QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Stimularea cognitiva a copilului deficient mintal prin joc





STIMULAREA COGNITIVA A COPILULUI DEFICIENT MINTAL PRIN JOC


Jocul a devenit pentru multi oameni de cultura o tema de meditatie privilegiata. Biologi, psi-hologi, psihanalisti, sociologi, teoreticieni ai culturi, artisti, filozofi au abordat problematica jo- cului cu metode si mijloace specifice .

Pentru Schiller, jocul este o activitate estetica, pentru Karl Groos jocul este anticipare si pregatire in vederea depasirii dificultatilor pe care le ridica viata. Copilaria ne este data pentru a face exercitii de adaptare la problematica vietii.




D. W. Winnicot vorbeste despre joc ca despre un interval, un spatiu intermediar situat intre afara (realitatea obiectiva) si inauntru (viata interioara).

Scoala behaviorista americana face distinctia dintre joaca si joc. Simpla joaca este o succesi-une de roluri nelegate intre ele, in timp ce asumarea unui rol in cadrul jocului implica responsa –bilitate.

Jean Piaget in lucrarea intitulata La formation du symbole chez l’enfant continua investigati –ile asupra jocului distingand trei categorii de jocuri:

  1. jocurile – exercitiu;
  2. jocurile simbolice;
  3. jocurile cu reguli.

In toate predomina asimilarea inteleasa ca „actiunea organismului asupra obiectelor ce - l incon –joara” (dupa 10).

E. A. Flerina considera jocul drept o activitate creatoare, necesara pentru dezvoltarea multi-laterala a copilului, aratand, pe buna dreptate, ca aceia dintre copii care se joaca putin se dezvol-ta mai greu. Ea atribuia insemnatatea jocului faptului ca prin joc copilul isi realizeaza activ ideile si sentimentele (4).

Numeroase cercetari din domeniul psihologiei si pedagogiei confirma astazi aceasta importan-ta idee: exprimandu-si in joc, ideile si sentimentele, copiii isi insusesc impresiile din viata, re- flecteaza asupra lor, le patrund mai adanc sensurile.

Toti educatori sunt de acord in privinta definirii jocului ca mijloc ideal de educatie.

In joc are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalitatii – a capacitatilor intelectuale, a calita-tilor morale, a creativitatii. Prin joc, toate aceste insusiri se modeleaza in unitatea si interactiunea lor. Jocul este mijlocul prin care se educa la cel mai inalt nivel relatiile de grup, favorizand mani-festarea initiativei, independentei si a responsabilitatii. Jocurile de miscare dezvolta forta, viteza, indemanarea si perseverenta, desavarsesc pregatirea fizica si intaresc sanatatea. Prin intermediul jocului omul se obisnuieste sa suporte cu demnitate infrangerile si sa guste satisfactiile victoriei. De asemenea jocul are o importanta deosebita pentru deconectare. Jocul este cea mai buna forma de odihna activa, prin intermediul lui utilizandu-se la maxim timpul liber.

Pe de o parte, de bogatia in idei a jocului, de puterea atractiei pe care o exercita aceste idei, depinde forta emotiei, a efortului intelectual si de vointa, spiritul de organizare al fiecaruia dintre participanti la joc. Pe de alta parte, fara o buna organizare a colectivului de copii nu este posibila desfasurarea cu succes a jocului.

Adevaratul educator nu se limiteaza numai la pregatirea jocului, lasandu-l ulterior sa se des-fasoare la voia intamplarii. El trebuie sa urmareasca atent jocul, uneori participand in mod direct.

Cei care doresc sa devina adevarati educatori nu trebuie sa identifice jocul cu joaca libera. Jocul este un divertisment numai pentru copii, cadrul didactic trebuie sa - l trateze insa ca pe o ac-tivitate plina de raspundere.

Cel mai eficient mijloc prin care copiii iau contact cu lumea, inteleg evenimentele din jur si invata din ele este, fara indoiala, jocul. Pentru deficientii mintal jocul ramane forma permanenta a procesului de recuperare, pentru ca aceasta modalitate constituie o structura unitara intre stimul -intarire - raspuns - modificare.

Dienes, care a descoperit valentele intime ale jocului ca forma de invatare, a detasat trei cate-gorii de forme:

a) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ. Desi considerata ca o forma amorfa din punct de vedere al jocului, explorarea prin manipulare de obiecte stabileste de la formele incipi- ente pana la formele consacrate de cunoastere, relatia obiectuala.

Diferentierea obiectelor dupa unele insusiri se obtine numai in cadrul acestui tip de invatare –joc. Cand copilul pune laolalta trei cuburi rosii si pe alta parte cinci cilindri albi el face cel putin doua – trei tipuri de diferentiere :intre marimea (volumul) cuburilor, forma lor si culoare.

Manipularea obiectelor determina mecanismul de stabilire a distinctiei eu – lume. Identifica-rea obiectelor introduce o formulare a identitatii biofizice a propriei persoane.

Acest tip de joc – invatare continua formele de invatare latenta constituind o structura mai complexa, mai evoluata. Ea face parte dintr-un continuum al procesului de invatare si lipsa ei produce grave tulburari ale cunoasterii. Raportata la categoriile de deficienta mintala, se consta-ta ca acest tip de joc – invatare nu a fost consumat intr-un interval adecvat. Orice tentativa de in-vatare si terapie care nu reface aceasta etapa se bazeaza pe vid si nu poate deveni eficienta.

b) A doua forma de organizare a invatarii – joc – terapie o constituie ceea ce Dienes numeste jocul reprezentativ. Jocul reprezentativ va aparea de indata ce obiectele cu care se joaca copiii incep sa tina locul a ceea ce nu sunt.

Daca un copil se joaca „de-a trenul” acesta presupune cateva fapte. Mai intai cunoasterea functionala a obiectului numit tren – adica a unei realitati concrete. In al doilea rand, presupune ca s-a format la copil un spatiu mintal care poate contine nu numai imagini – copie dupa tipul ce-lor reale, ci si imagini reprezentate dupa tipul de organizare mintala. In al treilea rand, se demon-streaza existenta unui mecanism de comutare de la realitatea mintala, rezultatul fiind invatarea.

De la acest nivel incepe activitatea de invatare specific umana, care se bazeaza pe simboluri, nu pe insumari de acumulari concrete.

In mecanismul invatarii la deficientul mintal avem nevoie de un sistem de antrenament speci-fic pentru formarea si dezvoltarea simbolurilor. Date fiind limitele biofiziologice ale deficientului mintal, nu vom obtine structuri de simboluri de grade superioare, dar vom forma un mecanism de baza al invatarii.

c) Al treilea tip de joc – invatare este cel cu reguli. Primele forme ale categoriei „reguli” sunt constituite de legile de asemanare, deosebire, asamblare, succesiune, situare in spatiu etc.

Interventia organizarii mintale ,,pune ordine” in haosul realitatii prin instituirea unor catego-rii: gen, specii, clase etc. rezultate din experienta cu obiectele si cu sistemul de referinte logico- sociale (limbajul, procesul de invatare etc.).

A doua serie de reguli sunt cele privitoare la modul de utilizare si deci de restructurate a re- alitatii, care, constituie celalalt pol al invatarii – integratoare, adica cel al integrarii valorii confe- rita social actiunilor comportamentale (dupa 9).

In felul acesta, cele cateva trepte de organizare a jocului – invatare se inchid intr-o sinteza comportamentala de adaptare – integrare. In acest mod, jocul devine un instrument preponderent si nu complementar in strategia didactica.

Jocul - invatare in viziunea contemporana este net distinct de termenul utilizat in literatura pe-dagogica de joc didactic (care in fond este o specie de joc), care limiteaza actiunea ludica la con-

solidarea, precizarea si verificarea cunostintelor predate.

Jocul conceput ca invatare si terapie se inscrie in noua tendinta de evolutie a metodelor de pre-dare – invatare, care urmaresc sa transforme rolul profesorului – terapeut si sa acorde noi posibi-tati copilului deficient mintal.

Jocul – invatare si – terapie incepe sa ocupe un loc din ce in ce mai definit in categoria meto –delor, tehnicilor care dezvolta capacitatea de observare, de analiza si de operare cu operatori lo-gici, intr–un cuvant in categoria tehnicilor care dezvolta aptitudinile de invatare si dezvoltare.

Jocul este cea mai adecvata forma a activitatii educatorului din scolile speciale. Copilul dupa masa este obosit si noi, educatorii trebuie sa gasim modalitatile de relaxare, de inlaturare a obo –selii. Jocul avand si functii distractive permite stabilirea unor dispozitii pozitive care faciliteaza proiectia si deconectarea fata de activitati sau efecte ale „ale situatiilor presante”.

Este cunoscut faptul ca multe lucruri pe care copiii parca nu pot sa le faca sau nu vor, le exe- cuta mai usor in timpul jocului. De exemplu daca le vom spune copiilor: ,,Acum vom rezolva exercitii la matematica” se vor supara, nu vor fi dornici sa lucreze, dar daca le vom spune:

,,Acum ne vom juca jocul Cine urca scara mai repede ” toata clasa va fi mai entuziasmata si vor rezolva exercitiile de matematica cu placere.

Tinand cont de aceste lucruri, in anul scolar 2006 – 2007 am intreprins o activitate de com –pensare si recuperare a elevului deficient mintal prin joc. Anul scolar trecut am lucrat la clasa a IV-a A cu un numar de 8 elevi din care 5 aveau o deficienta mintala moderata si 3 o deficienta mintala severa. Am folosit jocul de cate ori a fost posibil, atat in activitatile de ludoterapie, de socializare, de formare a autonomiei personale cat si in cele de stimulare cognitiva.

Jocurile au fost selectionate din literatura de specialitate iar unele din ele au fost compuse de mine. Dintre jocurile matematice pe care le - am folosit pentru stimularea cognitiva a copilului deficient mintal amintesc: De –a culorile, Baloane colorate, Care este culoarea ta?, Domino, Fetite cu umbrele la plimbare, Veniti la stegulete , Ce forma are?, Gaseste – mi fratiorii! , Saculetul fermecat, Formele, Numeste – ma! , Sa umplem cosuletul, Turnul cuburilor, Colo –reaza mingile! , Unde este jucaria?, Fi atent! , Jocul asemanarilor, Cutiutele, Cine stie sa numere mai departe?, Ce numere lipsesc?, Cauta vecinul! , Cauta vecinii! , Robotul socoteste, Completeaza patratele magice, Taie rezultatele gresite, Cati soricei a prins pisica?.

Pentru dezvoltarea vorbirii si imbogatirea vocabularului am folosit multe jocuri dintre care amintesc: Papagalul, Cine stie cele mai multe cuvinte?, Framantari de limba, Telefonul fara fir, Cum face , Cine face, Cu ce sunet incepe cuvantul?, Cine spune mai multe cuvinte?, Sa asezam cartonasele, Jocul silabelor, Spune mai departe, „ Eu spun una , tu spui multe” , Cum este?, Daca nu – i asa, cum e?, Ce spun eu si ce spui tu?, Basmaua innodata, Raspunde repede si bine, Cauta si gaseste, Gaseste cuvinte potrivite , Al cui este obiectul?, Completeaza ce lipseste, De – a cuvintele, Jocul literelor, Recunoaste si subliniaza litera, Cuibul de cartofi, Du gandul meu mai departe, Turnul cuvintelor, Spune repede, Cuvinte magice, Vorbaretii.



Aplicand jocul ca mijloc fundamental de recuperare 62,5 % din numarul total al elevilor si –au insusit numeratia pana la 100 si algoritmul de calcul al operatiilor de adunare si scadere.

Cei trei elevi severi au reusit sa numere si sa scrie cifrele pana la 10.

Folosind multe jocuri elevii si - au dezvoltat limbajul, si - au imbogatit vocabularul. Astfel am obtinut rezultate foarte bune in ceea ce priveste elevul P. I . care in clasa I nu rostea corect nici vocale, in clasa a IV-a spunea propozitii.

Din totalul elevilor 62,5 % au invatat sa scrie si sa citeasca toate literele si grupurile de litere, la sfarsitul clasei a IV-a acesti elevi citeau si scriau texte scurte. Elevii severi in functie de posi - bilitatile fiecaruia au invatat sa scrie si sa citeasca litere de tipar si cuvinte cu literele invatate (doi elevi literele de la A la J si unul pana la F).

La anexa prezint rezultatele obtinute de clasa a IV a A la activitatile matematice si la activita - tile de citit – scris in urma aplicarii jocului ca forma esentiala de compensare si recuperare a co - pilului deficient mintal.

Tinand cont de faptul ca 3 elevi aveau o deficienta mintala severa pot sa afirm ca am obtinut rezultate bune si chiar foarte bune utilizand jocul in stimularea cognitiva a copilului deficient mintal.

Reflexia lui Lucian Blaga din Trei fete „Copilul rade: Intelepciunea si iubirea mea e jocul?” este foarte actuala si in stimularea cognitiva a copilului deficient mintal prin joc.





BIBLIOGRAFIE


1. Cretu, E., Iliescu, C., Nichita, S. si Popescu, S. – Indrumator metodic pentru dezvoltarea         

vorbirii, cunoasterea mediului inconjurator, jocuri si activitatii libere la clasa I,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.

2. Dima, S. – Antologie – jocuri * Lumea Copiilor, vol. II, editata de Revista Invatamantului

prescolar, Bucuresti, 1993.

3. Dumitrana, M. – Educarea limbajului in invatamantul prescolar * Comunicarea orala,

vol. I, tiparit la Multiprint, Iasi, 1999.

4. Flerina, E. A. – Jocul si jucaria, traducere de Slifca, L., Editura Didactica si Pedagogica, Bu-

curesti, 1976.

5. Ghergut, A. – Sinteze de psihopedagogie speciala, Editura Polirom, Iasi, 2005.

6. Ghergut, A. – Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale * Strategii diferentiate si in-

cluzive in educatie, Editura Polirom, Iasi, 2006.

7. Herescu, Gh., Motrescu, V. si Stefanescu, V. – Matematica clasa I * Indrumatorul invata-

torului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

8. Paunescu, C. si Musu, I. – Metodologia invatarii matematicii la deficientii mintali, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

9. Paunescu, C. si Musu, I. – Recuperarea medico – pedagogica a copilului handicapat min-

tal, Editura Medicala, Bucuresti 1990.

10. Petean, Ana si Mircea – Ocolul lumii in 50 de jocuri creative, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

1996.

11. Simionica, E. si Bogdan, F. – Gramatica prin joc pentru clasele I – IV, Editura Polirom,

Iasi, 1998.

12. Taiban, M. coord. – Jocuri didactice pentru gradinitele de copii, Editura Didactica si Pe-

dagogica, Bucuresti, 1976.


ANEXA



Rezultatele obtinute la sfarsitul clasei a IV-a la activitatile matematice


Subiecti


Si –au insusit numeratia pana la 100


Rezolva exerci- tii de adunare si

scadere fara trecere peste ordin  


Rezolva exerci-



tii de adunare si

scadere cu tre-

cere peste ordin


Rezolva proble-

me cu material concret


Rezolva proble-me ilustrate


Total


5


5


4


5


4


In %


62,5 %


62,5 %


50 %


62,5 %


50 %




Rezultatele obtinute la sfarsitul clasei a IV-a la activitatile de citire si scriere


Subiecti


Si- au insusit literele si gru-purile de litere



Citesc si copia –za un text


Scriu dupa dic –tare cuvinte si propozitii


Raspund la inte-bari legate de textul citit


Redau continu –tul povestirii cu ajutorul imagi –nilor




Total



5




5


4


4


4


In %


62,5 %



62,5 %


50 %


50 %


50 %



Inv. ed. Bondar Viorica

Centru Scolar pentru Educatie Incluziva Nr. 2

Oradea
































Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }