QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Circulatia cartii religioase medievale








Circulatia cartii religioase medievale


Cartea romaneasca religioasa a cunoscut o larga raspandire mai intai in manuscris iar din secolul al XVI-lea sub forma tiparita.

Manuscrisele s-au realizat in locasurile de cult religios, devenite centre de pregatire a caligrafilor si miniaturistilor, a scriitorilor de text bisericesc, a maestrilor in broderia religioasa si legatoria de carte. Manastirile din provinciile romanesti au constituit pana in secolul al XVII-lea singurele noastre Academii teologice. La manastirea Bistrita din Moldova, Gavril Uric a redactat cel mai vechi Evangheliar slavon-grec in anul 1429 si tot aici s-a pastrat cel mai vechi pomelnic cunoscut pana azi, incluzand si date privind istoria medievala a Moldovei (Pomelnicul manastirii Bistrita). Dupa anul 1453, multi maestri caligrafi din Peninsula Balcanica au migrat in Tarile Romane, biblioteci impresionante adunandu-se acum in manastirile Neamt si Putna din Moldova, Tismana, Govora, Dealul, Bistrita, Snagov, Cozia din Muntenia, Scheii Brasovului, Oradea, Alba Iulia din Transilvania.




Tiparul, ca descoperire tehnologica, a revolutionat gandirea si cultura umanitatii. Biserica Ortodoxa a beneficiat de aceasta inovatie, determinand consolidarea tiparului in alfabet chirilic in spatiul balcanic negrecesc. In 1487, se tipareau primele carti in alfabet chirilic, in slavona, la Cracovia si Venetia , pentru ca in anul 1508 sa se tipareasca prima carte slavona la Targoviste. Centrele tipografice specializate in chirilica au fiintat la Lwow, Praga, Belgrad, Moscova, Ostrog. Folosirea timpurie a tiparului in teritoriile romanesti a cunoscut trei etape distincte: precoresiana, coresiana si postcoresiana.

  • Activitatea precoresiana (1508-1557) a avut ca centre tipografice Targoviste (Manastirea Dealu) si Sibiul. In 1508 la Targoviste, Radu cel Mare si patriarhul Nifon cer ieromonahului Macarie, care invatase mestesugul tiparului la Venetia in atelierul lui Andreea Torezzani , sa realizeze un Liturghier slavon. La sfarsitul volumului Macarie nota: „S-a inceput aceasta carte, numita Liturghier, dupa porunca domnitorului Io Radul Voievod, sa-i fie de vesnica pomenire, si s-au sfarsit aceasta carte, din porunca intru Hristos D-zeu binecredinciosul si de D-zeu pazitul si prealuminatul Io Mihnea, marele Voievod a toata Tara Romaneasca si a partilor de la Dunare, fiul marelui Io Voievod Vlad, in anul intai al domniei sale, ostenindu-se si smeritul monah si preot Macarie. In anul 7016, crugul soarelui 16, luna lui noiembrie, 10 zile”. Acelasi Macarie a tiparit un Octoih (1510) si un Evangheliar (1512). Intre anii 1535-1545 se reinfiinta o noua scoala de tipografie, tot la Targoviste, unde Moisi si Dimitrie Liubavici realizau in slavona un Molitvenic (1545), un Tetraevangheliar (1546), un Apostol (1547) si un Minei. La Sibiu, Filip Moldoveanul a tiparit intre anii 1521-1554 carti in slavona si romana: Catehismul romanesc, 1544, Tetraevangheliarul slavo-roman, 1551-1553 etc
  • Activitatea lui Coresi s-a desfasurat la Brasov beneficiind de sprijinul carturarilor de la scoala romaneasca din Schei. In cei aproximativ douazeci de ani de activitate tipografica, Coresi impreuna cu ucenicii lui au publicat peste 40 de titluri. Originar din Targoviste, Coresi a fost ucenic al lui Oprea logofatul (el insusi ucenic al lui Dimitrie Liubavici, ctitor al cartii romanesti tiparite), si a publicat in slavona un Triod Penticostar in anul 1558. S-a mutat la Brasov (1556-1583), unde a publicat mai multe carti in romana si slavona. Dupa Catehismul tiparit la scoala din Scheii Brasovului in anul 1559, el a dat la lumina in limba romana carti sfinte si de cult, intre care: Psaltirea Liturghierul, Apostolul si Cazania in doua editii. Cartile lui au circulat in toate spatiile locuite de romani, contribuind la unificarea limbii literare pe baza graiului din nordul Munteniei . Intr-una din tipariturile sale el adreseaza o adevarata proclamatie den mila lu’ Dumnezeu, eu, diaconul Coresi, deac-am vazut ca mai toate limbile au cuvantul lu’ Dumnezeu in limba lor, numai noi rumanii n‑avem [ . ], dac-am vazut jelanie a multi preuti de Talcul evangheliilor, cum sa poata si ei propovedui si a spune oamenilor invatatura dupa cetitul evangheliilor asa am aflat aceaste talcure ale evangheliilor pre duminici prespre an scoasa den scriptura  prorocilor si apostolilor si celor sfinti parinti” .
  • Activitatea tipografica postcoresiana. Ucenicii lui Coresi au continuat mestesugul tiparirii de carte romaneasca in alte centre tipografice: Orastie , Bucuresti[7], Bistrita (Oltenia), Campulung, Govora, Manastirea Dealu, Iasi, Snagov.

In afara Scripturii, romanii au beneficiat si de alte scrieri de inspiratie religioasa si de cult, si anume: hagiografiile, predicile si versurile psaltice






 Supranumita patria tiparului, Venetia gazduia la sfarsitul secolului al XV-lea intre 50-250 tipografii.

Dan Simonescu, Gheorghe Buluta, Scurta istorie a cartii romanesti, Editura Demiurg, 1994, p.17.

Ibidem, p. 17-25.

G. Ivascu, Istoria literaturii romane, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969, p.103.

 Crestomatie de literatura romana veche, volumul I, cuvant inainte de Zoe Dumitrescu Busulenga, coordonatori I.C. Chitimia si Stela Toma, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1984, p. 102.

 Palia a fost tiparita de Serban, fiul lui Coresi in 1582. In acesta carte este intrebuintata pentru prima data forma roman in locul celei de ruman

Laurentie, unul dintre ucenicii lui Coresi tipareste la manastirea Colentina (azi Plumbuita) un Tetraevangheliar, 1582


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }