QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Scurt istoric al dezvoltarii metodelor psihodiagnostice





Scurt istoric al dezvoltarii metodelor psihodiagnostice


Constiinta comuna a diferentelor dintre oameni este de o varsta cu umanitatea insasi (Schiopu, U.1976).   Mc. Reynolds (1975, 1986) si alti istorici ai psihologiei consultand documente vechi au ajuns la concluzia ca anumite forme de evaluare, bazate pe diferentele intre indivizi, privitoare la nivelul intelectual, privitor la unele atribute ale personalitatii si la alte insusiri psihice pot fi datate in urma cu mai bine de 2500 de ani iH., in China si apoi in Grecia antica.

Intr-o forma sau alta ele au evoluat pe parcursul istoriei civilizatiei dar in cultura occidentala inceputurile unei practici sistematizate si standardizate in domeniul psihodiagnozei au fost marcate de o seama de etape si personalitati pe care le rememoram in cele ce urmeaza. Dumneavoastra le-ati intanlit la cursul de istoria psihologiei. Le trecem totusi in revista pentru a surprinde semnificatia lor pentru evolutia conceptiei si metodei psihodiagnostice.




- Joseph Sauver de la Fleche (1663-1717) - preocupare pentru caracterul diferential al capacitatii de diferentiere a sunetelor.

- Philippe de la Hire (1640-1717) a determinat unele aspecte diferentiale ale aparitiei imaginilor consecutive.

- Fechner, psihofizician de prestigiu accentueaza in cartea sa Eemente der Psihophizic posibilitatea masurarii intensitatii senzatiilor stabilind o relatie complexa intre intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei.

Observam ca ideile de diferenta si de masuratoare in domeniul evaluarii unor caracteristici fiziologice si psihice devenise un fel de Weltanshcauung care pregatea desprinderea psihologiei de filosofie si incadrarea ei in randul stiintelor naturii. Speculatia era trecuta pe planul doi pentru a face loc observatiei sistematice si experimentului.

In aceasta arie de procupari se inscriu contributiile lui Francis Galton in Anglia. Activitatea lui sir Francis Galton a fost prodigioasa. In 1869 publica rezultatelor studiilor sale intreprinse la Cambridge asupra diferentelor individuale in performantele la matematici. In 1883 publica rezultatele investigatiilor sale efectuate asupra diferentelor individuale in domeniul senzatiilor si reactiilor motorii, date culese de el in timpul demonstratiilor pe care obisnuia sa le faca vizitatorilor museului Kensington, pentru ca 1884 sa publice un articol despre masuritorile personalitatii si caracterului, in care stabileste directii ramase valabile pana astazi (Matarazzo, 1992).

Nu intamplator urmatorul semnal desi vine din America, se datoreaza unui elev al lui Galton, James Mckeen Cattell care publica in 1890 in Mind primul articol stiintific modern despre psihodiagnoza intitulat '' Mental test and Measurements'' motiv pentru care este considerat primul precursor al psihodiagnozei.

- 1865 apare lucrarea lui Claude Bernard (1813-1878) Introducere in medicina experimentala. Ideea ca masuratoarea in stiinta experimentala desparte stiinta de speculatie este prezenta si inovatoare.

- Activitatea psihodiagnostica a lui Charcot (1825-1893) la spitalul Salpetriere - o adevarata scoala de psihiatrie moderna (ideea de inconstient ca determinant al dedublarii personalitatii)

- 1879 marcheaza momentul materializarii, institutionalizarii ideilor mentionate mai sus: masurarea diferentelor psihice existente intre oameni, abordarea experimentala cu mijloacele stiintelor naturii a fenomenelor psihice in cadrul primului laborator de psihologie experimentala condus de W. Wundt. Acest laborator va deveni institut de psihologie.  Aici se elaboreaza cateva modele experimentale de abordare a senzatiilor care vor ramane clasice. Este prefigurata metoda psihodiagnostica bazata pe masuratoarea functiilor psihice.

Un al doilea precursor al psihodiagnozei moderne este germanul Emile Kraepelin care publica primul sistem de clasificare a indivizilor cu tulburari psihologice si psihiatrice, sistem care constiuie intr-un anume fel un precedent lui ''Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder ''(DSM).

- I.P. Pavlov (1849-1936). Studiile sale au influentat profund psihologia, inclusiv pe taram american. In domeniul psihodiagnozei cel putin doua implicatii ale operei sale stiintifice sunt majore: comportamentul - obiect al psihologiei si tipologia ANS.

- Sigmund Freud (1856-1939) inoveaza psihologia si limbajul ei. Conceptie structurala si sistemica (avant la lettre) a psihicului uman. Organizarea pe verticala a psihicului inconstient-preconstient-constient si sine -ego- superego. Psihodiagnoza personaltatii trebuie sa sondenze straturile inconstiente (viata afectiva) a carei dinamica se proiecteaza in unele manifestari ale individului uman. Dezvoltarea in campul problematic si ideatic psihanalitic a probelor proiective (Rorscach, TAT, Szondy, etc)

- In secolul XX psihologia a evoluat pe directii aplicative (psih. educationala, a muncii, sociala, a artei, inginereasca, etc) ca raspuns la comenzile societatii. Toate acestea au impulsionat cercetarile psihodiagnostice. Cu acest prilej celor doua paradigme (caracterul diferential si caracterul masurabil al insusirilor psihice,, abordarea experimentala a fenomenelor psihice) li se adauga o a treia - predictia conduitei viitoare pe baza rezultatelor activitatii psihodiagnostice.



In acest context, al treilea pas istoric in fundamentarea stiintifica a psihodianozei (psychological assessment) l-a constituit activitatea desfasurata de Alfred Binet si colaboratorii sai in directia realizarii unui instrument de evaluare a nivelului de inteligenta, un prototip al tuturor testelor din aceasta familie (Matarazzo, 1992), publicat in 1905. Este vorba de Scara metrica a inteligentei Binet - Simon. Odata cu ea, remarca autorul citat mai sus, se instaura o noua profesiune, aceea de psihodiagnostician.

- 1905 Kraepelin fost elev al lui Wundt se intereseaza de aspectele curbei oboselii in diferite tipuri de activitati si experimentraza un test care si astazi este aplicat in laboratoarele de psihodiagnoza.

- 1910 . Inceputurile activitatii de selectie si orientare profesionala.

Bovet infiinteaza la Geneva Institutul J.J. Rousseau la a carui conducere urmeaza E. Claparede ( psihologia functionala cu decalogul aferent) preocupat de problema orientarii scolare. Aici a lucrat si J. Piaget.

- M nsterberg (1863-1916)  infiinteaza primul laborator de psihologie in transporturi. Este considerat parintele psihologiei aplicate si judiciare.

- Primul Razboi Mondial:selectia recrutilor pentru scolile de ofiteri in US Army.

Rand pe rand se succed congrese internationale de psiholologie si psihologie aplicata care fac sa circule ideile novatoare in psihodiagnostic (Excelent remember in U. Schiopu Dictionar enciclopedic de psihologie, Ed. Babel, 1995, Bucuresti !)

- Al doilea R. Mondial - activitatea de selectie la Directia de servicii Strategice a lui Yerkes si H. Murray.

Dupa razboi se dezv. psihologia muncii (activitatea de selectie a specialistilor in diverse domenii ale activitatii economice; noi modele teoretice ale selectiei)

- Laboratoare in scoli. Se dezvolta reteaua de laboratoare de psihologie clinica.

Toate aceste inceputuri ale psihodiagnosticarii diferentelor individuale privind aptitudinile mentale, caracterul si aspectele psihopatologice au fost continuate si extinse intre 1920-1960 pe urmatoarele coordonate:

a) masurarea diferentelor individuale in domeniul temperamentului si personalitatii prin dezvoltarea testelor obiective si proiective (Rorscach, Bernreuter, TAT, Minnesota).

b) masurarea diferentelor in domeniul aptitudinii si succesului scolar. (Stanford Achievement Test, Primary Mental Abilities Tests);

c) masurarea abilitatilor de conducere si manageriale (tehnica incidentelor critice a lui Flanagan, tehnica in-basket, centrul de evaluare al lui H. Murray);

d) focalizarea psihodiagnozei pe domeniul functiilor cognitive, memoriei, si functiilor neuropsihologice corelate.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }