoastere

    - trebuie sa ramana in sfera clasicismului

B.Studiul operei: Enigma Otiliei

- este primul nostru roman citadin, de factura balzaciana, care apare in 1938

- depaseste realismul clasic, asimiland experientele romanului modern:

   a) - nu pune accent pe elementul epic, ci pe cel scenic, faptele des-

fasurandu-se in fata noastra (scena de inceput a romanului).

   Simion Damian arata ca "firul epic incepe in capitolul al XVIII-lea , odata cu boa

    la lui Mos Costache"

  b)- foloseste tehnica oglinzilor in caracterizarea Otiliei, considerata

  - fe-fetita tatei - Giurgiuveanu

        - fata capricioasa, atrasa de lux, ce are nevoie 

   de protectie - Pascalopol

        - fiinta tandra si liliala - Felix

  - zapacita, desmatata, straina - Aglae

Indicii temporali si spatiali sunt marcati cu precizie inca din expozitiune:actiunea se

  petrece la inceput de secol al XX-lea, incepand intr-o sea

  ra de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele

  zece

- perspectiva temporala este cronologica

- perspectiva spatiala reflecta - un spatiu real, acela al caselor, strazilor si locurilor

     concrete din Bucuresti

    - un spatiu imaginar inchis, prin care se contureaza

    trairile interioare ale personajelor

- Calinescu este un narator omniscient, naratiunea facandu-se la persoana a III-a

- modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de

    unde reiese detasarea  acestuia fata de evenimente si personaje

- actiunea se desfasoara pe doua planuri care se intrepatrund permanent:

pe plan erotic se surprinde - dragostea lui Felix pentru Otilia

   - educatia lui sentimentala

pe plan social se surprinde - goana clanului Tulea dupa mos-

  tenirea lui Costache

   - urcarea scarii sociale

- planul erotic include si problemele familiale:

- casatoria: Felix e vizat de Otilia, Aurica, Georgeta

   Pascalopol e vizat de Otilia, Georgeta, Aurica

  Aurica ii vizeaza pe toti

    - atitudinea fata de copii:

  - Aglae are copii pe Aurica, Olimpia, Titi

  - Stanica e un "Catavencu al ideii de paternitate"

      - Pascalopol nu poate distinge ce e patern si ce e barba

    tesc in sentimentele sale fata de Otilia

  - in sufletul lui Costache se da o lupta intre sentimente

    le parintesti fata de Otilia si zgarcenie

Titlul: -  initial, opera s-a chemat Parintii Otiliei, pentru ca aproape toate persona-

  jele incearca sa determine destinul orfanilor ; acest titlu a fost schimbat de

  editor pe motive comerciale

   - nu e vorba de nicio enigma in sensul propriu al cuvantului dar,daca totusi

  ar fi sa vorbim de o enigma, aceasta ar trebui cautata in mintea lui Felix.

  G.Calinescu spunea "Pentru orice tanar de 18-20 de ani, enigmatica va fi

   in veci fata care-l respinge dandu-i, totusi, dovezi de afectiune."

   - Chiar Pascalopol, care o poate intelege mai bine decat Felix, datorita matu

  ritatii sale, remarca A fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o e

  nigma, datorita naturii contradictorii a sufletului feminin.

  - Pompiliu Constantinescu arata "Enigma Otiliei consta in acea penumbra de

  mister in care este situata, in feminitatea ei mereu

proaspata, de un magnetism care deformeaza si pe

     Mos Costache si pe cei mai aprigi dusmani ai ei"

Exista in roman o serie de elemente ce apartin unor curente literare diferite:

v    elemente romantice:

  - antiteza: Felix - arivisti

       Otilia (pura, angelica) -femeile din clanul Tulea(mes-

  chine si rauvoitoare)

   - descrierea naturii, respectiv a Baraganului cu bivoli colosali ce

  inchipuie o rostogolire de valuri de pamant

   - motivul orfanului, evidentiat prin Felix si Otilia, dar si Pascalo

  pol si Stanica

v    elemente clasiciste:

    - simetria romanului, care incepe si se sfarseste cu imaginea dezo

    lanta a casei lui Giurgiuveanu     

- conflictul operei - lupta pentru mostenirea unei case parasite

- caracterele se cristalizeaza in jurul unei trasaturi dominate, deve

   nind astfel adevarate tipuri (cu exceptia lui Felix, ele raman con

   stante, nu evolueaza) :

   Costache Giurgiuveanu - tipul avarului

  Stanica Ratiu - tipul arivistului si al demagogului

   Aglae Tulea - baba absoluta"fara cusur in rau"

   Aurica Tulea -  fata batrana   

   Otilia Marculescu - adolescenta

    Leonida Pascalopol - indragostitul matur

   Titi  Tulea - retardatul

v    elemente realiste:

   - tema care reflecta  stadiul societatii burgheze in plina degrada

  re morala sub puterea mistificatoare a banului, caruia "i

      se inchina toti"

      - personajele sunt tipice, luate din  realitatea oricarei societatii

  tipuri umane specifice, pasiunile fiind determinate social

v    elemente moderniste, la moda in epoca:

   - dezechilibrul psihic, nebunia lui Simion Tulea

    - psihologiile tulburi -Aurica

    - introspectia si luciditatea analizei psihologice a personajelor

Roman balzacian:

Cand afirmam ca  romanul este unul de factura balzaciana, ne referim la:

tema operei - viata burgheziei bucurestene de la inceputul sec.al XX-lea

   cu  lupta pentru inavutire, urcarea  scarii sociale, istoria u-

   nei mosteniri. Balzac sustine ca banii, averea au putere dis

   trugatoare asupra eticii unei societati "zeul la care se inchi

   na toti este banul "

expozitiunea, ca la Balzac, plaseaza foarte précis actiunea in timp si spa

   tiu: iulie, 1909, seara, in jurul orei zece, pe strada Antim

eroii sunt inruditi cu cei ai lui Balzac: Stanica Ratiu - Rastignac

    Costache Giurgiuveanu - Gobsec

structura eroilor este un rezultat al raportului dintre caracter, care e ceva

   dat, imuabil, si societate

caracterele se cristalizeaza in jurul  unei trasaturi dominante, aproape

  toate devenind tipuri (vezi mai sus)

ideea paternitatii, preluata din Mos Goriot in care degradarea in cadrul

familiei duce la degradarea societatii

naratiunea incepe dintr-un punct determinat in timp si spatiu, se intreru-

   pe pentru descrierea interioare lor si fiziologiilor, dupa care

   continua

metoda: viata sociala este studiata in spiritul stiintelor naturale cu senti-

  mentul unitatii ansamblului si cu clasificarea indivizilor pe spe-

   cii; asa se explica descrierile ample si tehnica detaliului

  - strada Antim      - conacul lui Pascalopol

  - casa Giurgiuveanu  - camera Otiliei

portretul este demonstrativ (realizat in tuse groase, insistand pe defecte

    si trasaturi fizionomice pregnante), caricatural(rautatea mania-

   cala a Aglaei e sugerata initial de vestimentatia pretioasa),con-

   sconstruit pe detalii care conoteaza sugestii legate de psihologi

   a personajului

fresca sociala ofera informatii privind:

    - arhitectura - respecta trasaturile epocii; sunt descrise edificii si

   strazi reale: Calea Victoriei, Lipscani, Stirbey-Voda

   - interioarele exprima caracterul si provenienta sociala a persona

jelor

    - descrierile minutioase, cu amanunte tehnice, subliniaza culoa-

rea locala

    - vestimentatia ilustreaza clasa sociala a individului, fiind pusa

si in legatura cu personalitatea personajului

    - viata culturala ilustreaza gusturi modeste, studentimea bucures

teana citind literatura romantica sau simbolista(A.Semain, G.

Sand, J.Sandeau), in timp ce Felix prefera lecturile solide, de

    specialitate

   - mentalitatile surprind - morala ipocrita

   - tirania parinteasca

   - statutul orfanului este cel al unui tolerat;

in conceptia Aglaei, rostul Otiliei este sa

il initieze erotic pe Titi,iar al lui Felix sa

     munceasca"sa-si faca acolo repede o

  cariera, sa nu cada pe capul altuia"

   - atitudinea religioasa este cabotina (teatrala), marcata de conventi

  onalism: - preotul Tuica e vulgar si profanator

    - Costache merge la biserica inspaimantat de ideea mor

   tii, dar rugaciunea sa cuprinde planuri banesti

      - Aurica se spovedeste pt.ca are nevoie de sfaturi matri

  moniale

  Aceasta minutioasa imagine a unei epoci, reconstituita in toate dimensiunile ei importante, tine, ca metoda narativa de scoala balzaciana si face posibila incadrarea lui G.Calinescu in curentul realist.

Caracterizarea personajelor

1.Felix Sima

  Este personajul principal al romanului, personaj surprins in evolutie (bildungsroman)

   De la inceputul romanului, scriitorul il caracterizeaza direct, facandu-i portretul fizic Fata ii era insa juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca, dar culoarea maslinie a obrazului si taietura elina a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie

   Caracterizarea indirecta realizata  prin gesturi, fapte, limbaj, comportament, mentalitate se realizeaza pe tot parcursul romanului.

   Fiu de doctor, proaspat absolvent al Liceului Internat din Iasi, tanar ambitios, vine la Bucuresti cu intentia de a deveni o personalitate in domeniul medicinei. Cu tenacitate, se dedica studiului si reuseste sa se remarce din primii ani de facultate ajungand sa publice un studiu intr-o revista franceza. Dezinteresul celor din jur il indarjeste si-i intareste hotararea de a deveni un nume cunoscut. Privit din aceasta perspectiva, scriitorul ne prezinta un personaj care se ridica deasupra oamenilor comuni, tinzand sa devina, in final,  o personalitate de exceptie: profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii si comunicari stiintifice, colaborator la tratate de medicina cu profesori francezi. El vrea sa razbata in viata printr-o instructie intelectuala solida a fi savant era dupa el suprema onoare. De obicei tacut, modest, retinut, se inflacareaza cand vorbeste de datoria generatiei sale de a face o munca constructiva.

   Daca izbanda in cariera de medic este previzibila de la inceput, nu acelasi lucru se poate spune privitor la educatia sa sentimentala. Deplin constient de sentimentele sale, Felix nu intrevede nicio piedica in calea dragostei sale. Fata de

Otilia simte o calda simpatie din prima clipa; treptat, dragostea incepe sa se contureze si curand Felix isi da prea bine seama ca iubeste pe Otilia. Felix asociaza munca sa cu dragostea pentru Otilia, are nevoie de ea, pentru a putea studia si trai linistit. Dar comportarea Otiliei(care clar il iubeste pe Felix)este derutanta si scapa rationamentului clar al lui Felix. Asupra ei autoritatea lui logica nu se poate exercita. El nu-si poate explica schimbarile Otiliei, trecerea ei de la o stare la alta; plecarea Otiliei cu Pascalopol la Paris il arunca in deznadejde, ii clati-

na credinta in sinceritatea sentimentelor. In sufletul sau se da o lupta intre inclinatia de a crede barfele clanului Tulea si dorinta de a-i pastra Otiliei o dragoste pura. Dar aceste framantari nu l-au abatut din studiul sau.

    Pentru Felix, dragostea constituie un corolar al muncii sale. Cand Otilia il intreaba daca ar renunta la cariera lui pentru ea, el nu da un raspuns, pentru ca nu concepe ca cineva i-ar putea cere acest lucru. Dragostea pentru Otilia este pura, romantica, asa incat se simte mizerabil cand o imagine senzuala navaleste in mintea sa; iar cand Otilia vine la el in camera, o respinge. Cu timpul, se va elibera de romantismul adolescentin, evoluand lent de la castitate spre pornirile firesti ale vietii. Esecul in dragoste l-a maturizat, i-a imbogatit experienta facandu-l sa inteleaga ca, intr-o societate in care totul e supus degradarii, si dragostea a incetat sa mai fie un sentiment netulburat.

    In relatiile cu ceilalti, Felix se defineste ca un intelectual superior care se situeaza deasupra banalitatii si meschinariei lumii burgheze. El isi construieste un cod moral (autocaracterizare)Voi cauta sa fiu bun cu toata lumea si modest si sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgolios.

2.Otilia Marculescu (personaj eponim)

   Fiica celei de a doua sotii a lui Giurgiuveanu, Otilia este o adolescenta de 18 ani, studenta la Conservator.

  "Otilia este eroina mea lirica, proiectia mea in afara, o imagine lunara si feminina. Flaubertian, as putea spune si eu Otilia c'est moi, e fondul meu de  ingenuitate si copilarie". "Eroina este tipizarea mea fundamentala, in ipostaza feminina. Otilia este oglinda mea de argint"(Esenta realismului in "Contemporanul", 1960).

    Este unul dintre personajele feminine extrem de complexe ale romanului roma

nesc, comparabil cu: Sasa Comanesteanu din Viata la tara de Duiliu Zamfirescu

       Olguta din La Medeleni de Ionel Teodoreanu

       Adela din Adela de Garabet Ibraileanu

   Otilia este fascinanta, mereu imprevizibila, dilematica prin comportament; ea se constituie ca un proces dinamic, ca un personaj in continua devenire care-si schimba in permanenta identitatea.

    Este cel mai modern personaj al romanului prin: - problematica sa existentiala

  - tehnicile de realizare (tehnica oglinzilor)

    Ea rezuma drama feminitatii, sentimentul anxietatii, inscriindu-se in "eternul feminin si in clipa"(C.Ciopraga); O ingrijoreaza gandul imbatranirii, scurgerea timpului noi nu traim decat cinci-sase ani!

    Iubita de parinte nesigur(Giurgiuveanu),de Felix, ocrotita de un strain, Pascalo

pol), Otilia este totusi fara cuib. Urata de clanul Tulea, ea traieste drama singurata-

tii, viitorul ei fiind departe de mult visata fericire.

  Otilia se defineste prin comportamentul sau(caracterizare indirecta)rezultat din fapte, actiuni, gesturi, ganduri. Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice, trece brusc de la o stare la alta. Copil "neastamparat", ea devine fa

ta cu capul prelung si tanar, incarcat cu bucle, cazand pana pe umeri (caracteriza re directa, portret fizic), noncomformista, vesnic mistuita de neastampar. E copilaroasa si matura in acelasi timp, dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeaza ca pe "un orfan". Caracterele Otiliei sunt sugerate chiar de odaia in care locuieste(caracterizare indirecta prin mediu): rasfatul, dezordinea, inclina

tia spre lux, spiritul independent. Sociabila, inteligenta, predispusa la aventuri ca orice artist, Otilia trezeste in sufletul lui Felix prima pasiune si adoratia lui Pascalopol.

    Indragostita de arta, iubind luxul, calatoria, ea e facuta din culori si umbre cu nuante fine. Desi il iubeste pe Felix, il va prefera pe Pascalopol convinsa ca nu  ambitia profesionala a lui Felix , ci o anumita candoare e preferabila pentru o fata care pretinde totul de la viata. Respectandu-si profunda feminitate, ea il va parasi si pe Pascalopol in favoarea unui barbat mai tanar, devenind o doamna foarte picanta, gen actrita intretinuta

  Concluzie: In roman, vocea Otiliei reprezinta tentatia efemerului, a cotidianului, in timp ce vocea lui Felix reprezinta absolutul; se repeta astfel povestea Luceafarului

3.Costache Giurgiuveanu ( tipul avarului blajin, dar zgarcit )

- este un personaj balzacian, inrudit cu Gobsec

- casatorit la 20 de ani, vaduv la 28, traind apoi 20 de ani in singuratate, recasatorindu-se cu mama Otiliei, ramanand repede vaduv, Giurgiuveanu traieste mai mult in singuratate sub tutela agresiva a Aglaei; toate acestea si educatia sumara motiveaza zgarcenia personajului

- e stapanit de un dublu egoism: - de patima banului

    - de iluzia ca viata sa se va prelungi indefinit

- Giurgiuveanu devine proprietar al mai multor imobile, plus un restaurant, ducand o viata amestecata cu teama, teama de risipa

- isi sporeste averea prin: - micile ciupeli fata de Pascalopol

     - socotelile incarcate pentru intretinerea lui Felix

- obtinerea de mari castiguri anuale rezultate din inchirie-

   rea anumitor localuri

- el judeca prezentul din perspectiva trecutului, comparandu-l cu tineretea sa si asa se explica neincrederea in autoritati: - nu se hotaraste sa o infieze pe Otilia

   - nu se hotaraste sa-si faca testamentul

- sentimentul de siguranta i-l ofera propria sa legatura de chei

- este un inadaptat: intrase intr-o lume pe care n-o intelegea si care il inspaimanta

 ( tine banii sub saltea); om practic, este fara simtul realitatii (casele cu pravalie la

  parter, pe care vrea sa le construiasca Otiliei nu mai sunt la moda)

- avaritia sa este evidentiata prin - ideea ca sosirea lui Felix este o cheltuiala in plus

    - faptul ca prefera un farmacist mai ieftin, chiar da-

       ca pana la el face o jumatate de zi

      - cand Pascalopol ii da cu 100 de lei mai mult pen-

   tru comision, el vrea sa-i pastreze

      - nu-i da Otiliei decat o treime din banii ei

-este ridiculizat de scriitor atunci cand:

    - mananca cu lacomie la masa data de chiriasi

    - se taraste pe sub masa pentru un banut

-se balbaie cand vorbeste despre Otilia si despre bani, balbaiala fiind modul sau de  

 a  se apara

-isi depaseste conditia sa de avar, situandu-se in afara pasiunii tiranice:

     - isi aduce menajera

      - consulta un doctor

      - cheama un preot

Concluzie: autorul creeaza in jurul sau o aura de simpatie

4.Stanica Ratiu ( tipul arivistului )

- sotul Olimpiei, ginerele Aglaei

- reprezinta ipostaza patrunderii in viata prin indrazneala si femei

- intrigant,farsor, gata sa profite de pe urma oricui, e criminalul moral al lui Giurgiu

  veanu caruia ii fura banii provocandu-i un atac cerebral.

- avocat fara procese, aproape lipsit de instructie intelectuala, siret, ubicuu si persu

  asiv prin demagogia unor valori inregistrate nativ, Stanica inmulteste banii furati  

  de la Giurgiuveanu, divorteaza de Olimpia, casatorindu-se cu prostituata Georgeta

  si urca lejer in ierarhia sociala, ajungand prefect intr-o scurta guvernare

- starea lui permanenta este de panda si pana la urma aceasta va da roade.

- jongleaza cu notiuni si sentimente inalte facand demagogia paternitatii, motiv

  pentru care este considerat un"Catavencu al ideii de paternitate"; arma sa favorita

  este discursul iar tema preferata, familia

- ca orice arivist, este fara clasa sociala si gata de orice aliante:cerseste fara pudoare

  de la oricine-i cade in cale, fiind un profitor de pe urma tuturor

- se inscrie in galeria arivistilor din literatura rom. alaturi de Dinu Paturica, Tanase

  Scatiu, Lica Trubadurul.