QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Ideologia samnatorista si exaltarea romantica a ruralului-traditional (exclusivism taranist) vs. blamarea urbanitatii moderne








Ideologia samnatorista si exaltarea romantica a ruralului-traditional (exclusivism taranist)  vs. blamarea urbanitatii moderne

Orientarea samanatorista, socio-politica si culturala impune un complex de idei axate pe tendinta generala de afirmare nationala, cu accente pronuntat nationaliste. Preocuparea accentuata de afirmare si evidentiere a nationalului este orientata de samanatorism in mod restrictiv, exclusivist asupra registrul rural. Ideea conservarii structurilor rurale necapitaliste constituie o dominanta a gandirii sociale sama natoriste.Este o gandire grefata pe o stare de spirit modelata de o traditie milenara, rurala-agrara prin toate structurile ei. Eugen Lovinescu, cel care va opune orientarii samanatoriste pozitia sa modernista, intelege spiritul timpului care a putut legitima asemenea ideologie ca cea samanatorista:„ne-am format un suflet rural rezistent fata de noile conditii de viata ale burgheziei moderne” (Istoria civilizatiei romane moderne, vol. II, 1925, p. 122).




In centrul ideaticii (ideologiei) socio-culturale samanatoriste, se afla ruralul-traditional. Ideologia samanatorista face elogiul satului cu valorile lui culturale perene, prin opozitie blamand orasul, structurile de civilizatie urbana, industriala – capitaliste care pericliteaza puritatea fondului cultural traditional, definitoriu pentru spiritul national.

Samanatorismul face apologia satului ca emblema nationala- identitara, a unui sat idealizat, idilizat, imaginat static, ca un concentrat de valori culturale permanente, care trebuie aparat de imixtiunile distrugatoare ale urbanitatii moderne. Ideologia samnatorista face elogiul trecutului (care aduce cu sine substanta valorilor etnice, nationale- rurale), si prin contrast, arunca blamul asupra prezentului manifestat in structurile urbane, prezent care aduce cu sine influente externe- capitaliste (europene), amenintand spiritul national intrinsec si fondul de valori traditionale rurale.

Ideologia samanatorista respinge spiritul revolutionar pentru efectele rapide con-

siderate nocive pentru Romania moderna , in sensul distrugerii fondului traditional. (N.Iorga, Evolutia ideii de libertate, 1928, p. 240): „Eu – scrie N.Iorga, mentorul samanatorismului, in lucrarea sa publicata in 1923, Doctrina nationalista, Editura Institului Social Roman, Bucuresti) - nu cred in revolutii care darama inainte de a sti ce creeaza (), dar cred in revolutia inceata, culturala, care tot ce castiga asimileaza” (p. 10)



In contextul istoric politico-economic al devenirii Romaniei moderne, ideea de progres al societatii este acceptata ca revolutie lenta si raportata exclusiv la societatea agrara (rurala). Idealul este legat de imaginea unei Romanii in care progresul sa fie orientat spre registrul agrar. Lumea orasului este acceptata numai intr-o dependenta de lumea dominanta a satului, de care era legata direct ideea de evolutie, de viitor national:„Ni trebuie o Romanie a satelor, din care sa se alimenteze Romania oraselor, o Romanie a satelor care sa fie in stare a hrani necontenit si una si alta” (Ibidem) Si totusi realitatea istorica obliga pe unii ganditori, precum savantul istoric Nicolae Iorga la unele reveniri si nuantari de opinie legate de formele de evolutie, de progresul societatii moderne. Nicolae Iorga recunoaste, in cele din urma, civilizatia urbana ca expresie a evolutiei, a progresului societatii moderne:„Vremea noastra este, desigur, vremea oraselor. Ni trebuie orasele. Trecutului nu-i trebuiau, prezentului ii trebuie. Orasele acestea in chip fatal vor trebui sa stapaneasca datele Este o necesitate a vietii moderne ca satul sa fie stapanit de orase. Vrei, nu vrei, asa sunt nevoile timpurilor de astazi si nu putem fi altfel ”(Ibidem)





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }