Genul dramatic

GENUL DRAMATIC

Genul dramatic - cuprinde operele literare, in proza sau in versuri, scrise cu scopul de a fi reprezentate pe scena, autorul retragandu-se, lasand loc personajelor, singurul semn al sau in textul dramatic constituindu-l didascaliile.

Instantele textului dramatic

Instantele universului real

v    autor concret;

v    cititor concret/public;

v    regizor;

v    actori.

Instantele universului operei literare dramatice

v    autor abstract - prezent in indicatiile scenice;

v    cititorul/publicul abstract - receptorul ideal;

v    regizorul abstract - receptorul imediat.

Instantele lumii dramatice

v    personajele/actantii.

Structura:

actul - subdiviziune a piesei de teatru ce contine un moment important al actiunii, avand o actiune unitara si fiind marcata prin antract si lasarea cortinei.

tabloul - subdiviziunea unui act.

scena - subdiviziune a unui act/tablou, delimitata de intrarea sau iesirea unui personaj sau de modificarea locului si timpului actiunii.

replica - raspunsul unui personaj la cuvintele anterioare ce apartineau altui personaj.

didascaliile - note de regie, de indrumarea cititorului, sugestii ale autorului referitoare la detaliile de decor, gesturile sau nuantele mimicii personajelor, timpul si spatiul desfasurarii actiunii.

Actiunea - structurata pe momentele subiectului.

dialogul;

Moduri de expunere monologul;

naratiunea si descrierea numai in didascalii.

Specii literare ale genului dramatic

cu masti

POPULAR(oral) jocurile

cu papusi

Genul dramatic

feeria

comedia vodevilul

farsa

tragedia

SCRIS(cult) melodrama

drama

monodrama

tragicomedia

Comedia

Comedia - specie a genului darmatic, in proza sau in versuri, care evoca personaje, intamplari, moravuri sociale, caractere intr-un mod care starneste rasul, avand un sfarsit vesel si, deseori, un sens moralizator.

Caracteristi:

textul este organizat pe acte, scene si tablouri;

spatiul si timpul sunt limitate si bine precizate;

actiunea este structurata pe momentele subiectului;

inlantuirea unor evenemente neasteptate, care produc rasturnari de situatie spectaculoase;

conflictul intre aparenta si esenta;

personaje putine, uneori acestea confruntandu-se cu false probleme;

personajele sunt tipuri umane, caractere;

comicul se naste din contrastul dintre aparenta si esensa, dintre ceea ce vrea sa para cineva la un moment dat si ceea ce este in realitate;

starneste rasul;

apare comicul de:

situatie;

caracter;

moravuri;

intentii;

nume;

limbaj.

deznodamant vesel;

caracter educativ, cultiva valori morale si etice;

stil parodic, exagerand ridicolul.

Comicul - categorie estetica fundamentala, alaturi de tragic si sublim, si care desemneaza o atitudine esentiala in fata vietii:

Bergson in lucrarea sa Rasul definea comicul ca tot ceea ce este mecanic si artificial, suprapus peste tot ceea ce este viu si natural.

Feeria - specie a genului dramatic care imbina textul cu muzica si dansul intr-un decor fantastic cu personaje fabuloase, utilizand efecte scenice speciale pentru crearea unei atmosfere mitice, miraculoase. (Sanziana si Pepelea, V. Alecsandri)

Vodevilul - specie a genului dramatic a carei intriga este bogata in rasturnari de situatie si se bazeaza pe tehnica quiproquo-ului. (Rusaliile, V.Alecsandri)

Farsa - specie a genului dramatic de mica intindere ce porneste de la un fapt cotidian si se caracterizeaza printr-un comic bufon, rasul fiind starnit de comicul tipurilor umane aduse in scena, de rezolvarile grotesti pe care le promoveaza, de limbajul aluziv. (Conu' Leonida fata cu reactiunea, I.L. Caragiale

Pasarile, norii, Aristofan

Soldatul fanfaron, Plaut

Matraguna, N. Machiavelli

Comedia erorilor, W. Shakespeare

din literatura Avarul, Molière

universala Sluga la doi stapani, C. Goldoni

Revizorul, N.V. Gogol

Pygmalion, G.B. Shaw

Comedii

reprezentative

Chirita in Iasi, V. Alecsandri

O scrisoare pierduta, I.L. Caragiale

Omul care a vazut moartea, V. Eftimiu

Take, Ianke si Cadar, V.I. Popa

din literatura Omul cu martoaga, G. Ciprian

romana Titanic-vals, T. Musatescu

Ultima ora, M. Sebastian

Mielul turbat, A. Baranga

Prostii sub clar de luna, T. Mazilu

Tragedia

Tragedia - specie a genului dramatic, in versuri su in proza, prezentand personaje eroice angajate in conflict puternic si care se incheie cu infrangerea sau moartea eroului.

Caracteristici

personaje puternice;

conflict intre personaje si destinul potrivnic, ordinea existenta a lumii, propriile lor sentimente;

conflict intre datorie si pasiune (la clasici);

respectarea regulii celor trei unitati (de loc, de timp, de actiune);

sentimentul demnitatii umane;

starneste mila;

infrangerea protagonistului;

stil solemn.

Tragic - categorie estetica fundamentala opusa comicului, cu un conflict puternic in care sunt antrenate personaje nobile ce intruchipeaza valori morale absolute si cu un final nefericit.

Prometeu inlantuit, Eschil

antica Antigona, Sofocle

Hecuba, Euripide

Hamlet, W. Shakespeare

Tragedia renascentista Regele Lear, W. Shakespeare

Romeo si Julieta, W. Shakespeare

Cidul, P. Corneille

clasica Fedra, J. Racine

Meropa, Voltaire

!!! In literatura romana nu intalnim tragedie propriu-zisa, drama este cea care se completeaza cu accente tragice.

Drama

Drama - specie a genului dramatic in versuri sau in proza, in care episoadele comice se interfereaza cu episoadele triste, cu un continut grav, surprins intr-o situatie banala si un deznodamant nefericit.

Caracteristici

diversitate de personaje, sentimente;

tipuri umane complexe;

libertatea personajelor de a actiona;

ideea de veridicitate;

tensiunea intelectuala a replicilor;

subtilitatea indicatiilor scenice (didascaliilor);

conflict interior, al constiintei;

limbaj familiar.

Melodrama - specie a genului dramatic ce pune in scena personaje care se confrunta cu obstacole imposibil de trecut, cu situatii exagerate, avand un caracter neverosimil si un final artificial, fericit sau nu.

Monodrama - specie a genului dramatic cu un singur personaj, dialogul dintre personaje fiind substituit de discursul monologat al personajului cu sine insusi sau cu o lume nevazuta. (Iona, M. Sorescu)

Intriga si iubire, Fr. Schiller

Cromwell, V. Hugo

Nora, H. Ipsen

Henric IV, L. Pirandello

Drame reprezentative Puterea intunericului, L.N. Tolstoi

din literatura universala Mustele, J.P. Sartre

Straniul interludiu, E. O'Neill

Discipolul diavolului, G.B. Shaw

Mutter Courage, B. Brecht

Asteptandu-l pe Godot, S. Beckett

Drame reprezentative pentru literatura romana

Razvan si Vidra, B.P. Hasdeu

istorica Despot-voda, V. Alecsandri

Apus de soare, B.St. Delavrancea

Jocul ielelor, C. Petrescu

de idei

Cuminicatura, G.M. Zamfirescu

mitologica Mesterul Manole, L. Blaga

psihologica Moartea unui artist, H. Lovinescu

taraneasca Napasta, I.L. Caragiale

Fantana Blanduziei, V. Alecsandri

geniului Tulburarea apelor, L. Blaga

Drama Danton, C. Petrescu

Matca, M. Sorescu

parabolica

Jocul vietii si al mortii in desertul cu cenusa, H. Lovinescu

Lupii de arama, A. Maniu

expresionista

Zamolxe L. Blaga

Cantareata cheala, E. Ionescu

absurdului

Sarbatoare princiara, T. Mazilu

suprarealista Insula, Gellu Naum

postmoderna Groapa din tavan, M. Visniec