QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Repere fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani





Repere fundamentalein invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani


1. Ce sunt Reperele Fundamentale privind Invatarea si Dezvoltarea Timpurie (RFIDT)?


RFIDT reprezinta un set de enunturi care reflecta asteptarile privind ceea ce ar trebui copiii sa stie si sa fie capabili sa faca. Acestea sunt definite pentru a sprijini cresterea si dezvoltarea copiilor de la nastere pana la intrarea in scoala, atat in mediul familial, cat si in cadrul altor servicii de ingrijire si educatie timpurie. Aceste asteptari au ca repere atat cercetarile si noile teorii privind dezvoltarea copilului generate de psihologie, neuropsihologie, stiintele educatiei (in ansamblu), cat si valorile nationale pe care dorim sa transmitem si sa le promovam incepand cu educatia timpurie.





RFIDT reprezinta o resursa, un document care informeaza educatorii, parintii si, in general, toti adultii (care participa la cresterea, ingrijirea, dezvoltarea si educatia copiilor) asupra asteptarilor pe care le pot avea fata de acestia in perioada copilariei. Ele reflecta finalitatile actiunilor noastre, ne orienteaza si ne ajuta sa ne orientam practicile in acord cu specificul dezvoltarii in aceasta perioada a vietii, avand in vedere in mod holistic toate domeniile dezvoltarii copilului.


Intrucat exista diferente individuale importante intre ritmurile de dezvoltare ale copiilor, aceste RFIDT sunt flexibile, permitand mici variatii de la copil la copil. Insa prin formularea lor, ele orienteaza adultii in procesul de participare si sprijinire a cresterii si dezvoltarii normale si depline a copilului.


Pentru cadrele didactice, formularea RFIDT reprezinta un punct de referinta in organizarea si proiectarea activitatilor din unitatile de educatie timpurie. Ele au o functie diagnostica numai la nivel de grup de copii, si nu la nivel individual si au ca scop evaluarea nivelului la care se situeaza toti copiii dintr-o grupa, cresa/gradinita, din intregul sistem pe fiecare din domeniile precizate de document. Pentru cadrul didactic, observarea copiilor in baza RFIDT are ca scop conturarea unui profil al grupei de copii pentru a vedea care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai putin solicitate prin activitatile desfasurate in gradinita si, in acest mod, a interveni in proiectarea viitoarelor activitati.

RFIDT reprezinta punctul de plecare in elaborarea unui intreg sistem de standarde privind resursele umane, serviciile oferite si politicile publice privind educatia, ingrijirea si protectia copilului de la nastere la 7 ani. Contribuind la elaborarea unui intreg set de standarde, RFIDT au multiple utilizari:

imbunatatirea procesului educational din crese si gradinite

imbunatatirea curriculum-ului destinat educatiei copilului de la 1 la 7 ani;

imbunatatirea pregatirii cadrelor didactice;

dezvoltarea si imbunatatirea programelor de educatie destinate parintilor;

evaluarea si imbunatatirea programelor educationale oferite de crese si gradinite;

monitorizarea progresului la nivel de sistem educational destinat copiilor de la 1 la 7 ani;

imbunatatirea nivelului de cunoastere publica asupra importantei si valorii perioadei copilariei timpurii.

crearea unui continuum al invatarii care leaga dezvoltarea si ingrijirea timpurie de succesul de mai tarziu din scoala si din viata, prin alinierea acestor repere cu cerintele pentru etapele urmatoare de dezvoltare ale copilului.


Scopul principal al elaborarii acestor RFIDT este acela de a oferi un cadru comun de referinta in abordarea integrata a copilului prin toate serviciile de sanatate, ingrijire, protectie si educatie care il deservesc. RFIDT reflecta o anumita perspectiva asupra copilului si asupra dezvoltarii lui, care, prin adoptarea ei de catre toti cei implicati, va permite imbunatatirea serviciilor destinate copiilor in perioada timpurie si monitorizarea sistematica a progreselor realizate. 



2. Principii orientative privind continutul si implementarea RFIDT


Principii referitoare la continutul RFIDT



Cadrele didactice, parintii si alti adulti care participa la cresterea, dezvoltarea si educatia copiilor mici utilizeaza RFIDT ca o modalitate de a intelege mai bine ce asteptari pot avea in privinta copiilor in raport cu varsta pe care o au si de a sprijini si stimula mai eficient procesul lor de invatare si dezvoltare.



Continutul RFIDT corespunde varstei copiilor, luand in consideratie diferentele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecarui copil. Fiecare copil este unic in modul in care creste, se dezvolta si dobandeste deprinderi si competente. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare, dar in ritmuri diferite. Nu trebuie sa ne asteptam ca toti copiii sa atinga aceleasi standarde in acelasi timp sau la acelasi nivel de performanta.


RFIDT recunosc rolul copiilor mici ca participanti activi la invatare. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunostinte; ei invata prin joc, prin implicare activa, angajare, explorare si exploatarea simturilor – auz, vaz, gust etc. RFIDT trebuie sa recunoasca faptul ca toti copiii trebuie expusi unei game cat mai bogate de oportunitati de invatare, in moduri diferite si in contexte diferite.


Continutul RFIDT reflecta faptul ca invatarea si dezvoltarea copiilor sunt concepte multidimensionale si ca toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. Trebuie acordata atentie tuturor domeniilor deoarece invatarea si dezvoltarea copilului sunt complexe si apar traversand simultan toate domeniile de dezvoltare.


Continutul RFIDT tine cont de importanta rolului jucat de familie, comunitate si mediu in dezvoltarea copilului. Familiile reprezinta un factor semnificativ prin contributia lor asupra dezvoltarii si invatarii copilului de-a lungul intregii vieti a acestuia. RFIDT recunosc faptul ca toti copiii se dezvolta si invata in contextul interactiunilor si relatiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grija de ei, parintii, apoi cu comunitatea apropiata si mediul in care traiesc.


RFIDT recunosc capacitatea tuturor copiilor de a invata, de a realiza progrese in dezvoltare, indiferent de dispozitiile lor fizice sau emotionale, de experientele anterioare sau mostenirea culturala. Setul de RFIDT este universal si trebuie dezvoltat pentru toti copiii, indiferent de diferentele culturale, de statut socio-economic, de prezenta unor deficiente si probleme fizice sau de invatare. RFIDT trebuie sa ia in consideratie aceasta diversitate si sa se adapteze naturii unice a invatarii si dezvoltarii copilului. Cea mai mare parte a copiilor au potentialul de a implini aceste repere pentru varsta lor, daca li se asigura sustinerea si stimularea adecvata dezvoltarii.


Continutul RFIDT tin cont si respecta mostenirea culturala si diferentele lingvistice. Importanta diversitatii mediilor si mostenirii culturale trebuie sa se regaseasca in standarde.


RFIDT recunosc faptul ca la varsta timpurie, copiii dobandesc abilitati indeosebi prin utilizarea diverselor strategii de invatare si prin construirea de variate contexte si medii de invatare. Contextele de invatare in perioada timpurie sprijina si stimuleaza invatarea si dezvoltarea copiilor mici. RFIDT trebuie sa recunoasca necesitatea existentei acestor medii de invatare si faptul ca ele reprezinta diversitatea modalitatilor de predare si invatare si diversitatea experientelor de invatare si dezvoltare.


Continutul RFIDT este orientat de cercetarile si practicile bune din educatia timpurie. Intrucat RFIDT sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educationale si a experientelor educationale ale copiilor, ele trebuie sa se bazeze pe informatii valide, riguroase si realiste de cunoastere a dezvoltarii copilului si familiei. RFIDT trebuie sa se bazeze pe expertiza si experienta in lucrul cu copiii mici.



Principii referitoare la implementarea RFIDT


Bunastarea copiilor si respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate in implementarea RFIDT. Familiile reprezinta primul si cel mai important educator, decident si suport in viata copiilor. Implicarea familiilor trebuie vazuta ca un proces esential in implementarea RFIDT.

RFIDT sunt utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor, proiectarea programului de educatie timpurie si practicile educationale din familie. RFIDT trebuie utilizate pentru a ajuta copiii mici, familiile, educatorii si programele educationale sa exceleze. RFIDT nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea, excluderea sau sanctionarea copiilor, a cadrelor didactice sau a familiilor. RFIDT pot servi drept instrument pentru discutie, dialog si impartasirea experientelor intre parinti, profesionisti din domeniul educatiei timpurii si membrii comunitatii.

RFIDT sunt utilizate judicios si in scopul pentru care au fost create. Ele trebuie sa sprijine familiile care sunt primele care lucreaza cu copiii. Ele nu trebuie utilizate pentru a forta sau bloca dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul.

RFIDT sunt revizuite si actualizate cel putin o data la cinci ani. Pentru ca RFIDT sa ramana relevante, sistematice, ele trebuie sa fie revizuite periodic printr-un proces consultativ participativ.

Implementarea RFIDT este evaluata pentru a se asigura utilizarea ei adecvata de catre familii, unitatile de educatie timpurie si comunitati. Rezultatele evaluarii trebuie sa conduca la o utilizare mai buna a acestora.

Pentru utilizarea si implementarea optima a RFIDT se asigura suport tehnic si material adecvat. Familiile, educatorii si ceilalti adulti care sunt implicati in dezvoltarea copilului trebuie sa fie familiarizati si orientati in utilizarea adecvata a RFIDT. Ei trebuie ajutati tocmai pentru a se asigura ca prin utilizarea lor RFIDT contribuie la stimularea dezvoltarii copilului in toate domeniile indicate de catre standarde.


Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului:

NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltarii copilului si nu trebuie considerate ca o lista de comportamente ce serveste drept parcurs fix al dezvoltarii copilului.

NU SUNT un instrument de evaluare a copilului, ele orienteaza continutul instrumentelor de evaluare, dar nu sunt un substitut al acestora. Ele pot fi utilizate ca o baza pentru observarea copiilor si realizarea unui profil al grupei de copii in privinta domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activitatile realizate de cadrul didactic.

NU SUNT un instrument de evaluare a calitatii activitatii cadrelor didactice, ci stau la baza elaborarii instrumentelor de evaluare a competentelor cadrelor didactice.


3. Definirea domeniilor de dezvoltare si a grupelor de varsta


RFIDT sunt structurate pe domeniile de dezvoltare ale copilului, prin aceasta structurare urmarindu-se acoperirea intregii complexitati a dezvoltarii copilului.


Aceasta sectiune include definirea domeniilor de dezvoltare care se bazeaza pe urmatoarele premise

  1. Indeosebi in primii trei ani de viata copiii invata intr-un ritm foarte alert. Ei traverseaza cu rapiditate perioada de la dependenta totala de cei care-i ingrijesc si le satisfac toate nevoile si devin moderat independenti aproape de 3 ani, intervenind si implicandu-se in procesul de satisfacere de catre adulti a acestor nevoi.
  2. Cresterea si dezvoltarea copiilor in primii ani de viata este foarte rapida inregistrand salturi calitative in intervale scurte de timp. Chiar daca, in esenta, copiii cresc si se dezvolta trecand prin stadii similare, fiecare copil este un individ unic care se dezvolta in ritm propriu. Dezvoltarea si invatarea copiilor reprezinta un proces continuu care se bazeaza pe experientele si cunostintele anterioare ale copilului. Stilul de invatare unic al fiecaruia dintre copii, abilitatile si experientele sale se reunesc pentru a sustine progresul/evolutia de-a lungul acestui continuum.
  3. La copiii mici nu se produce disparat dezvoltarea fizica, sociala, emotionala, cognitiva sau de limbaj. Copiii invata holistic, astfel incat fiecare domeniu le influenteaza pe celelalte si nici unul nu opereaza independent. Un copil care invata sa mearga va urmari privirea mamei sale, iar daca pe chipul ei citeste ingrijorarea sau spaima se va opri din noua incercare; daca va citi multumirea, increderea, va avea curaj sa continue. Aceasta referinta sociala a copilului este esentiala pentru stimularea copilului, stabilirea increderii sale de a explora mai departe sub supravegherea adultului. Odata cu achizitia mersului, copilul invata sa-si coordoneze miscarile, sa-si concentreze atentia, sa inteleaga un mesaj verbal transmis de catre adult si sa raspunda verbal sau non-verbal la acesta. In acelasi mod, un copil hranit si ingrijit corespunzator va dispune de o capacitate mare de a invata.
  4. Copiii mici au nevoie sa fie expusi, stimulati in toate domeniile de dezvoltare in mod simultan. Focalizarea pe oricare dintre domenii si ignorarea celorlalte prejudiciaza dezvoltarea plenara a copilului. Standardele sunt elaborate pe domenii de dezvoltare, dar dezvoltarea copilului trebuie considerata holistic.
  5. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are scopul de a surprinde specificul fiecaruia dintre domenii si sa urmareasca dezvoltarea globala a copilului. Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii si in anumite cazuri aspecte specifice subdomeniilor, in scopul asigurarii coerentei in interiorul domeniului dar mai ales pentru cuprinderea tuturor aspectelor definitorii pentru domeniul respectiv.
  6. Definirea domeniilor de dezvoltare reprezinta totodata expresia valorilor si a modului in care ne formulam asteptarile privind copilul in viitor. Valorile care stau la baza constituirii domeniilor de dezvoltare au fost enuntate dupa cum urmeaza[1]: unicitatea copilului/diversitate, dezvoltare plenara, bunastare, sanatate, interculturalitate, autocontrol, respect (de sine) si fata de semeni, independenta, demnitate, identitate, creativitate, responsabilitate, ordine interioara, grija fata de mediu, solidaritate fata de comunitate.

Nota: Preocuparea pentru tratarea copilului ca individualitate, dar si cresterea lui prin valorizarea lumii diverse in care traieste ca si preocuparea pentru dezvoltarea sa plenara, reprezinta idei care transced un domeniu de dezvoltare sau altul si se reflecta in modul in care contemporaneitatea priveste educatia timpurie si structureaza programele de calitate adresate copiilor de la nastere la 6/7 ani.


3.1. Domeniile de dezvoltare pentru care sunt elaborate RFIDT sunt urmatoarele:


A. DEZVOLTAREA FIZICA, SANATATE SI IGIENA PERSONALA –  cuprinde o gama larga de deprinderi si abilitati (de la miscari largi, cum sunt saritul, alergarea, pana la miscari fine de tipul realizarii desenelor sau modelarea), dar si coordonarea, dezvoltarea senzoriala, alaturi de cunostinte si practici referitoare la ingrijire si igiena personala, nutritie, practici de mentinerea sanatatii si securitatii personale.

Organization Chart
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOTIONALA – vizeaza debutul vietii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili si mentine interactiuni cu adulti si copii. Interactiunile sociale mediaza modul in care copiii se privesc pe ei insisi si lumea din jur. Dezvoltarea emotionala vizeaza indeosebi capacitatea copiilor de a-si percepe si exprima emotiile, de a intelege si raspunde emotiilor celorlalti, precum si dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. In stransa corelatie cu conceptul de sine se dezvolta imaginea despre sine a copilului, care influenteaza decisiv procesul de invatare. Cele doua subdomenii sunt strans interdependente.



Organization Chart

C. ATITUDINEA IN INVATARE – se refera la modul in care copilul se implica intr-o activitate de invatare, modul in care abordeaza sarcinile si contextele de invatare, precum si la atitudinea sa in interactiunea cu mediul si persoanele din jur, in afara deprinderilor si abilitatilor mentionate in cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. 



Organization Chart







D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICARII SI PREMISELE CITIRII SI SCRIERII – vizeaza dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar si a intelegerii semnificatiei), a comunicarii (cuprinzand abilitati de ascultare, comunicare orala si scrisa, nonverbala si verbala) si preachizitiile pentru scris-citit si insoteste dezvoltarea in fiecare dintre celelalte domenii.


Organization Chart


E. DEZVOLTAREA COGNITIVA SI CUNOASTEREA LUMII – a fost definita in termenii abilitatii copilului de a intelege relatiile dintre obiecte, fenomene, evenimente si persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablitatile de gindire logica si rezolvare de probleme, cunostinte elementare matematice ale copilului si cele referitoare la lume si mediul inconjurator.


Organization Chart


3.2. Definirea si argumentarea gruparii varstelor pentru care au fost elaborate RFIDT


  1. Intrucat Romania initiaza procesul de elaborare a RFIDT cu scopul de a construi un intreg sistem de repere fundamentale in abordarea integrata a educatiei, ingrijirii si dezvoltarii copilului mic,  perioada de referinta in elaborarea RFIDT este intreaga perioada a copilariei timpurii: nastere-7 ani.
  2. Diferentele semnificative din cadrul acestei perioade conduc la urmatoarea grupare pe varste:
    1. nastere-18 luni
    2. 19-36 luni
    3. 37-60 luni
    4. 60-82 luni

Periodizarea realizata specifica ceea ce ar trebui sa stie si sa fie capabili sa faca majoritatea copiilor la sfarsitul fiecaruia din cele 4 intervale mentionate, respectiv la 18 luni, 36 luni, 60 luni, 82 luni (sau pana la intrarea in clasa I).

Intervalele propuse sunt suficient de largi si cuprind perioade in care copiii cresc si se dezvolta dramatic. Alegerea acestor intervale pe ani de viata ar putea oferi o precizie mai mare, dar argumentele pentru care s-a optat pentru intervale mai cuprinzatoare se refera la:

- Resursele de timp necesare (care ar creste).

- Gruparea copiilor in multe din institutiile prescolare nu reflecta criteriul omogenitatii cu acuratete a varstei.

Varsta indicata la care fiecare copil atinge fiecare indicator reprezinta un jalon orientativ. Date fiind caracteristicile individuale ale copiilor, asteptam si acceptam diferente in momentul si modalitatea in care copiii ating indicatorii propusi. Nu toti copiii vor atinge indicatorii in intervalul de timp specificat. Unii vor ajunge mai repede la achizitionarea lor, in timp ce altii vor ajunge in alt ritm, alta ordine, sau nu vor ajunge deloc. In toate aceste cazuri, intervalul de timp este un cadru, un reper cu functia de informare si nu are rolul de a constrange cursul natural al dezvoltarii unui copil.


Cateva argumente in favoarea acestei grupari a varstelor in intervalul nastere-7 ani:

reperele fundamentale pentru fiecare domeniu de dezvoltare sunt astfel definite pentru a traversa intreaga perioada de varsta nastere-7 ani, ca asteptari finale pentru copilaria timpurie. In interiorul fiecarui reper fundamental sunt formulati indicatori care reflecta specificul unei anumite varste. Altfel spus, reperul vizeaza dezvoltarea copilului de la nastere la 7 ani pentru un anumit domeniu de dezvoltare, insa indicatorii reflecta ceea ce este dezirabil pentru finalul fiecareia dintre grupele de varsta stabilite. Intrucat diferentele individuale in ritmul de dezvoltare a copiilor sunt foarte mari, am recurs la o grupare mai sintetica a anilor, dar care tine cont de diferentele majore dintre etapele dezvoltarii copilului semnalate de psihologia copilului.

Intervalul nastere-18 luni a fost stabilit pentru a permite prin specificul varstei surprinderea mai multor achizitii in toate domeniile de dezvoltare. Astfel, la finalul acestei perioade de varsta se poate observa in care dintre domeniile de dezvoltare stabilite copilul manifesta o mai lenta dezvoltare si, implicit, necesita o mai puternica stimulare. Este o perioada la fel de importanta ca si urmatoarea din punct de vedere al dezvoltarii creierului.

Intervalul 19-36 luni a fost ales intrucat marcheaza o perioada de mari salturi in dezvoltare care se diferentiaza major, in toate domeniile dezvoltarii, de perioada anterioara si de cea care ii urmeaza. Este o perioada foarte importanta in special din punct de vedere al cuceririi independentei „dependente” de adult. 

Intervalul 37-60 luni se concentreaza pe perioada prescolaritatii mijlocii care imbraca un anumit specific din perspectiva socializarii, a achizitiilor in planul limbajului, a proceselor psihice, a jocului, a interactiunii sociale cu cei de varsta apropiata si cu adultii.

Intervalul 60-82 luni este cel destinat pregatirii copilului pentru intrarea in scoala, perioada in care copilul dispune de o mare capacitate de a opera cu obiectele, cuvintele, mediul si interactiunile cu ceilalti. Disponibilitatea lui cognitiva, fizica si socio-emotionala este diferita de perioadele anterioare din perspectiva modului in care copilul se raporteaza la realitatea inconjuratoare, prim modul in care prelucreaza mesajele primite si le integreaza in structuri psihice.


Definirea termenilor utilizati in acest document:


DOMENIUL

Domeniul este definit ca o dimensiune larga a invatarii si dezvoltarii copilului. Domeniile sunt variabile ca intindere, dar se regasesc in toata perioada de la nastere la 7 ani, chiar daca in anumite stadii de dezvoltare, unele domenii sunt dominante.


SUBDOMENIUL

Fiecare domeniu este divizat in sub-domenii care reprezinta fatete generale ale domeniului respectiv. Toate subdomeniile unui domeniu ofera o imagine comprehensiva a acestuia.


ASPECTE SPECIFICE ALE SUB-DOMENIULUI

Unele subdomenii specifica aspecte esentiale ale invatarii si dezvoltarii asociate subdomeniului respectiv.


REPERE FUNDAMENTALE privind DEZVOLTAREA si INVATAREA TIMPURIE

RFIDT reprezinta enunturi privind asteptarile a ceea ce copiii ar trebui sa stie si sa fie capabili sa faca.


INDICATORI

Indicatorii reprezinta manifestari observabile privind comportamentul si abilitatile copiilor. Indicatorii sunt specifici fiecarui interval de varsta si sunt ordonati ierarhic, pentru a putea urmari progresul in atingerea unui anumit RFIDT. Indicatorii listati reprezinta anumite modalitati prin care copiii pot demonstra progresul lor in dezvoltare, dar trebuie retinut ca aceasta lista de indicatori nu este una exhaustiva si ca sunt copii care vor demonstra prin modalitati unice, individuale realizari in directia atingerii RFIDT.


PRACTICI DE SPRIJIN

Reprezinta exemple de strategii/activitati de invatare care faciliteaza dezvoltarea copilului si in care adultii se pot implica sau pe care le pot utiliza, atat in cadrul institutiilor de educatie timpurie dar si in cadrul familiei, in scopul atingerii indicatorilor. Acestea sunt exemple de modalitati in care adultii pot interactiona cu copiii in scopul stimularii cresterii si dezvoltarii lor.

Pentru ca anumite aspecte ale invatarii si dezvoltarii predomina in anumite stadii ale dezvoltarii, numarul indicatorilor si al exemplelor privind practicile de sprijin vor varia.

In structurarea documentului am utilizat urmatoarea schema:




*         Domeniu de dezvoltare

Subdomeniu de dezvoltare

Aspect specific subdomeniului 

RFIDT  



Indicator




Practici de sprijin                                                  



A. Domeniul:

A.1. Subdomeniul:

A.1.1. Aspect specific:


Reper 1:


Indicator 

Practici de sprijin












4. De ce avem nevoie de Reperele Fundamentale pentru Invatarea si Dezvoltarea Timpurie a copilului


Cu cat stim mai multe despre copii, cu atat mai bine ii sprijinim sa se dezvolte si sa devina adultii pe care ni-i dorim in societate. Pe de o parte, responsabilitatea pentru copii face parte din viata noastra cotidiana. Pe de alta parte, constientizarea importantei acestei perioade pentru devenirea ulterioara a individului a facut ca la nivel international si, in ultimul timp si in Romania, sa se acorde o atentie speciala copilariei si alocarii de resurse pentru ingrijirea si educarea copiilor in aceasta perioada.

Conceptia despre copil si copilarie a fost si este determinata de noile cuceriri stiintifice, teoretice si influenteaza modul in care este conceputa educatia. Perspectiva asupra dezvoltarii copilului este tributara contextului cultural, socio-economic, politic al unei tari, dar si traditiei (uneori neconsolidate sau neinfluentate de noi infuzii teoretice si argumente ale teoriei aplicate). Aceasta conceptie despre copil si copilarie reprezinta un complex de idei, valori, modele, norme, practici, asteptari despre cum sunt copiii, respectiv despre cum sa ii crestem, cum sa ii educam si sa ii socializam.

Sintaxa educatiei a inregistrat de-a lungul timpului o dinamica ce astazi se regaseste in paradigma abordarii holiste a dezvoltarii copilului (Vezi Anexa nr. 1 ce prezinza o scurta perspectiva istorica asupra educatiei copilului mic si un parcurs istoric al educatiei copilului mic in Romania). Societatea de azi si mai ales cea de maine, precum si toate argumentele adunate in ultimele decenii in plan teoreticsi practic privind politicile publice, programele sociale/educationale/de igiena si sanatate, avantajele si implicatiile impactului interventiei noastre asupra copiilor in perioada copilariei timpurii, ne obliga sa ne adaptam modul de a privi aceasta perioada din viata individului in scopul asigurarii acestuia a celui mai bun start in viata.



Abordari actuale ale copilului si copilariei. Perspectiva integrata asupra copilului in perioada timpurie si necesitatea unei astfel de abordari


Avem in vedere doua directii de analiza a copilului in perioada timpurie:

  1. Copilul in integralitatea lui ca persoana (perspectiva dezvoltarii)
  2. Politicile, structurile si serviciile care vizeaza dezvoltarea copilului (perspectiva politica si economica, culturala si sociala, perspectiva drepturilor omului)

a. Copilul in integralitatea lui ca persoana


In intreaga lume, in prezent, abordarea dominanta asupra copilului este relationala si holistica. Copilul este privit ca intreg, cu corpul sau, cu mintea sa, cu emotiile si creativitatea sa, dar si cu istoria sa personala ca identitate sociala. (Moss si Petrie, 2002). Aceasta perspectiva – a dezvoltarii, documentata in numeroase cercetari pretutindeni in lume, reflecta regularitatile ce se regasesc in dezvoltarea fizica si psiho-sociala in timpul copilariei. Cercetarile atrag atentia asupra corelatiei dintre dezvoltarea copilului si calitatea nutritiei, ingrijirii, educatiei si, implicit, asupra vulnerabilitatii copilului in timpul acestei perioade formative, considerata critica sau sensibila. Mai concret, din punct de vedere al dezvoltarii in perioada 0-6-7 ani, urmatoarele aspecte sunt foarte importante:


evolutia fizica, mentala, sociala si emotionala este distincta de cea a copiilor mai mari sau a adultilor, imbracand faze, stadii, ritmuri si repere de evolutie specifice; 

in societatile moderne se petrec numeroase transformari progresive in ceea ce priveste competentele fizice, mentale, cognitive si social-emotionale ale copiilor, din perioada micii copilarii pana la intrarea in scoala. Aceste transformari marcheaza formarea competentelor si capacitatilor, modurilor de relationare, comunicare, invatare si joc etc;

in perioada timpurie fiinta umana prezinta cel mai mare grad de dependenta de relatiile cu ceilalti (parinti, frati, co-varstnici, alti adulti) nu doar pentru a supravietui, ci si pentru securitate emotionala, integrare sociala, formarea competentelor cognitive si achizitii culturale;

dezvoltarea copilului este foarte sensibila la impactul negativ al malnutritiei, al ingrijirii neadecvate si al lipsei afectiunii parentale, tratamente deformate care il afecteaza decisiv;

daca nevoile de baza ale copilului nu sunt satisfacute, daca este maltratat sau abuzat, efectele se resimt in toata perioada copilariei si, in functie de durata si gravitatea tratamentului la care a fost supus, si in perioada maturitatii;

desi putem vorbi de o serie de principii generale universale, contextele si experientele ce marcheaza dezvoltarea sunt foarte variabile, fiind marcate in special de capacitatile individuale ale copilului, de nevoile lui speciale, gen, apartenenta etnica, circumstante economice, sociale si culturale. 


In concluzie, putem vorbi despre consens in lumea stiintifica in ceea ce priveste importanta cruciala a evolutiei copilului de la nastere la 6/7 ani. Corelata cu aceasta concluzie este ideea ca pentru orice problema ce poate aparea in dezvoltarea unui copil (din punct de vedere cognitiv, emotional, social, legat de personalitate, etc.), cu cat interventia este mai timpurie, cu atat sansa de remediere este mai mare; si invers, cu cat interventia educationala este mai tarzie, cu atat mai mari sunt costurile asociate, iar prognosticul e mai putin favorabil (Miclea 2006, p. 1).


b. Politicile, structurile si serviciile care vizeaza dezvoltarea copilului


In lucrarea de sinteza „Changing perspectives on early childhood: theory, research and policy” (2006), Martin Woodhead evidentiaza 3 perspective dominante si complementare cu perspectiva privind dezvoltarea, prezentata anterior: 


  • perspectiva politica si economica, care se pliaza pe profilul de dezvoltare si care se traduce in interventii sociale si educationale, inspirate de modelele economice ale capitalului uman. Educatia timpurie este o parghie esentiala de reducere a inegalitatilor sociale, in special a celor legate de statusul socio-economic si de gen. Investitia in educatia timpurie este cea mai rentabila investitie in educatie (Cuhna, 2005; Penn, 2002).

  • perspectiva culturala si sociala, ce atrage atentia asupra diversitatii acceptiunilor acordate copilariei (ca un status construit) si mai ales asupra varietatii modurilor in care este practicata educatia (pentru copii, cu copiii si de catre copii). Aceasta perspectiva are implicatii asupra actorilor implicati si asupra modului in care sunt definite scopurile, modelele si standardele. Derivate din aceasta perspectiva de analiza, remarcam la nivel international cateva teme si tendinte care sustin si reflecta abordarea integrata a copilului in secolul XXI: implicarea parintilor in structurile de educare a copiilor, modele integrate de interventie si inventarea de noi profesii (in afara cadrelor didactice si a ajutorului de educatoare, lucreaza specialisti pentru activitati in afara institutiei de invatamant sau dupa programul obisnuit - tip after-school, asistenti sociali, adulti cu nevoi speciale, cadre didactice de sprijin sau itinerante, mediatori scolari sau sanitari, etc.), abordarea copiilor cu CES, promovarea limbii materne si a culturilor locale - inclusiv a celor cu dominanta religioasa, dimensiunea de gen.

  • perspectiva drepturilor omului, care redimensioneaza abordarile conventionale privind teoria, cercetarea si practicile educationale in sensul respectarii demnitatii copilului, recunoasterii capacitatii acestuia de a contribui la propria dezvoltare si la dezvoltarea serviciilor. Principalele drepturi respectate prin elaborarea si utilizarea reperelor fundamentale in invatarea si dezvoltarea copilului sunt: dreptul copilului de a-si implini potentialul, dreptul la protectia fata de influente daunatoare, abuz, exploatare, dreptul de a participa pe deplin la viata familiei, la viata culturala si sociala.

Rezulta din aceste perspective de analiza interdependenta dintre tipurile de politici, structuri, servicii. Abordarea integrata a acestora este necesara pentru a respecta unicitatea copilului si a dezvoltarii sale. Dezvoltarea si invatarea in perioada timpurie pot fi privite din perspectiva mai larga a pregatirii pentru invatare/viata sau din perspectiva pregatirii pentru scoala. Prima perspectiva include multiple aspecte ale dezvoltarii, printre care abilitati verbale si intelectuale, cunostinte, abilitati sociale, aspecte legate de sanatate si nutritie. Aceasta perspectiva ne permite sa facem predictii despre pregatirea copiilor pentru activitatile specifice maturitatii: participarea in viata de familie, in viata comunitatii, in activitati economice. Pregatirea pentru scoala face predictii asupra succesului copilului in scoala. Pentru a face fata cu succes experientei scolare, copiii trebuie sa aiba formate abilitati fizice si motrice, abilitati sociale si emotionale, o atitudine adecvata fata de invatare, limbaj si competente lingvistice, abilitati cognitive.


Daca intersectam cele patru perspective, rezulta ca asteptarile cu privire la dezvoltare si invatare timpurie ar trebui sa se coreleze cu alte categorii de asteptari referitoare la familii, educatori, asistenti sociali, dar si programe, acces la servicii, indicatori sociali, eficacitatea sistemului. Aceste asteptari stau la baza unor strategii si activitati care vizeaza dezvoltarea abilitatilor parentale, dezvoltarea curriculum-ului, imbunatatirea procesului educational, pregatirea cadrelor didactice, evaluarea programelor, monitorizarea nationala sau informarea publica.



Context legislativ national si international privind educatia timpurie


Documentele legislative care definesc contextul educatiei timpurii la nivel international si in Romania cuprind:

Conventia cu privire la drepturile copilului adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 la New York, ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990 republicata;

Declaratia Conferintei Mondiale de la Jomtien, 1990, referitoare la Educatia pentru toti care subliniaza faptul ca invatarea incepe de la nastere si pune in lumina nevoia de servicii care integreaza domeniul sanatatii cu cel al nutritiei, igienei cu dezvoltarea cognitiva si emotionala a copilului;

Declaratia de la Salamanca, 1994, cu privire la realizarea scolii de tip incluziv, la accesibilitatea, participarea si calitatea unei educatii pentru toti;

Tintele Mileniului pentru Dezvoltare (The Millennium Development Goals) pana in 2015 reiterate in cadrul Summitului Mondial din 2005 (eradicarea saraciei extreme si foametei, finalizarea educatiei primare, promovarea egalitatii de gen si emanciparea femeii, reducerea mortalitatii infantile, imbunatatirea sanatatii prenatale, combaterea HIV/SIDA, malariei si altor boli, asigurarea auto-sustinerii mediului, construirea unui parteneriat global pentru dezvoltare

Miscarea Globala pentru Copii (Global Movement for Children) care repune in atentia tuturor - guverne, opinie publica, organizatii guvernamentale sau neguvernamentale - 10 imperative prioritare, printre care: eliminarea excluziunii sociale si discriminarii de orice forma a copiilor, respectarea drepturilor copiilor, asigurarea tuturor copiilor cu cel mai bun start posibil in viata, stoparea exploatarii copiilor, accesul la educatie al tuturor copiilor, baieti sau fete, lupta impotriva HIV/SIDA, dreptul copiilor si a tinerilor la exprimare si in luarea deciziilor care ii privesc, protejarea copiilor de razboaie, protejarea pamantului si nu in ultimul rand, lupta impotriva saraciei prin investirea in copii;

Legea invatamantului 85/19994 care vizeaza serviciile publice de educatie destinate copiilor cu varste intre 3 si 6/7 ani;

Hotararea Guvernului nr. 539/2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului in dificultate (2001-2004) si a Planului operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului in dificultate (2001-2004);

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, prin care sunt promovate si reglementate respectarea si protejarea drepturilor copilului;

Legea privind concediul maternal/paternal pentru ingrijirea copilului din 1997 stipuleaza ca mamele (sau tatii) au posibilitatea de a-si lua 2 ani de concediu pentru ingrijirea copilului – lucru care a condus la o descrestere a numarului de copii cuprinsi in crese si, ca urmare, multe crese au fost desfiintate.

Toate aceste evenimente si documente de politica in domeniul dezvoltarii copilului creeaza premise pentru elaborarea de politici integrate la nivel national. Pentru aceasta, este necesara crearea unui reper comun care sa orienteze eforturile tuturor institutiilor guvernamentale si neguvernamentale privind serviciile publice destinate copilului in perioada timpurie.



Responsabilitate pentru dezvoltarea unei strategii coerente privind dezvoltarea copilului in perioada copilariei timpurii


Dezvoltarea timpurie a copilului se produce ca efect cumulativ al ingrijirii copilului, stimularii si educatiei sale, nutritiei, ceea ce implica o serie de interventii care trebuie sa aiba loc in fiecare dintre aceste domenii (domeniul sanatatii, protectiei copilului, educatiei) in mod coerent si integrat.

In Romania, pana in acest moment nu putem vorbi de o politica privind dezvoltarea timpurie a copilului, ci de politici sectoriale care sunt focalizate pe diferite aspecte ale dezvoltarii copilului.

De aceea, pentru asigurarea unei convergente in formularea si implementarea politicilor publice privind dezvoltarea copilului, prin elaborarea acestui document, se creeaza premisele unei abordari unitare a dezvoltarii copilului de catre toti actorii responsabili si implicati in educatia, ingrijirea si protectia copilului mic.



A. DEZVOLTAREA FIZICA, A SANATATII SI IGIENEI PERSONALE


A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizica


A.1.1. Aspect specific: Motricitate grosiera

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si coordoneze muschii mari ai corpului cu un scop al miscarii.

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa participe la activitati fizice variate.


A.1.2. Aspect specific: Motricitate fina

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze mainile si degetele pentru scopuri diferite.


A.1.3. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie

Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze utilizarea simturilor (vazul, auzul, simtul tactil, mirosul etc.) in interactiunea cu mediul pentru a-si orienta miscarile.


A.2. Subdomeniul: Sanatate si igiena personale


A.2.1. Aspect specific: Promovarea sanatatii si a nutritiei

Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze o alimentatie sanatoasa variata.


A.2.2. Aspect specific: Promovarea ingrijirii si igienei personale

Reper 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze deprinderi de pastrare a sanatatii si  igienei personale.


A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind securitatea personala

Reper 7: Copilul ar trebui sa fie capabil demonstreze abilitati de protectie fata de obiecte si situatii periculoase.

Reper 8: Copilul ar trebui sa demonstreze constientizarea si intelegerea regulilor de securitate personala.


A. Domeniul: Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei personale

A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizica

A.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea motricitatii grosiere

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si coordoneze muschii mari ai corpului cu un scop al miscarii.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

1. Isi ridica fiind pe burta capul si pieptul.

Oferiti copiilor in perioadele cand e treaz, momente in care sa stea pe burta. Supravegheati-l.

Puneti-i la dispozitie obiecte care sa poata fi trase, impinse, ridicate.

Acordati-i spatiu pentru a se misca liber, a incerca sa mearga, sa se ridice sa se catere.

Jucati-va cu el jocuri in care cantati si ii antrenati in miscari mainile si picioarele.

Asigurati-va ca mediul in care se afla copilul este sigur si securizat pentru a avea libertate de miscare.

2. Dobandeste control al miscarilor mainilor si picioarelor.

3. Se rostogoleste.

4. Isi cauta picioarele si le aduce catre gura.

5. Sta in sezut cu sprijin din partea adultului si mai apoi fara sprijin.

6. Se leagana inainte si inapoi ajutandu-se cu mainile si genunchii si mai tarziu se taraste.

7. Se impinge sa se ridice in picioare, sprijinindu-se de ceva sau cineva.

8. Merge tinandu-se de mobilier.

9. Se apleaca pentru a explora obiecte aflate pe covor.

10. Incearca sa urce singur(a) scarile.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

11. Duce obiecte in maini in timp merge.

Oferiti copilului posibilitatea de a alerga, de a sari, de a se catara.

Puneti-i la dispozitie jucarii si diferite materiale si echipamente care sa-l implice in activitati de miscare (caluti pentru a fi calariti, cuburi pe care se poate urca, casute din piese mari de lego)

Implicati copiii in activitati care sa le solicite  echilibrul, pozitii diferite ale corpului.

12. Merge si alearga cu usurinta schimband ritmul si directia.

13. Merge cu spatele.

14. Se urca si coboara din pat sau dintr-un scaun al adultului.

15. Loveste si arunca mingea cu control redus al directiei si vitezei.

16. Sare pe loc.

17. Merge in linie dreapta.

18. Urca si coboara scari, nealternand picioarele, fara sprijin.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

19. Merge si alearga circular, in jurul unor obstacole, obiecte.

Pune-ti la dispozitia copilului echipamente de joaca pentru a alerga in jurul lor, a se tara pe sub ele, a se catara pe ele.

20. Se taraste prin tuneluri, pe sub masa.

21. Se catara pe echipamente de joaca pentru copii.

22. Prinde cu ambele maini o minge mare.

Propuneti copiilor rostogolirea mingii mari; exercitii cu mingea mica. Jucand impreuna cu copiii cu mingea, demonstrati-le miscari noi si indemnati-i sa incerce si ei.

23. Loveste mingea, dand-o inapoi.

24. Sare pe ambele picioare si peste obiecte mici pastrandu-si echilibrul.

Jucati-va cu ei imitand animale care sar. Cantati cu ei asociind miscarea cu cantecul. Folositi dansul pentru a implica ambele parti ale trupului in miscare.

Supravegheati copiii cand coboara scarile.

25. Pedaleaza corespunzator cand merge cu tricicleta.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

26. Demonstreaza coordonarea partilor propriului corp in realizarea unor miscari.

Propuneti jocuri de imitare a miscarilor, de ghicire a personajelor pe baza miscarilor.

Incurajati imitarea de miscari ale animalelor, ale personajelor din poveste, realizarea de forme impreuna cu corpul altui copil (un pod, un cerc, un patrat), creeaza forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc.)

Valorificati miscarea in jocurile de rol, in convorbiri; incurajati copiii sa utilizeze miscarea in descrierea obiectelor, vietatilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.

Implicati copiii in activitati domestice simple, sa duca gunoiul, sa stranga frunzele uscate etc.

27. Alearga cu usurinta. 

Oferiti copiilor permanent oportunitatea de a se misca in aer liber.

Solicitati copiilor sa aduca lucruri, jucarii din sala de clasa cand iesiti din sala de clasa in spatiul de joaca de afara.

28. Urca si coboara scarile tinand un obiect intr-o mana sau in ambele maini.

29. Pozitioneaza corpul si membrele in mod corespunzator pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o miscare (a prinde o minge, a arunca o minge)

Jucati jocuri de imitare fidela a miscarilor unor animale, a unor miscari de dans. Incurajati copiii sa reprezinte personaje din povesti si din ambient prin miscare.

30. Loveste mingea catre un punct anume cu oarecare precizie.

Puneti la dispozitia copiilor mingi de diferite marimi. Implicati-i in jocuri cu mingea.

31. Arunca o minge de marime medie cu oarecare precizie.

32. Alearga pe langa obstacole cu usurinta.

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa participe la activitati fizice variate.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

33. Incearca cu sprijin miscari de motricitate grosiera.

Oferiti copiilor  cateva ore zilnic momente de miscare libera.

Ajutati-i zilnic sa mearga, sa alerge, sa se ridice.

Respectati zilnic programul de somn si ritualurile de dinainte si de dupa somn.

Jucati cu copiii jocuri ce implica miscare si activitate fizica.

34. Demonstreaza dorinta de a incerca noi jocuri si jucarii.

35. Este incantat(a) cand sunt utilizate jucarii sau obiecte in jocuri.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

36. Incearca activitati noi care necesita miscari fizice fara sprijinul adultului.

Oferiti copiilor cel putin 60 de minute de activitate fizica in fiecare zi.

Puneti-le la dispozitie echipamente si obiecte care ii implica in activitati fizice structurate (miscari insotite de cantec, ritm, de catarare, de mentinere a echilibrului etc.

Oferiti momente de odihna dupa activitati fizice.

37. Participa activ in jocuri, dansuri, jocuri in aer liber etc.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

38. Participa cu entuziasm in diverse activitati fizice: alergare, catarare, aruncari, rostogoliri, dans etc.

Implicati copiii intr-o varietate larga de activitati fizice si miscare, in diverse momente ale zilei si in timpul activitatilor.

Oferiti copiilor cel putin 60 de minute de activitate fizica zilnic.

Faceti ca activitatile fizice sa fie distractive, amuzante.

39. Desfasoara spontan diverse activitati fizice in momentele de tranzitie, de trecere de la o activitate la alta, de la un spatiu la altul.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

40. Participa in mod regulat la activitati fizice de alergare, dans, jocuri sau chiar sporturi.

Oferiti zilnic copiilor suficient timp pentru activitati in aer liber si miscare si invatati-i noi miscari, supuneti-i la noi provocari. Exersati-le viteza, forta, precizia. 

41. Ajuta la realizarea de activitati domestice care implica miscare: maturat, adunarea rufelor, aranjarea jucariilor, mutarea unor obiecte etc.

Utilizati momentele de rutina pentru a-i implica pe copii in activitati fizice.


A. Domeniul: Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei personale

A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizica

A.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricitatii fine

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze mainile si degetele pentru scopuri diferite.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

42. Prinde degetele adultului.

Puneti obiecte in jurul copilului pentru ca el sa ajunga la ele, sa le prinda, sa le ridice.

Jucati jocuri si cantati cantecele in care solicitati miscarea mainilor si a degetelor (batut din palme, cantat la pian, imitarea tobosarului, a ploii, a moristii etc.

Oferiti feluri de mancare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale, biscuiti mici etc.)

Incurajati copilul sa se joace cu jucarii in timpul baii, sa le scufunde, sa le umple cu apa, sa le goleasca etc.)

Puneti la dispozitia copilului carti cu pagini groase, cartonate, instrumente de scris (creioane de ceara, creioane mai groase) si cititi si scrieti, desenati cu el.

43. Cauta cu ambele maini jucariile, obiectele si sticlutele din jurul sau.

44. Imita gestul de „la revedere”,  de aplauze.

45. Transfera obiecte mici dintr-o mana in alta.

46. Goleste cutii de continut.

47. Apuca obiecte.

48. Da paginile unei carti mari, deseori dand mai multe pagini.

49. Face semne mari pe hartie cand i se dau instrumente de scris.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 – 36 luni

50. In majoritatea situatiilor, da paginile unei carti una cate una.

Oferiti activitati ce permit copilului sa antreneze prinderea de obiecte in maini.

Oferiti carti copiilor cu povesti, imagini si dati libertatea sa le exploreze. Incurajati activitati in grup mic, perechi sau individuale de „lecturare”.

Puneti la dispozitia copiilor materiale de scris si incurajati-i sa scrie si sa deseneze. Apreciati permanent efortul lor.

51. Mazgaleste cu creionul incepand sa imite semne, cum ar fi cercul.

52. Utilizeaza pensula.

53. Deschide usa, cu ajutor, apasand pe clanta si inchizand-o.

54. Utilizeaza unele tacamuri corespunzator.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

55. Mananca cu tacamuri.

Oferiti copiilor seturi de jucarii: vesela, mobila, haine pentru papusi si timp pentru a se juca cu ele. Demonstrati prin exemplu propriu, eventual atentionati special, modele de utilizare a veselei.

56. Utilizeaza diverse materiale din centrul de arta (creioane, pensule, bureti, pictura cu degetele etc.).

Oferiti copiilor variate materiale de scris, desenat.

Propuneti copiilor activitati de decupare pentru confectionarea de hainute pentru personajele lor preferate.

Exersati regulile de utilizare a instrumentelor, asigurand copiilor un mediu securizant.

57. Copiaza desene geometrice sau cu diverse forme.

58. Taie in linie dreapta sau curba.

59. Manipuleaza obiecte mici cu usurinta (siruri de margele, obiecte mici introduse prin gauri etc.).

Organizati activitati in centrul de jocuri de masa.

Utilizati centrul de joc simbolic pentru a exersa imbracarea si dezbracarea papusilor.

Utilizati orice oportunitate in timpul activitatilor pentru a incuraja copiii sa scrie litere si cifre pe care le cunosc. Atrageti atentia permanent asupra materialelor scrise din clasa.

60. Inchide nasturi mari.

61. Inchide fermoare mari.

62. Realizeaza puzzle-uri mai complicate (25 piese).

63. Scrie unele litere si cifre ce pot fi recunoscute.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

64. Isi pune singur pantofii si isi leaga sireturile la pantofi.

Exercitati abilitatile copilului de autoservire in fiecare situatie potrivita. Demonstrati, in caz de necesitate, copilului actiunea si acordati-i ajutor sa o insuseasca.

65. Scrie diferite litere si cifre(precum cele din propriul nume).

Propuneti sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizand instrumentele de scris. Rugati copiii „sa se semneze” pe lucrarile lor.

66. Utilizeaza independent cu usurinta materiale pentru a picta, modela. 

Prevedeti timp in fiecare zi pentru activitati de dezvoltare a motricitatii fine, valorificand  situatii de rutina: aranjarea mesei, masa, aranjarea jucariilor, pregatirea materialelor distributive pentru anumite activitati, etc.

Elaborati impreuna cu copiii compozitii plastice din puncte, linii, pete, aplicatii din frunze, ornamentarea obiectelor.

Propuneti copiilor jocuri cu apa si nisip pentru antrenarea degetelor.

Oferiti copiilor materiale si instrumente de desen si pictura; Incurajati-i sa se implice in activitatea cu astfel de materiale si instrumente.

Implicati copiii in activitati plastice (modelare, punctare, hasurare. etc.); experimentati impreuna diverse instrumente (desen cu degetele, bureti, vata, pensula, markere, creioane, creta, etc.);

67. Isi incheie singur nasturii mai mari de la hainute. Se imbraca si se dezbraca cu sprijin.

Oferiti costumatie in centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa incheierea si descheierea nasturilor.


A. Domeniul: Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei personale

A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizica

A.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze utilizarea simturilor (vazul, auzul, simtul tactil, mirosul etc.) in interactiunea cu mediul pentru a-si orienta miscarile.  

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

68. Raspunde intorcandu-se dupa sunetul sau atingerea perceputa.

Verificati nivelul de zgomot din apropierea copilului. Evitati expunerea lui la sunete puternice.

Stimulati vederea copilului cu jucarii care penduleaza, pe care le poate prinde. Indicati obiecte in jurul copilului numindu-le.

Leganati usor copilul folosind bratele, un balansoar sau alte echipamente de joaca.

Oferiti copiilor obiecte din materiale si cu texturi diferite.

Numiti cand vorbiti cu copilul culorile, forma, mirosurile, gusturile, temperatura aerului etc.

Explicati-le copiilor cand mancarea sau alte obiecte sunt prea fierbinti sau prea reci si nu trebuie atinse.

69. Focalizeaza vederea asupra obiectelor din apropiere sau departare.

70. Exploreaza mediul cu mainile si gura.

71. Realizeaza coordonarea oculo-motorie in cadrul anumitor actiuni (pune obiecte mici intr-un recipient mai mare).

72. Exploreaza si reactioneaza la texturi si suprafete diferite.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

73. Realizeaza miscari artistice impreuna cu adultul, cum ar fi dansul pe muzica sau miscari ritmice.

Oferiti oportunitati de activitati fizice care integreaza miscarea cu utilizarea simturilor (jocul umbrelor, pictura cu picioarele, miscari la auzul unor semnale etc.)

Modelati miscari ale copilului realizand anumite activitati impreuna cu el: dansuri, batut la toba, cantat la pian etc.

Oferiti jucarii si obiecte din materiale si texturi diferite. Numiti-le.


74. Demonstreaza coordonare oculo-motorie in jocurile de constructie, in realizarea puzzle-urilor, in insirarea de obiecte pe ata etc.

75. Ii face placere sa se joace cu obiecte din texturi diferite (nisip, apa, frunze, plus, plastic, burete etc.)

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

76. Reactioneaza fizic corespunzator stimulilor din mediu (isi indoaie picioarele pentru a ateriza mai usor, se misca mai repede pentru a evita un obstacol, se fereste, simte mirosuri suparatoare etc.).

Utilizati jocuri care solicita simturile si miscarea corpului: jocuri de imitatie, cantece cu comenzi etc.


77. Imita animale prin miscare, onomatopee, infatisare etc.

Jucati jocuri in care copiii interpreteaza animale favorite. Le imita miscarile, onomatopeele. Inventeaza roluri.

78. Demonstreaza o mai buna coordonare oculo-motorie (prinde mingea dupa ce a fost aruncata spre pamant).

Oferiti oportunitatea de a utiliza echipamentul de joaca din spatiul de joaca din aer liber.

Realizati trasee cu obstacole pe care trebuie sa le ocoleasca, sa le escaladeze.

79. Impinge obiecte.

80. Se urca pe scari scurte, se balanseaza in leagan, aluneca pe tobogan.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin – 61 - 84 luni

81. Demonstreaza constientizarea simturilor in actiuni (recunoaste obiecte ascunse prin pipait fara sa le vada, executa miscari la auzirea unor comenzi, recunoaste mirosuri etc.)

Jucati jocuri de recunoastere a formelor, materialelor, sunetelor prin implicarea simturilor (auz, pipait, miros): Ce-i ascuns in saculet?


82. Schimba ritmul, directia, viteza miscarilor la semnale de natura diferita (culoare, sunet, simboluri grafice)

Utilizati in jocuri exercitii de tipul „stop-start”,

Propuneti jocuri cu schimbarea miscarilor la semnal, la schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu schimbarea directiei si vitezei de miscare

Jucati cu copiii jocul „Robotelul cu telecomanda”. Solicitati copiii sa redea in miscari comenzile auzite.

83. Manipuleaza papusi simple.

Realizati un teatru de papusi.

84. Duce un pahar de apa plin dintr-o parte intr-alta a camerei fara sa verse.

Implicati copiii in actiuni de ajutorare reciproca, de asezare a mesei, de curatenie la masute, la locul de depozitare a materialelor.

85. Ii plac jocurile care implica multa miscare si contact social, reguli de joc („Statuile”, „V-ati ascunselea” etc.).

Invatati-i pe copii jocuri precum „Statuile”, De-a v-ati ascunselea” s.a.


A. Domeniul: Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei personale

A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sanatatii si igienei personale

A.2.1. Aspect specific: Promovarea sanatatii si nutritiei

Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze o alimentatie sanatoasa variata.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

86. Se hraneste prin alaptare, daca exista conditii propice.

Creati un mediu relaxat, propice alaptarii. Urmariti copilul pentru a observa cand ii este foame si cand este satul.

Faceti din momentul mesei un moment agreabil si un prilej de a-l invata sa manance independent.

Discutati cu copilului si invatati-l despre alimentatia sanatoasa.

87. Isi regleaza viteza si intensitatea cu care mananca.

88. Consuma o varietate de mancaruri din toate grupele de alimente.

89. Exploreaza mancarea cu degetele.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

90. Incepe sa recunoasca si sa manance o mare varietate de mancaruri.

Stabiliti ore regulate de masa si gustare.

Vorbiti cu copilul despre importanta alimentatiei si a apei pentru sanatatea organismului. Incurajasi copilul sa bea apa pe parcursul zilei.

Oferiti copilului posibilitatea de a alege intre cateva variante de mancaruri.

Introduceti mancarurile noi impreuna cu cele preferate de copil.

91. Face diferenta intre lucruri care se mananca si cele care nu se mananca.

92. Poate face alegeri intre diverse optiuni de mancare.

93. Incearca mancaruri noi cand ii sunt oferite.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

94. Participa la pregatirea unor gustari sanatoase.

Organizati activitati de preparare a unor salate si implicati-i pe copii in pregatirea lor. Discutati despre fiecare aliment utilizat si despre importanta igienei alimentare si a unei alimentatii sanatoase.

Organizati activitati in care sa discutati despre mancaruri favorite si mancaruri care nu-i plac, sa invete cum se spala fructele si legumele si de ce este necesara spalarea lor.

Implicati copiii in activitati de plantare, crestere si recoltare a unor legume, zarzavaturi.

95. Numeste unele calitati ale alimentelor sanatoase, hranitoare.

96. Ajuta la servirea mesei si isi apreciaza corect portia de mancare.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

97. Explica functiile benefice sau daunatoare ale anumitor alimente pentru organismul uman.

Implicati copiii in prepararea, servirea si gustarea unei mese sanatoase.

Discutati despre alimente care sunt mai sanatoase si mai nutritive decat altele.

Realizati activitati de joc privind alimentatia, servirea mesei si comportamentul sanatos in timpul mesei, in care copiii joaca roluri diferite (de ex. „De-a restaurantul”).

98. Recunoaste mancaruri dintr-un grup de mancaruri diferite, cu sprijinul adultului.


A. Domeniul: Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei personale

A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sanatatii si igienei personale

A.2.2. Aspect specific: Promovarea ingrijirii si igienei personale

Reper 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze deprinderi de pastrare a sanatatii si  igienei personale.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

99. Se relaxeaza in timpul baii.

Respectati  programul de igiena al copilului. Faceti din momentele de igiena personala momente agreabile, vorbiti cu copilul, cantati-i in timp ce ii faceti baie, cand ii schimbati scutecele, cand il imbracati etc.

Insotiti copilul la baie si apreciati eforturile lui de a se spala pe maini singur si a de a-si peria dintii.

100. Reactioneaza la stimulii verbali in timpul momentelor rutinare de  schimbare a scutecelor.

101. Isi spala si isi usuca mainile cu sprijinul adultului.

102. Incepe sa isi perieze dintii cu sprijinul adultului.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

103. Foloseste servetele pentru a–si sterge nasul, cu sprijinul adultului.

Modelati deprinderile copilului de a se spala pe maini si a se sterge, de a utiliza toaleta, de a–si peria dintii. Apreciati-l permanent.

Utilizati poezii, cantece, povestioare despre deprinderile de igiena personala.

Discutati despre reguli de pastrare a igienei cand il sprijiniti in formarea acestor de deprinderi („trebuie sa punem mana la gura cand tusim sau stranutam”, „trebuie sa schimbam scutecul daca este murdar deoarece” etc.)

Numiti starile de disconfort fizic cauzate de simptoame ale unor boli, de ex. „ma doare burtica”, „simt ca sunt cald, ca frig” etc.

104. Lasa sa se inteleaga daca scutecul este ud sau plin, aratand spre el sau tragand de el cand este atins de adult.

105. Demonstreaza interes privind mersul la toaleta si o poate folosi in mod regulat la 36 de luni.

106. Isi spala mainile si le usuca in momentele potrivite (inainte de masa, dupa utilizarea toaletei etc.), cu usoara supraveghere.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

107. Foloseste servetele pentru a-si sterge nasul si il arunca dupa utilizare la cos.

Puneti la dispozitia copilului permanent servetele pentru a le utiliza la nevoie.

Supravegheati permanent respectarea rutinei in pastrarea igienei (spalatul mainilor, al dintilor etc.)

Creati un loc unde copiii sa isi poata pastra obiectele de igiena personala (sapunul, pieptenul, periuta de dinti etc.)

Propuneti jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igiena personala (sapunuri, sampoane, geluri de dus, paste de dinti, bureti de baie etc.)

Apreciati de fiecare data cand copilul pune mana la gura cand tuseste sau stranuta si foloseste servetelul. Realizati jocuri in grup mic in care unii copii sunt medici si altii pacienti. Discutati despre simptoamele unor boli.

108. Are grija de nevoile de utilizare a toaletei.

109. Isi spala mainile si si le sterge inainte de masa si dupa utilizarea toaletei, fara sprijinul adultului.

110. Coopereaza cu adultul in spalarea dintilor.

111. Identifica produsele de ingrijire a corpului (sapun, sampon, pasta de dinti, periuta etc.)

112. Duce mana la gura cand tuseste.

113. Recunoaste si spune cand simte unele simptoame de boala.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

114. Demonstreaza independenta in igiena personala (se spala si se sterge singur pe maini, isi acopera gura cu mana cand stranuta, cand tuseste, foloseste independent toaleta, foloseste batista).

Oferiti zilnic copiilor posibilitatea de a-si exersa deprinderile de igiena personala. Incurajati copiii care le respecta si amintiti constant de importanta respectarii lor.

Realizati cu copiii carticele despre sanatate. Incurajati-i sa realizeze desene, afise, poezioare sau cantecele despre regulile sanitare.


A. Domeniul: Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei personale

A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sanatatii si igienei personale

A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind securitatea personala

Reper 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze abilitati de auto-protectie fata de obiecte si situatii periculoase.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

115. Reactioneaza la atentionari ale adultilor privind o situatie periculoasa.

Supravegheati permanent copilul si folositi modalitati de atentionare in situatii periculoase. Utilizati aceleasi semnale asa incat copilul sa se obisnuiasca cu semnificatia lor.

Explicati copilului permanent motivul pentru care interziceti un anumit comportament, care este pericolul pe care il evitati („Nu, acolo nu e voie, pentru ca.)

116. Demonstreaza ca face diferenta intre adultii care il ingrijesc si straini.

117. Reactioneaza cand adultul zice „NU”, dar poate avea nevoie de sustinere pentru a se opri.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

118. Incepe sa evite pericolele (aragaz, fier de calcat, cutite), dar nu poate fi lasat nesupravegheat.

Folositi jucariile din centrul de joc simbolic sau alte centre pentru a discuta despre obiecte si lichide periculoase. Discutati despre accidentele care se pot petrece si ce consecinte grave pot avea.

Folositi imagini cu pompieri, medici si discutati despre interventiile lor in situatiile periculoase.

Invatati copilul sa vorbeasca despre experienta sa personala cand a simtit pericole.

119. Spune adultului cand cineva il loveste sau ii face ceva rau.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

120. Comunica adultilor sau colegilor atunci cand vede un comportament periculos.

Utilizati imagini pentru a ilustra situatii de risc (consum de lichide din sticle necunoscute, apropierea de un fier de calcat in priza, de flacara etc. ) si propuneti copiilor sa va spuna ce ar face ei daca s-ar afla intr-o astfel de situatie.

Cititi povesti, povestiri ce prezinta situatii periculoase si discutati despre posibilitatea evitarii lor sau a riscurilor pe care le presupun.

Oferiti materiale, papusi, hainute, simboluri in centrul de joc simbolic unde copiii pot demonstra intelegerea pericolelor.

Mentionati permanent care este granita intre sigur si periculos.

121. Intelege diferenta dintre atingere sigura si atingere periculoasa.

122. Recunoaste simboluri care indica pericol si il evita.

123. Nu ia medicamente in absenta adultului, dar stie ca medicamentele sunt utile in anumite situatii.

124. Priveste in stanga si in dreapta cand traverseaza strada

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

125. Nu accepta jucarii, bomboane sau bani de la straini.

Folositi povestiri pentru a discuta despre pericole si cai de actiune in situatii periculoase. Asigurati-va ca inteleg care sunt persoanele in care pot avea incredere si pot apela in astfel de situatii.

Utilizati exemple din viata lor personala pentru a discuta despre comportamente daunatoare.

Realizati cu copiii afise, „campanii” pentru evitarea pericolelor.

126. Intelege ca unele comportamente pot fi daunatoare organismului (fumatul, bautura, jocul cu chibriturile etc.).

127. Identifica adultii care pot sa-l(o) sprijine in situatii periculoase.


Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze constientizarea si intelegerea regulilor de securitate personala.

Indicatori – 0 – 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

128. Poate fi distras de la un comportament periculos prin semnale, vorbe, miscari, dar necesita supraveghere.

Oferiti copiilor un mediu securizant si supravegheati-l permanent.

Utilizati jucarii si echipamente de joaca corespunzatoare varstei si greutatii copilului.

129. Urmeaza unele reguli si rutine stabilite.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

130. Demonstreaza recunoasterea regulilor, chiar daca nu le respecta intotdeauna.

Atrageti atentia copiilor asupra necesitatii respectarii unor reguli cand utilizeaza echipamente de joaca pentru a nu se rani sau rani alti copii.

Utilizati povestiri pentru a pune accent pe regulile de securitate personala in diverse contexte (pe strada, in magazine, in locuri publice, in parcul de joaca etc.). Amintiti-le permanent regulile.

131. Anticipeaza consecintele nerespectarii regulilor.

132. Acorda atentie indicatiilor privind situatiile periculoase („da-mi, te rog, mana cand traversam strada”)

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

133. Anticipeaza si intelege consecintele nerespectarii regulilor.

Folositi iesirile in locuri publice pentru a discuta despre regulile de protectie si evitare a pericolelor. Atrageti-le atentia asupra anumitor semne si simboluri. Utilizati-le si in sala de grupa in timpul unor activitati.

Realizati carticele privind regulile de circulatie, afise. 

Apreciati de fiecare data respectarea regulilor.

134. Identifica semne de protejare fata de pericole existente in sala de clasa si acasa.

135. Respecta reguli de siguranta de baza in transportul public, pe strada, cu bicicleta etc.).

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

135. Respecta corespunzator regulile de comportare pe strada, in transportul public si in alte locuri publice pentru a evita accidentele, situatiile periculoase.

Propuneti jocuri pentru cunoasterea semnificatiei culorilor semaforului, a semnelor rutiere. Discutii si jocuri de orientare intr-un mediu nou.

Realizati harti rutiere cu copiii.

Propuneti in centrul de Joc simbolic vizite la muzeu, la magazin, la medic, la piata si exersati regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.

Invitati lucratori ai politiei, medici, pompieri, etc.

Realizati un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor in situatii de risc (medici, pompieri, politisti etc.).

Elaborati impreuna cu copiii scheme, desene reprezentand surse si persoane carora li se poate adresa pentru ajutor.

136. Relateaza unde si cand trebuie sa se adreseze pentru ajutor.

137. Demonstreaza cunoasterea regulilor de siguranta in jocul simbolic.


B. DEZVOLTARE SOCIO-EMOTIONALA



B.1. Subdomeniul: Dezvoltare sociala


B 1.1. Aspect specific: Abilitati de interactiune cu adultii

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste incredere in adultii cunoscuti si sa interactioneze cu acestia.

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa ceara și sa primeasca ajutorul cand are nevoie.


B 1.2. Aspect specific: Abilitati de interactiune cu copii de varsta apropiata

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa interactioneze pozitiv cu copii de varsta apropiata.


B 1.3. Aspect specific: Acceptarea si respectarea diversitatii

Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca, sa aprecieze si sa respecte asemanarile si deosebirile dintre oameni.


B 1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social

Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa perceapa regulile si efectele acestora.

Reper 6. Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi asume responsabilitati, sa fie capabil sa negocieze si sa participe la luarea deciziilor.

Reper 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste empatie fata de celelalte persoane.


B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emotionala


B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine

Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa se perceapa in mod pozitiv, ca persoana unica, cu caracteristici specifice.


B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emotional

Reper 9: Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi regleze trairile emotionale.


B.2.3. Aspect specific: Dezvoltarea expresivitatii emotionale

Reper 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca si sa exprime adecvat o varietate de emotii.


B. Domeniul: Dezvoltare socio-emotionala

B1. Subdomeniul: Dezvoltare sociala

B 1.1. Aspect specific: Abilitati de interactiune cu adultii

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste incredere in adultii cunoscuti si sa interactioneze cu acestia.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

138. Copilul se linisteste in prezenta adultilor cu care este obisnuit.

Comportati-va afectuos si calm cu copilul.

139. Initiaza si mentine interactiuni cu adultii care il ingrijesc.

Adresati-va copilului pe nume, zambiti-i, vorbiti-i, imbratisati-l. incurajati-l sa iImite gesturi si sunete produse de adultii cu care este obisnuit

140. Arata preferinta pentru unii dintre adultii cu care este familiarizat prin expresii faciale si gesturi (zambeste, gangureste, da din maini)

Vorbiti-i si cantati-i copilului frecvent, mai ales atunci cand il hraniti si schimbati.

141. Foloseste miscari corporale – gesturi pentru a initia interactiuni sociale (de ex. atinge usor cu palma pentru a atrage atentia, intinde mainile pentru a fi luat in brate).

Reactionati la gesturile initiate de copil.

142. Manifesta teama de separare prin plans (cand nu vede adultii cu care este obisnuit sau in prezenta strainilor).

Asigurati un mediu populat de persoane de incredere, asigurati-l ca este in siguranta. Ajutati-l pe copil sa isi depaseasca teama.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

143. Se ataseaza de un adult, altul decat persoana care l-a ingrijit.

Oferiti copilului (gradat) posibilitatea de a interactiona cu alti adulti de incredere, in afara celor care il ingrijesc.

144. Isi exprima verbal nevoia de securitate in situatii de disconfort (neplacute) sau periculoase cautand adultii in care are incredere.

Prin gesturi și cuvinte, aratati copilului intelegere fata de reactiile sale si asigurati-l ca ii sunteti alaturi.

145. Imita activitatile adultilor (ajuta la strangerea jucariilor, se preface ca citeste sau gateste langa adultul care face acest lucru).

Incurajati copilul si oferiti modele de comportamente variate, care sa evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectura, activitati casnice, de petrecere a timpului liber, etc.).

146. Interactioneaza pozitiv si se joaca impreuna cu adultii.

Manifestati receptivitate la mesajele verbale si non-verbale initiate de copil, jucati-va impreuna cu acesta.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

147. Cu sprijin, se desparte de adultii cu care este obisnuit (fara a arata foarte multa teama, ca in cazul copiilor mai mici).

Folositi expresii si comportamente pozitive atunci cand va despartiti de copil.

148. Isi exprima afectiunea fata de adultii cu care este obisnuit.

Incurajati-l si laudati-l pentru comportamentul pozitiv in relatia cu adultii. Manifestati aceleasi reactii fata de copii, indiferent de genul lor; sa nu aveti asteptari mai mari de la fete in ceea priveste controlul emotional si utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decat de la baieti.

149. Spune corect numele fratilor sau surorilor.

Adresati-va copiilor pe nume si descurajati folosirea excesiva a pronumelor personale, care genereaza ambiguitati (ei, ea, el. etc.).

150. Raspunde la formulele de salut folosite de adulti.

Folositi formule de salut adecvate diferitelor momente ale zilei si situatii sociale si atrageti atentia asupra utilizarii lor in parc, la gradinita, in alte medii sociale.

151. Isi exprima sentimente fata de anumiti adulti („o iubesc pe . ”).

Incurajati exprimarea sentimentelor pozitive fata de adulti, oferiti oportunitati de a interactiona respectuos cu adultii.

Discutati si cu baietii mai mult despre intregul spectru de emotii si evitati exagerarile in descurajarea emotiilor negative, deoarece baietii vor deveni astfel mai putin expresivi emotional decat fetele.

152. Ajuta adultul in sarcini simple.

Angajati copiii in sarcinile cotidiene si cooperati cu acestia (udatul florilor, aranjarea mesei) evitand reproducerea stereotipurilor de gen.

Demonstrati ca pentru realizarea unei sarcini, adeseori este nevoie de contributia mai multor oameni. Comentati cu copiii ca fiecare contributie conteaza.

153. Din cand in cand, face lucruri pentru a fi pe plac adultilor (aduce papucii, danseaza sau canta, face mici „comisioane” in familie, etc.)

Facilitati copilului punerea in practica a unor comportamente care constituie premisele abilitatilor sociale, care in viitor il vor ajuta sa fie eficient in interactiunile cu ceilalti astfel incat sa atinga scopul stabilit.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

154. Interactioneaza cu usurinta cu adulti familiari din comunitate (parinti, bunici cunoscuti la locul de joaca, vecin, medic pediatru sau medic de familie, vanzatorul de la magazinul din cartier, etc.)

Facilitati interactiunile cu adultii in diverse contexte sociale si incurajati comunicarea cu acestia si participarea la actiuni (de exemplu sa ceara informatii, sa raspunda la intrebari, sa faca cumparaturi simple). In gradinita sau familie, jucati-va de-a cumparatorul si vanzatorul, medicul si pacientul, etc.

155. Se desparte de  membrii familiei cu usurinta si interactioneaza cu alti adulti din anturaj (de ex. educatoarea).

Manifestati respect si incredere fata de copil, discutati despre relatiile cu ceilalti, despre activitatile zilnice si evenimente semnificative pe care le-a trait.

156. Interactioneaza adecvat cu adultii (nu ii intrerupe).

Oferiti un model adecvat de comunicare evitand intreruperea copilului atunci cand acesta vorbeste.

157. Aplica formule de politete in comunicarea cu adultii.

Oferiti exemple si modelati comportamentul copilului interactionand respectuos cu ceilalti; repetati cu copilul formulele adecvate de politete, de exemplu in jocurile La doctor, La cumparaturi, La teatru, etc. 

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa ceara ajutorul adultului cand are nevoie.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

158. Indica prin sunete, miscari, plans, faptul ca are un disconfort si vrea atentie sau ajutor.

Oferiti cu promptitudine si rabdare ajutor si atentie copilului atunci cand acesta are nevoie. Faceti distinctia intre comportamentele sale ce reflecta o nevoie reala si cele prin care doar vrea sa atraga atentia adultului.

Vorbiti copilului si raspundeti prin expresii faciale, comportati-va astfel incat sa vada receptivitatea fata de nevoile sale.

159. Anticipeaza/ testeaza reactii din partea celor care il ingrijesc prin diverse comportamente (de exemplu cand vrea sa ia un obiect interzis si se uita spre adult sa-i testeze reactia).

Reactionati constant si ferm in legatura cu comportamente si obiecte interzise sau periculoase pentru copil.

160. Cauta indicatii din partea adultului in legatura cu comportamente adecvate, respectiv inadecvate.

Facilitati identificarea de catre copil a comportamentelor adecvate/ inadecvate prin reactii verbale sau non-verbale de aprobare, respectiv respingere a unor comportamente.

Indicatori – 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

161. Cere ajutorul adultului atunci cand intampina o dificultate (nu poate deschide o cutie cu jucarii, nu

poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.).

Raspundeti pozitiv la intrebarile copilului si la cererea de ajutor, sprijiniti-l concret sa depaseasca dificultatea.

162. In timp ce se joaca cu alti copii, din cand in cand cere ajutorul adultului si confirmare din partea acestuia.

Urmariti cu atentie activitatea copilului, incurajati-l sa continue si laudati-l pentru ce a reusit sa faca; din cand in cand asigurati-l ca sunteti acolo si il sprijiniti daca are nevoie.

163. Incepe o activitate dupa ce primeste sugestii sau indicatii din partea adultului (de ex sa gaseasca o piesa lipsa la o jucarie).

Plasati la dispozitia copilului obiecte si jucarii si ajutati-l sa inceapa o activitate, stimulandu-l cu intrebari, explicatii.

Indicatori – 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

164. Adreseaza frecvent intrebari adultilor pentru a obtine informatii.

Raspundeti direct, cu claritate si rabdare intrebarilor adresate de copil; incurajati-i sa adreseze intrebari pentru a obtine informatii.

165. Urmeaza indicatiile adultilor in ceea ce priveste comportamentul adecvat in diverse situatii.

Clarificati limitele acceptabile ale comportamentului.

166. La nevoie, cere ajutor adultilor si ofera sprijin, la randul sau.

Oferiti copilului sprijin atunci cand cere si are nevoie; cereti ajutor copilului si discutati impreuna despre ce inseamna a oferi si primi ajutor (cand apar situatii relevante pentru acest subiect).

167. Urmeaza instructiunile sau se supune unei figuri de autoritate, avand incredere in aceasta („Asa a spus mama”, „dna educatoare nu . ”).

Manifestati o atitudine pozitiva, evitati comportamente negative care vor fi preluate de catre copil. De exemplu, daca educatoarea este incruntata de fiecare data cand vorbeste cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezinta o autoritate pentru ei.

168. Semnaleaza adultilor situatii problematice simple (un copil s-a lovit sau are nevoie de ajutor, se aud zgomote suspecte, arde mancarea pe aragaz, etc.).

Descrieti si discutati cu copilul diverse situatii problematice simple ajutandu-l sa coreleze ideea de pericol cu solicitarea ajutorului din partea celorlalti; comentati situatii concrete vazute la gradinita sau in parc, la televizor sau in filme.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

169. Cere ajutor adultilor din comunitate (vecin, bibliotecar, bunicii prietenilor de joaca etc.).

Oferiti sugestii copilului pentru a se descurca singur/a atunci cand cere ajutorul si incurajati-i sa rezolve problema.

Puneti copiii in situatia de a vedea ca a cere si a primi ajutor reprezinta comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinte. Creati situatii care sa contrabalanseze faptul ca fetele cer mai frecvent ajutorul decat baietii, in virtutea stereotipului conform caruia „un baiat trebuie sa se descurce singur”.

170. Alege momentul potrivit pentru a aduce in atentia adultilor anumite probleme.

Oferiti copilului sansa de a observa si participa la discutiile adultilor; discutati despre ce inseamna sa nu vorbesti in acelasi timp cu ceilalti, sa iti astepti randul, sa ai un ton potrivit.

Cand un copil face o greseala, discutati cu el/ea despre ce a invatat din asta.

171. Pune intrebari adultului inainte de a devia de la ordinea stabilita si de a incalca regulile.

Ajutati-l pe copil sa invete sa intrebe adultul inainte de a devia de la reguli si situatii rutiniere.

Aratati deschidere fata de copil pentru ca acesta sa se simta confortabil sa vina sa va ceara ajutorul.



B. Domeniul: Dezvoltare socio-emotionala

B.1. Subdomeniul: Dezvoltare sociala

B.1.2. Aspect specific: Abilitati de interactiune cu copii de varsta apropiata

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa interactioneze pozitiv cu copii de varsta apropiata.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

172. Zambeste altor copii.

Zambiti-i des copilului.

Oferiti copilului posibilitatea de a se afla in prezenta altor copii.

173. Exprima prin sunete, gesturi, expresii faciale bucuria de a se juca impreuna cu alti copii.

Raspundeti pozitiv la sunetele, tipetele, gesturile copilului prin comportamente verbale si non-verbale.

174. Arata interes fata de alti copii urmarindu-i cu privirea si imitandu-le comportamentul (de ex. comportamentul fratilor).

Oferiti copiilor posibilitatea de a se juca si interactiona cu alti copii (din familie, dar si alti copii din medii culturale diferite).

175. Incepe sa se joace in paralel cu alti copii.

Oferiti exemple de cooperare cu ceilalti in activitatile cotidiene (de exemplu in pregatirea mesei si in alte activitati casnice).

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

176. Se joaca langa alt copil.

Petreceti timp cu copilul jucandu-va, dati-i posibilitatea sa se afle in compania copiilor, indiferent de varsta.

177. Observa si imita comportamentul altui copil.

Facilitati copilului contactul cu copii din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-varstnici apartinand unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite.

178. Initiaza interactiuni sociale cu co-varstnici.

Demonstrati prin propriul comportament ce inseamna sa cooperezi cu celalalt, atunci cand va jucati cu copilul;

179. Se bucura de compania copiilor la joaca.

Creati oportunitati de a se juca impreuna copii din medii diverse, ceea ce faciliteaza dezvoltarea interactiunilor care presupun interdependenta pozitiva, schimburile culturale (in joc, copiii aud cuvinte din alte limbi).

180. Manifesta spontan preferinta sa se joace cu copii pe care ii cunoaste.

Asigurati copilului ocazia sa se joace in mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care este deja familiarizat.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

181. Se alatura unui grup de copii care se joaca (cu ajutorul adultului, daca este necesar.)

Cititi carti, folositi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personajelor ce inseamna sa imparti cu ceilalti, sa iti astepti randul si sa cooperezi.

Facilitati aplicarea strategiei de a se implica intr-un joc paralel si de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfasurarea acestuia.

182. Initiaza o activitate impreuna cu alt copil.

Ajutati-l pe copil sa se alature altui copil care se joaca. Faceti conversatie cu copilul astfel incat sa invete sa asculte si sa vorbeasca cu altii.

183. De cele mai multe ori isi exprima dorinta de a se desparti de adult pentru a se juca impreuna cu alti copii.

Oferiti asistenta copiilor in timp ce se joaca impreuna cu alti copii stand deoparte, punand la dispozitie resurse si incurajari si intervenind in caz de conflict.

184. Se conformeaza deciziilor de grup.

Incurajati copiii sa se implice in activitati considerate in mod traditional specifice genului opus si oferiti copiilor feedback pozitiv imediat cand vedeti ca  aleg aceste activitati.

Facilitati si intariti alcatuirea grupurilor mixte de joc, data fiind tendinta ca fetele si baietii sa se grupeze in activitati in functie de gen In acelasi timp supravegheati grupul de joc si interveniti atunci cand fetele sunt mai putin implicate in joc din cauza baietilor care domina.

185. Coopereaza, face schimb de obiecte in joc.

Oferiti copiilor oportunitati pentru a imparti materiale si de a-si spune parerea despre continuarea jocului.

186. Se imprieteneste si mentine prietenia cu cel putin un copil.

Asigurati copilului ocazia de a se intalni cu prietenii, pentru a trai sentimentul de incredere unul in celalalt si pentru a se simti mai putin vulnerabili atunci cand isi exprima dificultatile intr-un domeniu.

187. Ramane cu grupul si nu merge cu persoane necunoscute.

Identificati elemente specifice grupului din care face parte copilul (grupul de la gradinita, scoala sau grupul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de apartenenta, asociat cu solidaritatea si securitatea emotionala si sociala.

Folositi nume sau simboluri specifice cu care sa identifice grupa de la gradinita.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

188. Interactioneaza din proprie initiativa cu copii apropiati ca varsta in diferite contexte.

Oferiti copiilor posibilitatea de a se juca in grupuri mici, in care fiecare copil are un rol si o responsabilitate concreta.

Structurati activitatea de la grupa pe centre de interes si incurajati interactiuni intre fete si baieti, iar accentul sa fie pus nu pe performanta ci pe implicare in sarcina si progres. Stimulati jocul in grup al fetelor si jocul in diade al baietilor deoarece jocul in diade stimuleaza abilitatile de comunicare ale baietilor, in timp ce jocul in grup stimuleaza cooperarea si competitia fetelor.

189. Inventeaza activitati care implica mai mult de un copil.

Inventati la grupa in mod regulat roluri pentru toti copiii, roluri care ii ajuta sa inteleaga complementaritatea responsabilitatilor si ideea de convietuire (de ex. cel care are grija de plante, responsabilul cu timpul, postas, cel care duce gunoiul, chelnerul, etc. );

Ajutati-i pe copii sa inteleaga faptul ca a coopera raspunzand unei cereri este diferit de a te supune unei comenzi.


190. Cere si ofera ajutor altor copii (il ajuta pe alt copil sa gaseasca o jucarie ratacita, sa isi faca patul).

Monitorizati zilnic, incurajati si laudati comportamentele prin care copiii se ajuta unii pe altii.

Numiti in mod regulat comportamentele pozitive de intrajutorare astfel incat copiii sa fie motivati sa le repete si pe viitor si sa le identifice singuri. Comentati si sanctionati imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate fata de anumiti copii.

Responsabilizati copiii in casa/grupa oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. baietii sa ajute la gatit).

191. Propune, dar si urmeaza sugestiile unui camarad de joaca despre cum sa se joace.

Incurajati copilul sa isi exprime parerea, sa identifice mai multe variante de rezolvare a unei situatii sau de continuare a unui joc.

Laudati copiii cand accepta si sugestiile celorlalti copii si se ajuta reciproc.

Intariti alcatuirea grupurilor mixte de joc, deoarece fetele si baietii se grupeaza in activitati in functie de gen, facilitati. Supravegheati grupul de joc si interveniti atunci cand fetele sunt mai putin implicate in joc din cauza baietilor care domina. Gruparea copiilor in functie de gen are drept consecinte intarirea unor comportamente traditionale de gen

192. Se identifica drept prieten al unor copii din diverse medii apropiate (la gradinita, acasa/ la bloc, la bunici).

Dati copiilor ocazia de a fi parte a diverselor activitati de grup in contexte sociale diferite (la gradinita, acasa/ la bloc, la bunici) pentru a se identifica cu acele grupuri si pentru a practica increderea si colaborarea in medii diferite.


B. Domeniul: Dezvoltare socio-emotionala

B. 1. Subdomeniul: Dezvoltare sociala

B. 1.3. Aspect specific: Acceptarea si respectarea diversitatii

Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca, sa aprecieze si sa respecte asemanarile si deosebirile dintre oameni.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

193. Se observa in oglinda.

Plasati in casa oglinzi in care copilul sa se poata vedea si apropiati-l de oglinda, pentru a percepe propria imagine. Indrumati-l cu intrebari „cine este acolo?” si spuneti numele. X, mama, Y.  Puneti la dispozitia copilului oglinzi mici, care nu se sparg.

194. Isi concentreaza atentia asupra celorlalti.

Dati copilului posibilitatea de a intra in contact cu alte persoane in afara celor care il ingrijesc.

195. Observa/ percepe trasaturile fizice ale celorlalti (ex. atinge pielea sau parul unei alte persoane).

Facilitati si ghidati activitatea perceptiva a copilului. Folositi cuvinte care descriu diverse parti ale corpului (nas, par, obraz, etc.), incurajari verbale si gesturi („Mai, mai” ).

196. Interactioneaza cu persoane diferite din punct de vedere al etniei, genului, varstei, limbii vorbite, conditiilor speciale de invatare.

Participati la intruniri de familie si la evenimente culturale din comunitate, pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultura, dar si cu alte culturi.

Familiarizati-va si practicati in cresa (gradinita) metode de ingrijire a copilului specifice familiei si grupului din care face parte. Utilizati cuvinte si semne cu care copilul este familiarizat.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

197. Se joaca in prezenta altor copii diferiti din punct de vedere al genului, limbii vorbite, etniei sau cu cerinte educative speciale.

Dati copilului posibilitatea sa se joace cu copii din medii diferite in contexte variate (parc, familie, cresa), oferind asistenta pentru facilitarea interactiunilor (in cazul diferentei de varsta, daca se vorbesc limbi diferite, daca nivelul de dezvoltare a abilitatilor este diferit).

Puneti la dispozitia copiilor resurse pentru jocul dramatic care sa reflecte diversitatea.

198. Se intereseaza de alti copii sau adulti din anturaj (pune intrebari simple Unde este X?).

Familiarizati copilul cu persoane, experiente, medii sociale prin carti, cantece, interactiuni cu oameni din medii diferite.

199. Remarca diferente de gen intre el/ ea si ceilalti.

Incurajati copilul sa-si perceapa propriile caracteristici identitare.  Discutati cu copil despre deosebiri si asemanarile pe care le-a remarcat. Puneti la dispozitia copilului carti si fotografii.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

200. Este capabil sa se angajeze in joc simbolic (pretinde ca face ceva sau ca este altcineva etc.).

Stimulati jocul copilului, pretindeti ca sunteti anumite animale sau personaje;

Asigurati in mediu obiecte care sa reflecte diversitatea si care sa stimuleze invatarea interculturala (obiecte, casete cu cantece, obiecte de arta, etichete cu cuvinte scrise in diverse limbi) pe care copiii le pot folosi in joc.

201. Face comparatii cu cei din anturaj in ceea ce priveste culoarea parului, inaltimea, etc.

Dati-i copilului ocazia de a-si descrie propriile caracteristici fizice si culturale. Indrumati-l sa perceapa deosebirile si asemanarile dintre oameni pornind de la propria persoana. Ajutati-l sa interpreteze aceste deosebiri astfel incat sa nu aiba valoare evaluativa, de exemplu atunci cand copilul spune „Eu sunt mai inalt/a decat Y”, puteti adauga „Tu esti mai inalt/a decat Y pentru ca esti mai mare cu 1 an”.

202. Se joaca impreuna cu copii diferiti din punct de vedere al genului, limbii vorbite, etniei sau cu CES, sub indrumarea adultilor.

Facilitati jocul intre copii diferiti din punct de vedere al genului, limbii vorbite sau CES.

Dati o sarcina comuna pentru a stimula interdependenta pozitiva, facilitati asumarea de sarcini realiste de catre fiecare copil si oferiti asistenta (cand sunt dificultati de comunicare intr-o limba sau cand copilul cu CES are nevoie de sprijin).

203. Formuleaza intrebari despre familia, etnia, limba vorbita, cultura, caracteristicile fizice ale celorlalti.

Cititi impreuna cu copilul carti si analizati imagini care prezinta oameni din culturi diferite si cu caracteristici fizice sau abilitati diferite.

Discutati despre personaje, sarbatori, eroi, cantece care reflecta aceasta diversitate.

Puneti la dispozitia copilului obiecte si imagini care reflecta diversitatea culturala.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

204. Identifica asemanari si deosebiri dintre persoane dupa diferite criterii (gen, aspect exterior, varsta, profesie, mediu cultural si lingvistic, etc.).

Organizati activitati in care copiii sa se familiarizeze cu varietatea criteriilor (Meserii, varsta, gen, etc.)

205. Recunoaste abilitatile diferite ale celorlalti copii in diverse domenii (X canta bine la pian, Y alearga repede . ).

Comentati impreuna cu copiii caracteristici fizice si preferinte ca aspecte ale identitatii.

Organizati activitati care atrag intregului grup atentia asupra diferentei si capacitatii intr-un mod pozitiv, de exemplu aratand copiii cu dizabilitati intr-o lumina pozitiva, valorizand bilingvismul, etc.

206. Numeste si accepta diferente si similaritati in ceea ce priveste mancaruri sau jocuri preferate de el/ea si alti copii.

Invitati membrii familiei sa impartaseasca din traditiile specifice (mancare, muzica, dansuri, jocuri, sarbatori) si organizati cu copiii activitati in care sa le valorificati.

207. Remarca faptul ca alti copii folosesc cuvinte diferite pentru acelasi obiect (de ex. pentru apa, mama, jucarie, etc.).

Incurajati copiii sa foloseasca limba materna, dar si limba de predare pentru a numi actiuni si obiecte din mediu.

Folositi etichete in mai multe limbi.

Cultivati respectul pentru diversitatea lingvistica si interveniti ferm atunci cand apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu cand in mod intentionat nu este pronuntat corect un nume).

Puneti la dispozitia copiilor carti in mai multe limbi.

208. Observa ca aceeasi persoana poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui, este angajata la, este fiica bunicii lui, etc.)

Oferiti copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoana din perspectiva mai multor roluri, in diverse contexte sociale. Realizati vizite la diverse institutii pentru a se familiariza atat cu diverse profesii, cat si cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor, de exemplu vizita la biblioteca, la spital, la coafor, la Politie, la fabrica de conserve, etc. unde lucreaza parintii.


B. Domeniul: Dezvoltare socio-emotionala

B.1. Subdomeniul: Dezvoltare sociala

B 1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social

Reper 5. Copilul ar trebui sa fie capabil sa perceapa regulile si efectele acestora.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

209. Urmeaza reguli si rutine simple legate de hrana, somn.

Stabiliti si respectati rutine legate de programul de hrana, igiena si somn, tinand cont atat de particularitatile individuale ale copilului, cat si de caracteristicile culturale ale familiei.

210. Asociaza anumite comportamente ale adultilor cu propriile comportamente (cand este pus in patut, se asteapta sa adoarma, ridica mainile anticipand sa fie luat din patut si hranit).

Manifestati in mod constant disponibilitate si sensibilitate fata de copil, dar si consecventa in respectarea rutinei specifice.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

211. Anticipeaza si urmeaza reguli simple, daca i se reaminteste si cu supraveghere (sa puna jucariile la loc, sa nu strice constructiile altor copii, etc.).

Stabiliti rutine si reguli care sa fie respectate in mod regulat, dar tinand cont si echilibrand in mod flexibil nevoile individuale ale copilului.

Repetati reguli simple: „Acum mancam, inainte sa mancam trebuie sa ne spalam pe maini.”; „inainte sa iesim in curte, strangem jucariile”.

Laudati copilul pentru respectarea acestor rutine si reguli.

212. Urmeaza rutinele familiei (comportamentul la masa).

Stabiliti reguli simple, repetati-le in fiecare situatie similara si reactionati la comportamentul copilului.

213. Anticipeaza consecintele nerespectarii regulilor.

Prin observare directa si prin formulare verbala, puneti-i pe copii in situatia de a invata ca fiecare context social are anumite reguli (ex. daca vreau sa ma dau pe tobogan trebuie sa stau la rand. Daca nu stau la rand, ne lovim).

214. Recunoaste ca un comportament negativ atrage reactii negative din partea adultilor.

Echilibrati limitele comportamentului cu o serie de alternative. In acelasi timp, respectati cu consecventa regulile pe care le-ati comunicat si stabilit cu copiii, de exemplu „iesim afara doar dupa ce am adunat jucariile”.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

215. Urmeaza reguli simple fara a i se mai reaminti (sa nu tranteasca jucariile).

Reamintiti copiilor regulile si rutinele, afisati-le pe pereti intr-o formula grafica accesibila.

216. Isi asteapta randul in joc.

Folositi in mod repetat indemnuri de tipul: „Acum asteptam . ”, „Intai faci . , apoi faci . ”, „Facem randul, apoi . ”;

Puneti la dispozitia copiilor o clepsidra care sa-i atentioneze atunci cand timpul pentru un anumit joc a expirat sau este randul altui copil sa se joace cu jucaria respectiva

217. Recunoaste comportamentul pozitiv al altor copii.

Faceti liste (pe intelesul copiilor) sau desenati comportamente pozitive apreciate la copil; Obisnuiti-i pe copii sa identifice si sa aprecieze aceste comportamente;

Motivati-i pe copii cu comentarii de genul „Inainte de a merge la masa am sa va citesc faptele bune pe care le-ati facut azi”, nominalizand autorii. Dupa cateva zile veti observa ca unii copii va atrag atentia sa notati gesturile frumoase.

218. Foloseste jocul pentru a explora, exersa si intelege rolurile sociale.

Dati copiilor posibilitatea sa se angajeze in jocuri, oferindu-le costume, jucarii, timp, sugestii de teme.

219. Anticipeaza ce urmeaza in programul zilnic, daca exista un program clar si respectat.

Afisati in mediu elemente specifice programului zilnic si regulilor de urmat, intr-o maniera sintetica si accesibila.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

220. Se joaca sau lucreaza fara sa ii deranjeze pe ceilalti.

Faceti impreuna cu copiii planuri zilnice, identificand elementele de noutate fata de rutina obisnuita.

221. Isi adapteaza comportamentul in functie de regulile diferitelor situatii (de ex. vorbeste in soapta cand intra la biblioteca, cand merge la spital, la muzeu, etc.).

Comunicati cu claritate regulile si comportamentele asteptate.

Organizati vizite la muzeu cu copiii, modelandu-le prin propriul exemplu comportamentul dezirabil.

222. Isi exprima dezacordul fata de comportamente incorecte („nu este corect”, „asteapta-ti randul”).

Sprijiniti copiii in realizarea legaturilor intre actiuni si emotii prin adresarea unor intrebari specifice si directe si prin interpretarea emotiilor care se afla la baza comportamentelor; incurajati-i sa se exprime atunci cand se simt nedreptatiti sau frustrati. 

Ajutati-i astfel pe copii sa anticipeze consecintele anumitor actiuni, fapt ce contribuie la rezolvarea eficienta a problemelor si la dezvoltarea empatiei acestora.

223. Respecta reguli simple de participare in activitati si joc.

Dati copiilor posibilitatea ca pentru unele activitati libere copiii sa se inscrie singuri pe o tablita desenand un simbol.

Pentru respectarea randului, puneti la dispozitia copiilor o clepsidra (sau un ceas) si, impreuna cu copiii, puteti alege un responsabil cu timpul.

224. Participa la activitati in grupuri mici sau mai mari, uneori ca si conducator, alteori ca si executant.

Dati copiilor posibilitatea de a se juca in grupuri de diverse marimi. Acordati atentie speciala integrarii in joc a copiilor marginalizati (se comporta agresiv, au un comportament timid, necooperativ, deficit de atentie si hiperactivitate, anxiosi, copiilor ce apartin unui grup etnic diferit de cel al majoritatii, celor ce prezinta imaturitate in dezvoltarea fizica, infatisare mai putin placuta sau mod de imbracaminte precar, copii cu dizabilitati (de ordin fizic, motor, limbaj, etc.);

Identificati si sprijiniti suplimentar copiii introverti, copii carora le este frica sa interactioneze cu ceilalti, fie ca nu au fost suficient stimulati, nu li s-a oferit oportunitatea de a-si exersa abilitatile sociale sau au trait intr-un mediu mai autoritar.

225. Aplica independent regulile in situatii noi, dar similare.

Dati copilului posibilitatea sa interactioneze cu copii si adulti in contexte cat mai diverse.

Valorificati in mod flexibil diferentele culturale derivate din valorizarea diferita a relatiei dintre autonomie si supunere, sau regula de a astepta sa-i vina randul sau sa nu vorbim toti deodata.

226. Explica celorlalti reguli simple din familie sau de la gradinita.

Exersati prin jocuri si dramatizari regulile de conduita.

Invitati-l pe copil sa povesteasca ce i s-a intamplat in familie sau acasa din perspectiva relatiei dintre reguli si consecintele lor in viata sociala.

Reper 6. Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi asume responsabilitati, sa negocieze si sa participe la luarea deciziilor.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

227. Accepta interventiile adultilor pentru a negocia disputele privind jucariile.

Creati oportunitati pentru ca impartirea jucariilor sa reprezinte primul pas in invatarea comportamentelor pro-sociale. Valorificati faptul ca apare cu cea mai mare frecventa (in familie, daca sunt mai multi frati, la locul de joaca ori la gradinita).

Modelati prin propriul exemplu acest comportament.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

228. Incepe sa imparta si sa inapoieze jucarii cu ajutorul adultilor.

Oferiti sprijin pentru impartirea jucariilor. Puteti intreba: „Te mai joci cu jucaria X? poate acum sa o ia Y? vrei sa o mai pastrezi?”;

Modelati comportamentul copiilor realizand o activitate impreuna cu copiii (de exemplu desenatul) si aduceti doar o singura cutie de culori. In timp ce desenati, rugati-l pe copil sa va dea creionul cu care deseneaza  si laudati-l pentru gestul sau (ex. Da-mi, te rog, si mie creionul galben. Multumesc! Uite ce desen frumos facem impreuna!).

229. Mentioneaza preferinte si intentii simple.

Creati oportunitati si incurajati copilul sa isi exprime intentia de a realiza anumite lucruri, pentru a o face cunoscuta si celorlalti.

Realizati convorbiri pe teme „Mancarea mea preferata”, „Jocul meu preferat”, etc.

230. Vorbeste cu alt copil pentru a rezolva un conflict, cu ajutorul adultului.

Dati copiilor suficient timp pentru a discuta si negocia inainte de a interveni atunci cand apare un conflict. Explicati importanta rezolvarii pozitive a conflictelor, de ex. Ce bine ne pare cand un copil ne da si noua cercul! Ne jucam frumos impreuna! Si noi putem da altor copiii jucariile noastre!

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

231. Participa la luarea deciziilor, cu ajutorul adultilor.

Prezentati copiilor mai multe alternative;

Discutati cu copilul despre activitati comune, de exemplu Ce vrei sa facem azi? sau Ce mancare pregatim?

232. Utilizeaza diverse strategii pentru a participa la un joc (targuiala, schimb).

Construiti situatii sociale in care copiii sa se simta confortabil (unii copii se simt incomodati de situatii sociale in care sunt multi copii);

Invitati acasa sau la un loc de joaca cel mult unul sau doi copii cu care copilul sa exerseze abilitatile sociale

233. Aplica strategii simple pentru a rezolva adecvat problemele, fie individuale, fie de grup (de ex. cere ajutorul unui adult).

Oferiti copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor, de exemplu „daca ne jucam pe rand, o sa ajunga fiecare la calculator.”.

Cereti copilului sa rezolve singur sarcini in care stiti ca va avea succes, pentru a-i da incredere in fortele proprii. Daca el nu este pregatit, se va simti speriat si coplesit de aceasta situatie si exista riscul sa refuze pe viitor implicarea in activitate.

Oferiti-i sprijinul cand cere.

234. Negociaza cu alti copii rezolvarea unei probleme, cu ajutorul adultului.

Cititi copiilor povesti si povestiri, inventati cu ajutorul papusilor situatii  in care personajele rezolva conflictele in mod constructiv.

235. Expliciteaza drepturile sale si motivele celorlalti in negocierea conflictelor („iti dau pasta de lipit dupa ce termin eu de lipit doua hartii”).

Documentati-va in legatura cu modul in care se rezolva disputele in familia si in comunitatea din care vine copilul.

Acordati atentie si sprijin suplimentar copiilor care au dificultati de vorbire.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

236. Tine cont de dorintele si nevoile altor copii.

Facilitati exprimarea emotiilor traite de copil atunci cand alti copii nu vor sa imparta jucarii cu el, pentru a constientiza mai bine consecintele negative ale acestui comportament.

237. Foloseste multiple strategii pentru rezolvarea conflictelor (intai vorbeste, apoi cere ajutorul adultului).

Dati copiilor ocazia sa descrie faptele, ca pas important in a-i invata pe copii sa vorbeasca despre comportament si nu persoana, sa evite blamarile si etichetarile;

Oferiti indrumare copiilor exersand in mod repetat raspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor. Incurajati tentativele de rezolvare a conflictelor, cerandu-le parerea Ce credeti ca ar trebui sa facem ca sa rezolvam aceasta problema?.

238. Cauta solutii pentru rezolvarea problemelor aparute in interactiunea cu copiii, fara a-l implica pe adult.

Facilitati realizarea de activitati care sa permita copiilor sa negocieze rezolvarea conflictelor (joc dramatic, constructii, folosirea de costume specifice diverselor comunitati etnice, etc.)

239. Evita situatiile care duc la conflict.

Discutati cu copiii alternativele pentru diverse situatii.

Dati copiilor suficient timp pentru a discuta, negocia si a dobandi sentimentul de control.

240. Accepta responsabilitati si le respecta.

Dati copiilor posibilitatea ca pentru unele activitati libere sa se inscrie singuri pe o tablita desenand un simbol.

Aratati copilului imagini cu situatii sociale si discutati impreuna cum poate fi rezolvata o sarcina.

241. Incearca sa repare sau sa corecteze consecintele eventual distructive ale actiunilor sale.

In situatiile cand au comis o greseala, familiarizati copiii cu modele de conduita comentand exemple din povesti, poezii, filme.

Valorificati situatii cotidiene pentru a demonstra copiilor modele de remediere.

242. Ia decizii simple cu minima supervizare din partea adultului (mancare, imbracaminte, jucarii, carti)


Acordati copiilor ocazii de a face o alegere;

Sustineti copii sa faca o alegere, propunand modele de examinare a oportunitatilor

Reper 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste empatie fata de celelalte persoane.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

243. Urmareste si observa fiintele care il inconjoara.

Oferiti copilului o varietate de medii sigure pe care sa le exploreze.

244. Reactioneaza cand o fiinta manifesta bucurie sau suferinta.

Puneti la dispozitia copilului oglinzi care nu se sparg si ocazii pentru a vedea fete si manifestari emotionale diverse.

Dovediti respect pentru varietatea manifestarilor emotionale in grupuri culturale diferite.

Modelati prin propriul exemplu comportamentul empatic fata de copii, adulti, animale.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

245. Remarca daca ceilalti copii sunt tristi sau veseli.

Folositi in conversatiile cu copiii cuvinte care descriu emotii (vesel, suparat, furios), incurajati copiii sa fie atenti la cei din jurul lor.

246. Demonstreaza constientizarea starilor emotionale diferite prin jocul de rol (alina papusa care plange).

Oferiti oportunitati pentru a identifica emotiile prin folosirea imaginilor, afiselor, oglinzilor, jocurilor cu papusi care reflecta culturi diferite.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

247. Arata empatie fata de suferinta fizica sau emotionala a celorlalti copii.

Incurajati copiii sa inteleaga emotiile, ideile si actiunile celorlalti prin citirea unor carti, urmarirea unor desene animate sau filme.

Atunci cand apare un conflict intre doi copii, aratati empatie fata de ambii copii. Numiti si discutati despre emotii si trairi: „Esti trist/a pentru ca . ”

248. Alina copiii de varsta apropiata, cu ajutorul adultilor.

Demonstrati expresivitatea pozitiva in comportamentul cotidian in familie sau la gradinita; aceasta dezvolta sentimentele de securitate ale copiilor, de control si incredere in mediu. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau ingrijorarea copiilor, ceea ce creste probabilitatea ca acestia sa ia in considerare si sa raspunda la emotiile celorlalti.

249. Exprima sentimente si emotii fata de personaje din povesti („tin cu fata mosului, „biata capra”, „saracul cocos”, etc.)

Folositi povesti in care personajele trec prin situatii neplacute, reamintiti copiilor cum s-au comportat personajele in acea situatie, de exemplu „Iti mai amintesti ce a facut ariciul atunci cand a fost necajit de iepuras?”.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

250. Stie cand sa ofere ajutor in rezolvarea unei probleme, fara sa actioneze in locul celuilalt.

Oferiti explicatii simple referitoare la comportamentul celorlalti copii, deoarece cand copiii sunt capabili sa recunoasca indicii verbali si fizici ai emotiilor celorlalti, ei isi pot dezvolta empatia si compasiunea fata de ceilalti.

251. Vorbeste despre emotiile celorlalti.

Creati oportunitati pentru copii sa isi impartaseasca si discute despre trairile emotionale.

Incurajati copiii sa deseneze figura unui prieten cand se simtea vesel, trist sau singur.

252. Alina membrii familiei sau prietenii care nu se simt bine (din proprie initiativa).

Discutati de ce un personaj a reactionat intr-un anumit mod intr-o poveste, tinand cont de diferentele dintre diverse culturi.

Sprijiniti copiii pentru a recunoaste emotiile celorlalti si incurajati-i sa incerce sa inteleaga ceea ce simte un alt copil, adresandu-i intrebari de genul: „Cum crezi ca se simte acum X?”.

253. Incepe sa inteleaga situatia oamenilor aflati in situatii si contexte sociale si naturale diferite (saracie, dezastre naturale, etc.)

Prezentati imagini cu oameni locuind in zone sarace si bogate ale lumii, discutati despre economisirea resurselor si despre consum echilibrat. Dati exemplu copiilor dovedind grija fata de mediu si explicand efectele anumitor comportamente asupra mediului natural si social.


B. Domeniul: Dezvoltare socio-emotionala

B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emotionala

B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine

Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa se perceapa in mod pozitiv, ca persoana unica, cu caracteristici specifice.

Indicatori – 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

254. Isi exploreaza propriul corp.

Ingrijiti cu afectiune copilul, raspundeti tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea atasamentului, acordati-i timp pentru a-si explora corpul.

255. Reactioneaza prin sunete si gesturi cand isi aude numele.

Folositi numele copilului in timpul interactiunilor.

256. Se recunoaste in oglinda.

Puneti la dispozitia copilului oglinzi care nu se sparg pentru a se privi si a se juca in fata lor.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

257. Isi spune numele si varsta, daca este intrebat/a.

Folositi numele persoanelor cu care interactioneaza.

258. Isi exprima apartenenta de gen: „Sunt fetita”, „Sunt baiat”.

Cultivati copiilor imaginea de sine pozitiva, evitand stereotipurile de gen de tipul „fetitele sunt dragute”, „baietii sunt puternici”.

259. Isi recunoaste propriile obiecte.

Obisnuiti-l pe copil sa isi tina jucariile in ordine, puneti-le la dispozitie cutii si spatii de depozitare.

260. Atrage atentia asupra sa in fotografii sau oglinda.

Facilitati copiilor preocuparea de a se autoevalua: sunt frumos/a, sunt murdar/a, etc..

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

261. Isi spune corect numele si prenumele.

Dati copilului ocazia de a se prezenta in situatii diferite (la joaca, la gradinita, la medic, la intalnirile cu vecinii).

Notati numele copilului si datati toate lucrarile.

262. Foloseste corect pronumele (nu mai foloseste persoana a III-a pentru a se referi la sine).

Construiti oportunitati pentru a vorbi despre sine si despre ceilalti, cu referire si la caracteristici lingvistice si culturale diferite.

263. Descrie membrii familiei.

Facilitati descrierea vietii in familie, valorificand diferentele privind structura familiei (familie monoparentala, parinti divortati, etc.), caracteristici economice, profesionale, culturale, lingvistice sau mediu de rezidenta. Invitati membri ai familiei in activitatile din gradinita.

Incurajati-i sa povesteasca sau sa deseneze propria familie.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin – 61 - 84 luni

264. Cunoaste ziua, luna, orasul si tara in care s-a nascut, numar de telefon.


Utilizati jocul dramatic pentru a constientiza valoarea instrumentala a acestor informatii, de exemplu cand se preface ca suna la salvare sau la pompieri, trebuie sa comunice numele, adresa, telefonul.

Realizati impreuna cu copiii calendarul zilelor de nastere, pe care il folositi la clasa pentru a pregati aniversarile.

265. Impartaseste celorlalti informatii despre sine.

Adresati-va copiilor pe nume si cereti lor sa se adreseze unul altuia pe nume;

Folositi jocuri pentru a memora numele celorlalti colegi din grupa de gradinita;

Propuneti copilului sa-si aleaga activitati in gradinita, reflectand la ce poate face mai bine si ce prefera; discutati individual si in grupuri mici despre preferintele copiilor; Convorbiri pe teme  „Activitatea mea preferata”, „Locul meu preferat”, Jocul meu preferat”, etc.

266. Solicita liniste si spatiu.

Amenajati in casa si in sala de clasa un colt in care se poate retrage cand se simte obosit/a, trist/a (puteti pune perne pe jos, poate asculta muzica la casti);

Respectati nevoia de intimitate a copilului.

267. Demonstreaza constientizarea schimbarilor care se produc in sine si mediu (copilul creste, plantele au un ciclu de viata).

Creati oportunitati pentru copil de a discuta despre ciclul de viata al plantelor, animalelor, despre viata oamenilor. Creati un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din grupa (inaltime, greutate, preferinte) la inceputul/sfarsitul fiecarui an scolar pentru a sesiza evolutia.

268. Da dovada de incredere in abilitatile sale in formare.

Incurajati copilul sa descrie actiunile sale si ale copiilor in general; discutati despre ce poate face fiecare din ei. Implicati fetele in jocuri care dezvolta nu numai abilitatile verbale (prin jocul cu papusile), ci si abilitatile cognitive si motorii, oferindu-le oportunitatea de a se simti competente in cat mai multe domenii de activitate. Dovediti atentie fata de diferentele de gen (s-a constat ca fetele primesc mult mai frecvent laude si aprecieri decat baietii si mai putine penalizari din partea adultilor);

Incurajati adresarea de complimente.


269. Are o imagine pozitiva despre sine.

Mentionati succesele copiilor, apreciati eforturile lor.

Consolidati imaginea pozitiva prin evidentierea calitatilor copiilor, a faptelor bune pe care le fac.

Organizati jocul „Sa facem cunostinta” (copilul se prezinta, povesteste despre sine)

Invatati-i deopotriva pe copii (fete cat si baieti) sa isi exprime bucuria si fericirea, deoarece se pare ca ei experimenteaza fericirea in mod similar, doar ca fetele sunt invatate sa si-o exprime, iar baietii sunt invatati sa si-o controleze.


B. Domeniul: Dezvoltare socio-emotionala

B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emotionala

B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emotional

Reper 9: Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi regleze trairile emotionale.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

270. Semnalizeaza prin sunete si miscari ca are un disconfort sau doreste ceva.

Manifestati grija si preocupare pentru nevoile copilului, comportati-va astfel incat copilul sa simta ca sunteti aproape de el atunci cand schimbati elemente de mediu (de exemplu cand plecati de acasa).

Vorbiti copilului si raspundeti prin expresii faciale, comportati-va astfel incat sa vada receptivitatea fata de nevoile sale.

271. Se relaxeaza cand se simte confortabil (cand i se vorbeste calm, este luat in brate, etc.).

Asigurati confortul copilului stand aproape de el si comportandu-va conform rutinei familiare.

272. Isi gaseste singur/a alinare cand este obosit/a, de ex. foloseste suzeta, tine o jucarie sau pledul preferat.

Puneti la dispozitia copilului obiectele cu care este obisnuit si care il linistesc (suzeta, melodia de culcare, jucarie, pled, etc.).

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

273. Numeste cateva emotii (vesel, trist, speriat, etc.).

Construiti situatii imaginare sau descrieti situatii in care copilul sa identifice propriile emotii si emotiile altor persoane in diverse situatii.

Incurajati copilul sa isi recunoasca emotiile, modelati prin propria expresivitatea emotionala comportamentul copiilor.

274. Cauta sprijin emotional cand traieste emotii intense.

Discutati probleme legate de emotii, transmitand astfel copiilor ideea ca acceptati ca exista asemenea probleme si ca le oferiti sprijinul; asemenea discutii contribuie la constientizarea de catre copil a diferitelor stari emotionale pe care le experimenteaza.

275. Incepe sa-si controleze pornirile/ impulsurile (spune „nu” obiectelor pe care i se interzice sa le ia).

Organizati jocuri cu miscare la semnale.

incurajati copiii sa-si amane realizarea dorintelor pe un timp.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

276. Isi asteapta randul.

Puneti la dispozitia copiilor o clepsidra sau o jucarie cu sonerie (sau un ceas), care sa-i atentioneze atunci cand timpul pentru un anumit joc a expirat sau este randul altui copil sa se joace cu jucaria respectiva.

277. Se calmeaza cu ajutorul adultului (merge intr-un loc linistit, sau cere sa i se citeasca din cartea preferata cand este trist).

Eprimati emotii pozitive, pentru a modela copiilor cai pozitive de a raspunde celorlalti si evenimentelor din viata lor (parintii care exprima emotii negative modeleaza abordari ostile, dereglate, de a face fata emotiilor).

Discutati cu copiii si despre emotii pozitive si despre emotii negative. A nu vorbi despre emotii negative poate induce copiilor ideea ca emotiile nu trebuie exprimate, ceea ce afecteaza capacitatea de reglare emotionala a acestora.

278. Face fata sarcinilor dificile fara sa manifeste frustrari foarte mari.

Sugerati activitati interesante pentru copii sau incorporati sarcina dificila in ceva placut.

Oferiti explicatii referitoare la realizarea sarcinilor, modelati prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ti se cere, indrumati copiii in coordonarea actiunilor pentru atingerea scopului.

279. Are rabdare pana i se ofera atentie sau o recompensa.


Creati in mod regulat situatii in care sa fie motivati sa amane o recompensa imediata, dar mica, pentru o recompensa ulterioara unei activitati, dar mai substantiala (ex. „Tu poti sa te uiti la desene animate, dar daca nu iti strangi toate jucariile acum nu mai avem timp sa mergem la zoo”).

280. Face referire la dorintele si gandurile celorlalti cand interpreteaza comportamentul lor.

Selectati situatii din viata copiilor si demonstrati copiilor ca fiecare copil are dorintele si nevoile sale.

Valorificati momentele potrivite in situatiile cotidiene pentru a-i ajuta sa tina cont si de dorintele si nevoile altora.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

281. Isi controleaza exprimarea sentimentelor (mai ales a celor negative).


Incurajati autoevaluarea copilului si nu faceti comparatii cu alti copii: copiii devin critici cu ei insisi in caz de esec.

Manifestati expresivitate emotionala pozitiva, care construieste credintele copiilor referitoare la cat de multe si ce tipuri de expresii emotionale sunt adecvate si eficiente in interactiunile sociale si ce cunostinte pot eficientiza autoreglarea si abilitatile sociale. Parintii isi pot invata copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emotiilor si strategiile de a face fata emotiilor. Acest antrenament parental sporeste abilitatea copiilor de a-si inhiba emotiile negative, de a le atenua, de a-si focaliza atentia si regla propriile emotii.

282. Ramane calm cand situatia se modifica sau cand nu reuseste sa realizeze ceva (isi controleaza furia).

Construiti situatii in care copiii sa recunoasca valoarea sociala a mesajului emotional.

Dati deopotriva fetelor si baietilor posibilitatea de a-si exersa controlul furiei (s-a constatat ca mamele si tatii accepta mai bine exprimarea furiei la baieti decat la fete). Invatati-i pe baieti sa acorde mai mare atentie suferintei celorlalti, si atat mamele, cat si tatii sa vorbeasca cu baietii despre emotii pozitive si despre tristete.

283. Isi exprima propriile trairi in mod constructiv, fara sa se certe.

Discutati cu copiii comportamentul anumitor personaje care ilustreaza faptul ca recunoasterea gresita a mesajului emotional atrage dupa sine aparitia unor dificultati in relatiile sociale. Facilitati exersarea si aplicarea de strategii de reglare emotionala precum: identificarea de solutii adecvate la problemele cu care se confrunta, rationalizarea sau minimizarea.

Oferiti ghidaj emotional, dat fiind faptul ca, desi la aceasta varsta copiii apreciaza prietenii de aceeasi varsta cu ei, continua sa apeleze la adulti (mai ales la parinti) pentru ajutor.

284. Isi modifica expresia si comportamentul in functie de context.

Creati situatii in care copiii sa recunoasca emotiile pe baza componentei non-verbale: expresia faciala, postura si sa interpreteze corelarea acestora cu contextul.


B. Domeniul: Dezvoltare socio-emotionala

B 2. Subdomeniul: Dezvoltare emotionala

B .2.3. Aspect specific: Dezvoltarea expresivitatii emotionale

Reper 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca si sa exprime adecvat o varietate de emotii.

Indicatori – 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

285. Tipa, utilizeaza expresii faciale si miscari corporale pentru a-si exprima emotiile si a le fi satisfacute nevoile.

Reactionati pozitiv (verbal sau prin expresii faciale) la plansul copilului sau la alte comportamente prin care acesta se exprima. 

286. Raspunde la manifestarile celorlalti (plange atunci cand si alti copii plang).

Manifestati empatie fata de alti adulti, copii sau animale.

Oferiti alinare copilului in situatii stresante.

287. Zambeste, gangureste sau rade ca raspuns la interactiunile pozitive cu adultii.

Jucati-va cu copilul provocandu-i reactiile prin grimase, miscari neobisnuite sau sunete amuzante (de tipul Cucu-bau).

288. Se incrunta cand nu reuseste sa faca ceva.

Incurajati copilul sa continue „Foarte bine!”, „Bravo!”, „Aproape ai reusit!”  si aratati-i cum sa rezolve problema cu care se confrunta (daca dupa mai multe incercari nu reuseste singur/a).

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

289. Recunoaste emotii simple (teama, bucurie, tristete).

Ajutati-i pe copii sa inteleaga cuvintele care exprima emotii; cuvintele referitoare la emotii pun probleme copiilor, deoarece se refera in parte la stari emotionale neobservabile.

Initiati jocuri de dezvoltare a expresivitatii, prin care copiii sa simuleze o expresie de bucurie, entuziasm, tristete, frica, etc.

Analizati expresiile personajelor din desene animate.

Insistati pe exprimarea verbala si nonverbala a emotiilor traite mai ales in cazul copiilor care sunt frustrati, furiosi sau iritabili.

Stimulati copiii sa vorbeasca despre emotiile lor, sa redea verbal si prin mimica emotiile personajelor din filme si carti.

Utilizati jocuri de selectare a cuvintelor despre emotii, a poeziilor, povestilor despre dispozitie, sentimente.

290. Foloseste modalitati de exprimare emotionala adecvate cultural.

Dati copiilor posibilitatea sa discute despre faptul ca unele comportamente expresive emotional le folosesc pentru a substitui, masca, diminua sau maximiza expresivitatea lor emotionala in concordanta cu anumite situatii si in scopul autoconservarii (ex.: un copil isi exagereaza exprimarile afective plangand pentru a castiga atentie sau a primi raspuns din partea adultilor). Reactionati astfel incat copilul sa perceapa ca ati decodat corect expresiile lui emotionale.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

291. Raspunde la emotii prin joc de rol

Fiti partenerii copilului in jocuri de rol, astfel incat sa preia stilul de expresivitate faciala comportamentul verbal si non-verbal.

292. Asociaza emotiile cu cuvinte si expresii faciale.

Folositi reflectarea sentimentelor, in faza in care copiii invata despre emotii si inca nu le stiu denumirea: nu intrebati copilul cum se simte, ci incercati sa identificati emotia copilului si apoi sa o transmiteti acestuia sub forma de intrebare sau afirmatie.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

293. Isi exprima emotiile prin joc si activitati artistice.

Propuneti jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a miscarilor cu diverse emotii.

Demonstrati unele variante de exprimare a emotiilor.

Discutati cu copiii despre muzica si emotii.

Implicati copiii in diferite activitati artistice (pictura, colorat) si intrebati-i ce fac si cum anume se simt. Daca incep sa va descrie un eveniment, un vis sau o emotie simtita, ascultati-i cu atentie si oferiti-le sprijin spunand  “inteleg” sau “si apoi?”

294. Impartaseste celorlalti trairile/ emotiile sale (copiilor de varsta apropiata, adultilor din anturaj).

Incurajati in permanenta copiii sa utilizeze cuvinte si expresii ce denumesc stari emotionale. Adresati copiilor intrebari de genul: „Cum te simti?”, „Cum te face acest lucru sa te simti?”, „Cum te simti atunci cand?” pentru a-i ajuta pe copii sa-si identifice propriile emotii. Copiii vor invata astfel ca este normal sa experimenteze diverse emotii si sa vorbeasca despre ele.

295. Reactioneaza emotional intr-o maniera adaptativa si flexibila in contexte sociale si fizice variate.


Cultivati flexibilitatea emotionala, care presupune reevaluarea rapida a situatiilor care provoaca emotii, accesul la o gama larga de emotii si atingerea scopurilor propuse. Acordati sprijin suplimentar copiilor care in familii sunt nevoiti sa se adapteze la medii dificile sau stresante (copiii expusi la violenta domestica sau in comunitate, care traiesc cu parinti depresivi, care au o vulnerabilitate temperamentala la stres).

Dialogati cu copiii despre emotiile traite la activitatile din grup (vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea povestilor, etc.).

Examinati poze, fotografii, propuneti copiilor sa identifice emotiile. Aplicati jocuri de tip „Omul vesel, omul trist”.

296. Isi verbalizeaza frustrarea.

Utilizati mesajele la persoana intai pentru exprimarea propriilor emotii, pareri, asteptari (de ex: in loc de „Tu m-ai suparat” puteti spune „M-am suparat cand nu ai venit la mine”, astfel ii veti invata pe copii sa se exprime si ei in acelasi mod).

Stimulati denumirea emotiilor de catre copii, deoarece contribuie la reamintirea unor evenimente si fara o eticheta verbala a emotiilor, copiii pot sa nu realizeze ca acel comportament provoaca o emotie.

Incurajati copiii, oferind intariri pozitive ori de cate ori acestia au facut fata unei situatii frustrante, precizandu-le exact ceea ce au facut, in acest fel veti promova realizarea a cat mai multe comportamente pozitive de catre copii.

297. Are mimica adecvata sensului mesajului transmis de altcineva.

In conversatiile zilnice cu copiii nu faceti doar referiri directe la emotii, ci si interpretari ale emotiilor aparute in interactiunile sociale. Oferiti explicatii pentru aceste interpretari ale emotiilor, deoarece ele ofera copiilor o teorie cauzala implicita si impartasita social.

C. CAPACITATI SI ATITUDINI IN INVATARE


C.1. Subdomeniul: Curiozitate si interes


Reper 1: Copilul ar trebuie sa fie capabil sa manifeste curiozitate si interes sa experimenteze si sa invete lucruri noi.


C.2. Subdomeniul: Initiativa


Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa aiba initiativa in interactiuni si activitati.


C.3. Subdomeniul: Persistenta


Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa continue realizarea sarcinii, chiar daca intampina dificultati.


C.4. Subdomeniul: Creativitate


Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste creativitate in activitatile zilnice.


C. Domeniul: Capacitati si atitudini in invatare

C.1. Subdomeniul: Curiozitate si interes

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste curiozitate si interes sa experimenteze si sa invete lucruri noi.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

298. Reactioneaza la sunete noi si lumini (se intoarce, se linisteste sau devine agitat).

Adresati-va copilului strigandu-l pe nume si linistiti-l cand manifesta neliniste;

Stimulati copilul punandu-i gradat la dispozitie o varietate de stimuli noi (jucarii, jocuri care produc sunete, lumini).

299. Isi manifesta curiozitatea prin explorarea mediului (de ex. intinde mana sa prinda ploaia).

Asigurati copilului un mediu sigur si bogat in obiecte/ jucarii si surse de stimulare (vizuala, auditiva, tactila)

Observati copilul pentru a-i identifica preferintele, stilurile de invatare, temperamentul.

Oferiti sprijin copiilor care sunt ezitanti si nu indraznesc sa exploreze lucruri noi.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

300. Manifesta interes pentru activitati si obiecte noi.

Asigurati gradat obiecte noi pe care copilul le poate explora in mediu. Descrieti copilului locuri noi si oameni noi cand mergeti in comunitate (uite postasul, X este ).

Dati copilului posibilitatea sa interactioneze cu mai multe persoane, extindeti treptat aria lui de interactiuni si incurajati-l sa adreseze intrebari.

Puneti-i la dispozitie carti si alte materiale accesibile care ii pot satisface interesul de cunoastere.

301. Pune intrebari despre oameni noi si obiecte necunoscute.

Incurajati-l pe copil sa puna intrebari fiind model pentru acesta. In cazul obiectelor cunoscute, intrebati „Ce este acesta?”.

Raspundeti cu promptitudine, claritate si pe intelesul copiilor la intrebarile formulate.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

302. Manifesta entuziasm fata de deplasarile in aer liber si in locuri noi.

Organizati incursiuni in cartier sau in comunitate, excursii, vizite la gradina zoologica, gradina botanica, Muzeul Antipa, etc.

303. Experimenteaza materiale noi si combinatii noi de materiale.

Puneti la dispozitia copilului o varietate de materiale noi si incurajati-l sa incerce diverse combinatii.

Adresati-i incurajari: „Bravo”, „Hai sa vedem ce se intampla daca amesteci albastru cu galben!

304. Manifesta interes fata de cum si de ce oamenii fac diverse lucruri.

Dati copilului posibilitatea sa va urmareasca in timp ce realizati diverse activitati (cititi, gatiti, sofati, ingrijiti plantele, folositi calculatorul, folositi CD-playerul, faceti fotografii, etc.)

305. Formuleaza frecvent intrebarea „De ce?” si ”Cum?” pentru a intelege ce se petrece in jur.

Raspundeti cu rabdare intrebarilor copilului.

Incurajati copilul sa construiasca singur raspunsurile.

Puneti la dispozitia copilului o varietate de materiale informative (enciclopedii pentru copii, carti) si cautati impreuna raspunsuri la intrebarile lui.

urmariti impreuna cu copiii emisiuni de stiinta accesibile, folositi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) si oferiti-i explicatii suplimentare.

306. Isi contureaza incipient domenii de interes (dinozauri, animale, eroi ca Spiderman, Testoasele Ninja, papusi Barbie, etc.).

Incurajati conturarea unor domenii de interes, acordand atentie speciala dimensiunii de gen; perpetuarea stereotipurilor de gen le limiteaza dezvoltarea prin explorarea unui set redus de activitati si prin construirea unui set de perceptii reduse asupra propriilor competente (fetele au preocupari domestice, baietii construiesc si repara lucruri). 

Puneti la dispozitia copiilor  jucarii non-specifice in mod traditional genului (piese pt constructii, papusi, costume de politist, medic, bucatar, pompier, etc.) si asistati copilul in explorarea si descoperirea lor.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

307. Formuleaza intrebari referitoare la schimbarile din jur.

Practicati cu copiii activitati de observare si de inregistrare a schimbarilor din jur si incurajati-i sa formuleze intrebari referitoare la fenomenele urmarite

Utilizati calendarul naturii la clasa sau metoda Stiu/ Vreau sa stiu/ Am aflat.

308. Cauta informatii noi legate de domeniile care il intereseaza.

Urmariti impreuna cu copiii emisiuni de stiinta accesibile.

Furnizati materiale informative diverse (enciclopedii, reviste, carti) si acordati-i sprijinul cand cauta informatii (de exemplu cautati impreuna imagini pe Internet).

309. Exprima satisfactia in descoperirea si discutarea unor noi informatii si situatii.

Incurajati copilul in demersurile sale exploratorii si laudati-l.

Organizati centre de stiinta in sala de clasa (urmariti cresterea plantelor, germinarea, realizati mici experiente nepericuloase).

In cadrul grupei de gradinita, stimulati-l sa-si asume responsabilitati in domenii in care se simte competent.

310. Impartaseste celorlalti entuziasmul sau legat de noi descoperiri.

Initiati jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetator” in care sa isi prezinte descoperirile.


C. Domeniul: Capacitati si atitudini in invatare

C.2. Subdomeniul: : Initiativa

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa aiba initiativa in interactiuni si activitati.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

311. Exploreaza medii noi.

Jucati-va cu copilul in fiecare zi.

Oferiti multiple posibilitati de explorare activa, descurajati privitul la televizor.

312. Doreste sa faca singur/a anumite lucruri (sa manance, sa bea, sa se imbrace).

Dati copilului posibilitatea de a alege jucarii cu care sa se joace si carti pe care sa se uite/ sa le cititi.

Incurajati tendintele spre autonomie si asigurati un mediu si resurse care sa permita acest lucru.

313. Arata ca ii plac sau displac anumite activitati, experiente sau interactiuni.

Respectati preferintele copilului, nu il fortati sa faca lucruri de care momentan se teme.

Acordati-i sansa sa isi asume riscuri, de exemplu sa se intinda dupa o jucarie sub pat.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

314. Incearca lucruri noi si incepe sa isi asume riscuri.

Dati sarcini noi copilului si descrieti-le.

Asigurati un mediu in care sa poata explora in siguranta lucruri noi si sa isi asume riscuri.

315. Initiaza jocuri cu altii.

Dati copilului variate posibilitati sa se joace singur si cu alti copii.

316. Alege o activitate din mai multe si o sustine pentru o perioada scurta.

Oferiti timp si oportunitati copilului pentru a face alegeri.

317. Propune o idee de petrecere a timpului.

Discutati despre initiativele si activitatile adultilor.

Asigurati un mediu in care copilul sa nu se simta criticat.

318. Exploreaza materiale intr-un mod inventiv

Dati copilului o bucata mare de material si cereti-i sa se gandeasca la posibile utilizari (sa se inveleasca, sa faca o haina, sa acopere patul, etc.).

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

319. Cere unui copil sa se joace impreuna.

Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra in grupuri mici si in perechi in cadrul activitatilor.

Modificati activitatile grupului pentru a asigura si participarea copiilor cu CES.

320. Gaseste si utilizeaza materiale pentru a pune in practica o idee (cuburi pentru o constructie).

Incurajati copiii sa improvizeze, folosind resursele disponibile (cutii goale de carton, materiale din natura, ambalaje, etc.).

Laudati rezultatele copilului si incurajati-l pentru comportamentele sale pro-sociale.

321. Ia decizii legate de activitati si materiale dintr-o gama mai larga.

Oferiti resurse variate.

Respectati initiativele si deciziile copilului, tinand cont de faptul ca pot avea initiative in prezenta copiilor de aceeasi varsta, dar nu si in prezenta altor copii mai mari.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

322. Alege si desfasoara o activitate care se potriveste intereselor sale.

Oferiti copiilor posibilitatea de a-si alege activitatea si de a-si alege partenerii.

323. Face planul unei activitati si il pune in practica.

Exersati cu copiii deprinderile elementare de planificare, discutand inaintea unei activitati anticiparea desfasurarii actiunii (de exemplu, Daca mergem la picnic, de ce avem nevoie? Cum procedam?).

324. Initiaza jocuri si activitati cu alte persoane, copii si adulti.

Acordati oportunitati de manifestare a initiativei: solicitati copiilor sa propuna ocupatii, jocuri, subiecte de discutie, subiecte pentru activitatile artistice, etc.

Oferiti copiilor posibilitatea de a-si alege activitatea, de a-si alege partenerii.

325. Exprima dorinta de a invata sa realizeze anumite actiuni de autoservire, sa confectioneze obiecte, jucarii  sau sa gaseasca informatii despre obiectele interesante.

Acordati timp in fiecare zi pentru jocul liber al copilului cand acesta initiaza jocuri.

Sustineti initiativele care vin din partea copilului si facilitati-le accesul la informatii si materiale.


C. Domeniul: Capacitati si atitudini in invatare

C.1. Subdomeniul: Persistenta

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa continue realizarea sarcinii, chiar daca intampina dificultati.



Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

326. Repeta miscari simple (pentru a lua o jucarie).

Jucati-va zilnic cu copilul.

Observati copilul pentru a vedea ce activitati ii suscita si mentin interesul.

327. Se concentreaza pe perioade scurte de timp asupra persoanei care ii citeste sau ii spune o poveste.

Facilitati jocul si activitatile copilului impreuna cu alte persoane.

328. Isi aminteste unde gaseste obiectele preferate.

Oferiti spatiu si timp suficient pentru a se juca sau realiza sarcini simple fara sa fie intrerupt.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

329. Repeta de foarte multe ori activitatile preferate.

Respectati ritmul copilului, oferiti-i timpul necesar, inainte sa se plictiseasca de aceeasi activitate.

330. Finalizeaza proiecte simple (de exemplu puzzle din 3-5 piese).

Reduceti factorii care ii pot distrage atentia, de exemplu inchideti televizorul.

331. Incearca de mai multe ori o sarcina dificila, pe o perioada scurta (sa construiasca un turn, in interval de 3-5 minute).

Vorbiti cu copilul despre activitatea pe care o desfasoara, adresandu-i intrebari deschise de genul „Cum ai facut asta? Povesteste-mi”.

332. Solicita si accepta ajutor cand intampina o dificultate.

Raspundeti solicitarii copilului de a fi ajutat.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

333. Se concentreaza pe sarcini care il/o intereseaza.

Aratati disponibilitate copilului si raspundeti cand va solicita, fara sa fiti intruzivi.

334. Isi mentine atentia in sarcina intre 5 si 10 minute.

Ajutati copilul sa isi concentreze atentia prin modularea vocii, spunandu-i „Vreau sa fii atent/a la poveste, Uita-te aici!” sau folosind marionete.

Faceti comentarii pozitive referitoare la persistenta si concentrarea atentiei copilului

335. Persista in rezolvarea unei sarcini chiar daca nu a reusit (sa faca un puzzle, sa construiasca un turn din cuburi).

Vorbiti cu copilul despre ce i-a reusit si ce n-a mers, ajutati-l sa puna in aplicare mai multe alternative de rezolvare.

336. Spune „nu stiu” atunci cand nu poate realiza o sarcina dificila.

Reformulati sarcina daca este nevoi, adaptati-va asteptarile fata de persistenta in activitate in cazul copiilor cu CES (de exemplu, copiii cu deficit de atentie ADHD).

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

337. Se concentreaza la o activitate 20 de minute, fara supervizare.


Creati oportunitati si timp suficient pentru a alege si derula activitati care ii intereseaza pe copii. 

Oferiti copiilor oportunitati de a-si stabili si urma obiective.

338. Planifica o activitate din 3 - 4 pasi si o realizeaza.

Propuneti copiilor sa isi aleaga o activitate dorita si sa-si elaboreze un plan de realizare a acesteia. (Adresati intrebari de genul: Ce ai vrea sa faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai intai? Si apoi? Crezi ca ai tot ce iti trebuie? Ai timp suficient?

339. Realizeaza o sarcina revenind asupra ei in intervale diferite de timp.

Dati copiilor posibilitatea sa isi asume responsabilitati pentru activitati care se deruleaza pe mai mult de o zi.

Derulati cu copiii proiecte pe termen lung, care presupun mai multe etape (de ex. cresterea plantelor, pentru a le ingriji si pentru a observa cum cresc).

340. Revine asupra sarcinii chiar daca are dificultati, este intrerupt/a sau are anumite nemultumiri.

Oferiti ajutor pentru a solutiona problemele si a-si mentine increderea in fortele proprii.

Discutati individual sau in grup sarcina, examinati alte posibilitati de abordare si propuneti copilului se revina la ea. Indemnati copilul sa reflecteze asupra sarcinii si sa revina.

Oferiti suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe.


C. Domeniul: capacitati si atitudini in invatare

C.4. Subdomeniul: Creativitate

Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste creativitate in activitatile zilnice.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

341. Arunca, loveste diferite obiecte pentru a scoate sunete.

Jucati-va zilnic cu copilul.

Dovediti creativitate in jocul cu copilul, de exemplu folositi papusi de plus pentru a le transforma in personajele unei mici scenete.

342. Foloseste diverse obiecte pentru a construi sau pentru a ajunge unde vrea (suprapune diverse obiecte).

Schimbati in mod regulat obiectele, materialele,  jucariile din mediul copilului;

Facilitati copilului experienta de a se murdari, a face dezordine, punandu-i  la dispozitie obiecte si materiale cu o varietate de culori, texturi, sunete, forme si mirosuri.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

343. Gaseste utilizari noi ale obiectelor, cu indrumarea adultului (transforma farfuria si lingura in toba).

Demonstrati ce utilizari noi pot avea materialele si obiectele.

Permiteti copilului sa amestece materiale si jucarii.

344. Foloseste ocazii de a inventa jocuri simbolice.

Oferiti materiale, spatiu si timp pentru copil, pentru a se juca (de exemplu, amenajati un loc unde poate folosi materiale pentru pictura sau modelaj)

Asigurati copilului materiale care sa reflecte propria cultura pentru a le folosi in joc.

345. Se preface ca este ceva sau cineva, isi foloseste imaginatia in joc.

In interactiunile cu copilul, folositi intrebari deschise si incurajati limbajul descriptiv pentru a va povesti ce face.

Stimulati copilul sa se prefaca a fi un personaj, sa isi foloseasca imaginatia.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

346. Sugereaza teme pentru jocuri simbolice si pentru jocurile de rol.

Creati un mediu in care copilul sa fie stimulat sa experimenteze si sa isi foloseasca imaginatia.

Folositi intrebari deschise pentru a stimula creativitatea.

347. Se implica si ramane angajat in jocuri complexe („casa”, „in excursie”, „super-eroii”).

Dati copiilor suficient timp pentru a initia jocuri si a-si pune in practica ideile legate de desfasurarea jocului.

348. Inventeaza cantece, povesti sau cuvinte.

Incurajati copiii sa-si imagineze alt final pentru povesti cunoscute, formuland intrebari de tipul  „Ce-ar fi fost daca . ”

349. Isi exprima ideile prin activitati artistice, constructii, muzica sau miscare.

Formulati sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative si nu gasirea unui raspuns corect sau incorect.

Facilitati accesul la produse artistice si intalnirile cu artisti care sa reprezinte propria cultura.

350. Creeaza reguli acceptabile intr-un joc de grup.

Demonstrati ce inseamna sa fii flexibil si sa poti schimba anumite rutine; Oferiti sprijin suplimentar pentru structurarea activitatilor in cazul copiilor cu CES.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

351. Aduce elemente noi in activitatile cunoscute.

Folositi intrebari deschise in dialogurile cu copiii.

Incurajati copiii sa utilizeze ceea ce stiu in situatii noi: sa formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute, sa cante versurile memorizate, sa puna in scena povestile cunoscute, etc.;

352. Schimba continutul unor povesti cunoscute si introduce personaje create de el, schimband astfel intregul fir al povestii.

Propuneti copiilor sa inlocuiasca unele personaje din povesti, filme cu desene animate si sa presupuna, ce s-ar produce „Ce-ar fi daca . ?”;

Incurajati ideile si actiunile noi ale copiilor.

353. Inventeaza jocuri si activitati noi.

Demonstrati copiilor cum pot fi combinate diferite materiale sau actiuni.Popuneti copiilor sa incerce. Propuneti copiilor sarcini noi (sarbatorirea unui eveniment, pregatirea pentru vizita unui adult din comunitate) si solicitati-le idei, solutii.

354. Utilizeaza sau combina materiale si strategii in modalitati noi pentru a explora sau rezolva probleme.

Discutati impreuna cu copiii despre valorificarea deseurilor, despre ce utilizari pot avea cutiile de carton, din ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare activitatilor in gradinita

355. Gaseste forme si mijloace noi de exprimare a gandurilor si emotiilor (prin muzica, desen, dans, joc simbolic).

Valorificati jocuri in care regulile interzic comunicarea verbala, propunandu-le copiilor sa utilizeze cantul, desenul, dansul, miscarea.


D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICARII SI PREMISELE CITIRII SI SCRIERII



D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului si a comunicarii


D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacitatii de ascultare si intelegere (comunicare receptiva)

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa asculte in scopul intelegerii limbajului.

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa inteleaga semnificatia limbajul vorbit.


D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitatii de vorbire si comunicare (comunicare expresiva)

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa comunice eficient.

Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical.

Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si extinda progresiv vocabularul.


D.2. Subdomeniul: Premisele citirii si scrierii


D.2.1. Aspect specific: Participarea in experiente cu cartea; cunoasterea si aprecierea cartii

Reper 6: Copilul ar trebui sa manifeste interes pentru carte si tiparituri.

Reper 7 Copilul ar trebui sa fie interesat de citit.


D.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitatii de discriminare fonetica; asocierea sunet – litera

Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa identifice diferite sunete ale limbii.

Reper 9: Copilul ar trebui sa fie capabil sa puna in corespondenta simboluri abstracte cu sunete.


D.2.3. Aspect specific: Constientizarea mesajului scris/vorbit

Reper 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa aprecieze si sa foloseasca limbajul scris si tiparitura in fiecare zi.

Reper 11: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate.


D.2.4. Aspect specific: Insusirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj

Reper 12: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze diferite modalitati de comunicare grafica.



D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii

D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului si a comunicarii

D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacitatii de ascultare si intelegere (comunicare receptiva)

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa asculte in scopul intelegerii limbajului.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

356. Se intoarce pentru a localiza surse de sunet.

Organizati pentru copil un mediu bogat in stimulari auditive (muzica, jucarii muzicale, interactiuni permanente cu persoane din familie).

357. Recunoaste vocile persoanelor cunoscute si se intoarce spre vorbitori.

Jucati cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”.

358. Prefera sunetele vocilor cunoscute (mama, tata) fata de alte voci sau inregistrari.

Cantati cantece si vorbiti frecvent cu copilul.

359. Rade in hohote cand i se vorbeste cu afectiune.

Vorbiti cu copilul despre evenimentele, activitatile zilnice, accentuati aspectele reusite, emotiile pozitive in relatarea lor.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

360. Actioneaza adecvat la comenzi care includ verbe (vino, deschide/inchide).

Folositi un vocabular cat mai divers atunci cand vorbiti cu copilul.

361. Repeta un mesaj verbal simplu atunci cand il aude.

Cereti copilului sa transmita un mesaj verbal scurt in timpul jocului sau al activitatilor zilnice.

362. Participa la jocuri/cantece/poezii insotite initial de gesturi.

Organizati jocuri sau cantati/folositi casete muzicale pentru copii cu cantece in care miscarea si gesturile insotesc versurile; jucati-va, puneti in scena impreuna versurile cantecelor („Daca vesel se traieste”, „Mingea sare”).

363. Asculta povesti si povestiri scurte, simple pe care le prefera cu un final fericit.

Cititi zilnic copilului explicind cuvintele necunoscute; introduceti cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimenteaza copilul prin toate simturile (ceea ce vedem gusta, pipaie, aude sau miroase).

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

364. Participa la discutiile unui grup ascultand interlocutorii pentru un timp scurt.

Incurajati/Creati oportunitati pentru copli sa participe in grupuri la discutii pe diverse teme de interes.

365. Demonstreaza intelegerea vocabularului uzual/de baza prin adecvarea raspunsului.

Incurajati copilului sa povesteasca despre activitatile si experientele lui zilnice; sustineti extinderea vorbirii copilului prin adresare de intrebari deschise.

366. Dobandeste informatii prin ascultare utilizindu-le apoi in contexte adecvate.

Folositi cuvinte complexe in contexte diferite si explicati copilului sensul acestora.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

367. Asculta cu placere povesti inregistrate pe diferite suporturi magnetice (caseta audio, CD), inregistrari radio sau povesti citite de adulti.

Furnizati copilului oportunitati de a asculta diferite inregistrari, atat la culcare, in masina, in cadrul unor activitati sau in momentele de tranzitie dintre activitati.

368. Participa la activitati in care se citesc povesti, povestiri pentru mai mult de 20 minute.

Oferiti copilului carti cu povesti; cititi copilului incurajand participarea lor (urmarind imagini, anticipand continuarea).

369. Participa activ la discutiile dintr-un grup, ascultand si intervenind in conversatie, exprimandu-si opinia.

Oferiti copilului sansa de a participa in activitati de grup, de a avea dreptul la opinie si de a se implica in luarea deciziilor.

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa inteleaga semnificatia limbajul vorbit.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

370. Indica obiecte familiare cand ele sunt denumite.

Faceti posibil pentru copil sa arate obiectul atunci cand acesta este denumit.

371. Indeplineste comenzi simple insotite de gesturi (ex. spune „Pa-pa” cand este solicitat, sau aplauda impreuna cu un adult).

Actionati ca un model pentru copil; incurajati copilul sa va imite.

372. Inceteaza o activitate simpla in 75% din cazuri atunci cand i se spune „Nu”.

Explicati copilului pe intelesul acestuia motivul pentru care nu are voie sa faca un anumit lucru (folositi consecintele naturale ale actiunilor).

373. Indica, la cerere, persoanele cunoscute („Unde este bunica?”) si obiecte familiare („Arata-mi camera/patutul ta/tau”).

Jucati jocuri de denumire si indicare a partilor corpului, persoanelor din familie, obiectelor din apropiere: „Unde sunt ochii tai?”, „Ce este aceasta?” (aratand gura).

374. Raspunde afirmativ sau negativ la intrebari cu raspuns „Da” sau „Nu” („Vrei apa?”).

Purtati dialoguri cu copilul de la varste cat mai mici, oferind acestuia posibilitatea de a raspunde non-verbal, apoi verbal.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

375. Identifica anumite persoane, obiecte si actiuni dupa denumire.

Jucati jocuri de tip: „Ascunde obiectul”.

376. Raspunde la comenzi care includ verbe („sari, alearga, deschide, prinde, adu-mi”).

Ajutati copilul sa vorbeasca la telefon cu o persoana cunoscuta.

377. Indeplineste 2 comenzi corelate redate prin folosirea unor structuri mai complexe care includ substantiv, verbe, adverbe, adjective („Aseaza jucariile de construit in rafturile lor si vino la masa”).

Implicati copilul in rezolvarea unor situatii simple secventiale, repetind sarcina sau realizind actiunea impreuna la inceput sau jucati jocuri de ascultare si intelegere cu copilul („Fa ca mine!”).

378. Adreseaza intrebari simple: „Ce este?”.

Raspundeti intotdeauna intrebarilor copilului. Puneti la dispozitia copilului carti cu imagini, reviste, cu scopul de a provoca si stimula discutiile cu acesta.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

379. Demonstreaza un grad inalt de intelegere si participare in conversatii alaturi de copii sau adulti.

Valorizati participarea copiilor in discutiile care il privesc.

380. Demonstreaza progres in intelegerea si aplicarea unor instructiuni simple din mai multe etape.

Jucati cu copilul jocuri care implica urmarirea unor instructiuni in secvente (jocuri de masa, jocuri de tip Domino, sau „Gaseste diferentele”) sau cantati cantece precum „Itsy Bitsy Spider”.

381. Raspunde la intrebari folosind limbajul verbal, referindu-se atat la contextul prezent cat si la alte contexte.

Apreciati eforturile copilului de a raspunde la intrebari. Extindeti incercarile copilului de a folosi cuvinte si structuri noi, reformuland sau modeland exprimarea acestuia.

382. Face diferenta intre cuvintele reale si cele inventate.

Selectati accesul copilului la programe de televiziune pentru copii si limitati-l la 1 ora pe zi; urmariti impreuna cu copilul si explicati semnificatia vocabularului utilizat.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

383. Intreaba ce inseamna cuvintele necunoscute.

Raspundeti intrebarilor copilului cu atentie, oferind mai multe informatii.

384. Urmeaza instructiuni cu 2,3 etape necorelate si fara legatura cu contextele cunoscute.

Puneti la dispozitia copilului jocuri de tip „Fa ca mine”, completati mici rebusuri, rezolvati jocuri precum „Parcurge labirintul”.

385. Povesteste un eveniment sau o poveste cunoscuta respectand succesiunea evenimentelor.

Creati zilnic pentru copil oportunitati de a impartasi colegilor evenimente din viata personala, sau de a povesti in fata unui grup, singur sau impreuna cu un partener scene, povesti, legende citite de adultii din familie sau de personalul didactic.

386. Utilizeaza dialoguri in jocurile simbolice.

Incurajati copilul „sa puna in scena” in cadrul centrului de joc simbolic/de rol povesti clasice sau inventate de copii.



D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii

D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului si a comunicarii

D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitatii de vorbire si comunicare (comunicare expresiva)

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa comunice eficient.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni.

387. Gangureste, vocalizeaza ca raspuns la vorbirea altei persoane, lalalizeaza.

Expuneti copilul limbajului de la nastere, comunicand, vorbind si citindu-i acestuia.

388. Raspunde prin gesturi la intrebari simple.

Aratati copilului ca intelegeti ceea ce spune prin gesturi sau expresii faciale; transformati raspunsul sau intr-unul de tip verbal.

389. Imita intonatia vocii altora, (sub aspectul tonului, ritmului, mimicii).

Vorbiti expresiv: expresiile fetei, intonatia sunt importante pentru a stimula interesul si reactiile copilului.

390. Rosteste cuvinte monosilabice si bisilabice cu sens pentru a atrage atentia celor din jur.

Aratati si numiti diferite obiecte familiare in fata copilului; invitati copilul sa repete sau sa initieze acest joc; dati copilului posibilitatea de a contribui cu cate un cuvant atunci cand ii cititi sau ii spuneti o poveste urmarind diferite imagini.

391. Foloseste onomatopee pentru a imita glasul animalelor, a unor fenomene, sau a le denumi.

Inserati jocuri cu onomatopee atunci cand rasfoiti/cititi carti despre animale sau fenomene cunoscute de copil.

392. Comunica o nevoie prin cuvinte, expresii faciale sau gesturi care exprima actiuni.

Constientizati intentia de comunicare a copilului; pretuiti nivelul de comunicare al fiecaruia.

393. Imita saluturi simple, formule de politete.

Initiati de timpuriu copilul in folosirea normelor de comportament civilizat. Salutati si invitati copilul sa salute, sa multumeasca folosindu-va de fiecare context adecvat.

394. Asociaza cuvinte cu onomatopee.

Aratati copilului ca intelegeti onomatopeele folosite de el. Repetati cuvantul corect, pentru ca in timp, onomatopeele sa fie inlocuite cu substantivele/verbele corespunzatoare.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

395. Isi spune numele sau porecla/diminutivul cand este intrebat(a) sau cand se prezinta.

Oferiti copilului posibilitatea de a se prezenta in diverse contexte (vecini, cunostinte, personal din gradinita, medic).

396. Cunoaste numele membrilor familiei.

Povestiti copilului istorioare despre familie, cultura acesteia sau comunitatea din care provine.

397. Arata cu ajutorul degetelor cati ani are.

Ajutati copilul sa realizeze corespondenta dintre numar si cantitate, prin imitatie, pana la implinirea varstei de 3 ani.

398. Adreseaza intrebari pentru a extinde cunoasterea „Ce este?”

Raspundeti intrebarilor copilului. Stimulati-l sa adreseze intrebari despre obiecte si fenomene interesante. Adresati intrebari deschise pentru a oferi modele pentru intrebarile adresate de acesta.

399. Foloseste cuvinte care desemneaza categorii simple (animale, mancare, jucarii).

Puneti la dispozitia copilului carti cu imagini care reprezinta diferite categorii (ex. carti cu imagini de tipul animalul si puiul sau, obiecte de uz casnic, jucarii etc.).

400. Foloseste intonatii diferite pentru a transmite diferite mesaje.

Oferiti modele in folosirea tonului, intonatiei vocii copilului in vorbire, actionand ca un model de comunicare.

401. Foloseste gesturi si limbajul corpului pentru a exprima nevoi si sentimente (imbratiseaza spontan membrii familiei).

Cand cititi povesti copilului folositi diferite marionete, papusi pe degete, pentru a-l invata sa descifreze si sa foloseasca limbajul non-verbal.

402. Se adapteaza interlocutorilor diferiti (cand vorbeste cu un copil ii foloseste numele).

Dati copilului posibilitatea de a comunica cu alti copii, adulti in diferite contexte (familie, vecinatate, comunitate, institutii).

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

403. Vorbeste suficient de clar pentru a fi inteles de toti interlocutorii.

Oferiti copilului posibilitatea de a initia conversatii cu persoane din afara familiei (la cumparaturi).

404. Relateaza intamplari din experienta zilnica atat ca raspuns la intrebari cat si in mod spontan.

Stimulati copilul sa isi aminteasca si sa povesteasca experiente traite in absenta membrilor familiei (o vizita, o activitate, o aniversare)

405. Raspunde cu explicatii la intrebarea „De ce?”.

Ajutati copilul sa-si construiasca argumente pentru a explica un fapt, un fenomen. Acceptati, rafinati explicatiile copilului.

406. Isi exprima propriile opinii folosind cuvinte, gesturi sau diferite semne.

Jucati jocuri de tip „Mima” cu copilul sau oferiti oportunitatea de a se juca cu alti copii.

407. Utilizeaza propozitii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, actiuni sau sentimente.

Incurajati copilul sa-si exprime verbal sentimentele de teama, frica, tristete. Nu negati aceste sentimente, ajutati copilul sa foloseasca cuvinte pentru exprimarea acestor trairi.

408. Transmite corect un mesaj (de la un coleg catre educatoare, de la bunici catre parinti).

Jucati cu copilul jocuri de tip „Telefonul fara fir”.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

409. Initiaza o conversatie si participa adecvat in conversatie cu copii sau adulti.

Initiati jocuri in care copilul sa aiba posibilitatea intervievarii diferitelor persoane: un membru din familie, un prieten, un vecin („Unde locuiesti? Cate persoane sunt in familia ta? Care este mancarea/sarbatoarea preferata a familie tale?”).

410. Isi adapteaza discursul in functie de interlocutor (cu copiii mici foloseste cuvinte simple, alt ritm al vorbirii).

Oferiti copilului sansa de a-si exersa vorbirea in public, mai intai in grupuri mici, in familie, cu prieteni.

411. Adreseaza intrebari de informare si clarificare si raspunde la intrebari.

Adresati copilului intrebari deschise si raspundeti intrebarilor adresate de acesta.

412. Isi exprima o idee prin mai multe modalitati.

Incurajati copilul sa comunice o idee folosind limbajul verbal, mimico-gestual, simboluri.

413. Foloseste intonatia atunci cand dramatizeaza o poveste si interpreteaza un rol.

Asigurati accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii; incurajati copilul sa foloseasca obiecte din gospodarie drept recuzita pentru spectacolele jucate in casa.

414. Foloseste formule de politete in vorbirea curenta.

Cititi carti despre diverse culturi si saluturile lor: practicati saluturi diferite la inceputul zilei.

415. Copiii a caror limba materna nu este limba romana progreseaza in utilizarea acesteia in comunicare.

Alocati timp pentru copiii bilingvi sa se implice in conversatii semnificative atat in limba romana cat si in limba materna.

Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical.

Indicatori – 0 – 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

416. Foloseste cuvinte cu valoare de propozitie (ex. „Sus” – comunica faptul ca vrea sa fie luat in brate).

Cand va adresati copilului, utilizati propozitii simple, corecte din punct de vedere gramatical.

417. Foloseste propozitii laconice („Mama, pa”).

Laudati copilul pentru incercarea sa de a exprima in propozitie. Reluati propozitia in forma completa: ”Mama a plecat”.

418. Imbina cuvintele cunoscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”).

Utilizati in vorbirea cu copilul un limbaj simplu, fara diminutive.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

419. Foloseste structuri gramaticale simple in care asociaza substantive, substantive si verbe, verbe si pronume posesive, substantive si adjective, substantive si adverbe.

Folositi in mod constant in vorbire descrierea rutinelor zilnice: „Ne-am trezit dupa somnul de amiaza si ne pregatim sa mergem la joaca: mai intai mergem la baie, ne spalam, apoi ne schimbam hainele”

420. Foloseste verbe la timpul trecut („Tata a plecat”).

Cand adresati copilului intrebari, alocati timp suficient pentru ca acesta sa va raspunda.

421. Foloseste pronumele posesiv „al meu” si apoi pronumele personal persoana I singular („Eu”).

Angajati copilul in conversatii si adresati intrebari deschise, fara sa incurajati raspunsuri monosilabice.

422. Incepe sa foloseasca pluralul substantivelor corect.

Jucati cu copilul jocuri de tip: „Cine a venit la noi”.

423. Foloseste negatia in vorbirea spontana („Nu”).

Acceptati acest moment al opozitiei traversat de copil.

424. Formuleaza intrebari (incorect din punct de vedere gramatical sau al topicii).

Reformulati intrebarile in forma corecta.

425. Formuleaza propozitii simple sau dezvoltate cu 3, 4 cuvinte.

Utilizati propozitii dezvoltate in comunicarea cu copilul. Incurajati exprimarea copiilor in propozitii complete.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

426. Foloseste pluralul in vorbirea curenta, corect si sistematic.

Apreciati folosirea corecta a formelor neregulate de plural.

427. Foloseste corect pronumele personal (eu, tu, ei, voi).

Organizati jocuri de prezentare despre sine cu asocierea prenumelui si a unor calitati/interese personale, de tipul „Ce stii despre mine/noi?”

428. Foloseste adverbe de timp (azi, maine).

Implicati copilul in relatari despre evenimente, fapte care sa includa exersarea folosirii adverbelor.

429. Exprima in vorbirea curenta actiuni viitoare („trebuie sa”, „o sa ”).

Cititi copilului povesti. Pe parcursul povestii, dati copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul.

430. Vorbeste folosind propozitii dezvoltate si fraze pentru a descrie evenimente curente, oameni, locuri folosind verbe la timpul trecut.

Puneti la dispozitia copilului imagini, comentati imaginile, creati scurte povesti pe baza lor sau dati copilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra povesti create. Jucati jocuri de tipul: „Unde este/era?”.

431. Descrie un produs al activitatii, un proiect in 3 sau mai multe propozitii secventiale.

Ascultati copilul atunci cand doreste sa va transmita ceva, sa va faca partas la experientele sale de invatare. Acceptati ritmul copilului, nu il grabiti si apreciati procesul de realizare ca si procesul prin care a trecut copilul.

432. Foloseste corect prepozitiile in limbajul curent.

Utilizati jocuri cu imagini pentru consolidarea utilizarii corecte a prepozitiilor, de tipul „Spune unde se afla iepurasul?”.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

433. Utilizeaza in vorbire acordul de gen, numar, persoana, timp.

Jucati cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurca cuvintele” sau „Raspunde repede si bine”.

434. Foloseste corect adverbul de timp („azi, maine, ieri”).

Fiti model in vorbirea copilului. Incercati sa il determinati sa isi corecteze singur exprimarea.

435. Foloseste verbe la modul optativ („as putea”, „as vrea”).

Initiati jocuri de rol de tip „De-a eroii/De-a magicienii” cu scopul de a se simti puternici, de a avea controlul asupra sentimentelor si visurilor lor.

436. Demonstreaza folosirea propozitiilor in secvente logice.

Folositi timpul petrecut in familie impreuna (de ex. servirea mesei) pentru a oferi copilului sansa de a impartasi experientele, bucuriile, ingrijorarile de peste zi.

Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si extinda progresiv vocabularul.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

437. Emite sunete sau foloseste gesturi pentru a exprima placerea sau disconfortul, sau pentru a exprima o nevoie (gangureste sau tipa).

Utilizati in vorbirea cu copilul propozitii scurte, simple, vorbiti rar, clar.

438. Vocalizeaza folosind vocale neclare, apoi clare („a, e, i, o , u”).

Vorbiti cu copilul, inversand rolul de vorbitor/auditor, chiar si inainte ca acesta sa foloseasca cuvinte; in exersarea vocalelor dvs. puteti avea rol de model .

439. Gangureste folosind mai multe sunete („bbb”, „ppp”, „mmm”).

Asigurati copilului un mediu bogat in stimuli auditivi (muzica, comunicare interumana).

440. Articuleaza vocale cu consoane si le diferentiaza (a se articuleaza cu m, n, p, b, t, d)

Dati sens incercarilor de comunicare ale copilului (be, be – bebe).

441. Repeta in mod spontan aceeasi silaba de doua, trei ori (ma, ma, ma) – lalalizeaza.

Extindeti incercarile copilului de a utiliza cuvinte (mama).

442. Repeta sunetele emise de alte persoane.

Modelati vorbirea copilului repetand in forma corecta cuvintele pronuntate gresit de catre acesta.

443. Foloseste cuvinte cu rol de propozitii si le combina cu gesturi („Pisica pa-pa”, „Fata buf”).

Demonstrati intelegerea enunturilor folosite de copil. Apreciati incercarea de a comunica in propozitii. Reluati propozitia in forma corecta si incurajati copilul sa repete cuvantul nou.

444. Foloseste un numar de cuvinte usor de decodificat („mama, tata, apa”) – 10-12 cuvinte si onomatopee.

Jucati cu copilul jocuri cu cuvinte. Aratati diferite obiecte, le denumiti, incurajati copilul sa le repete, avand la dispozitie carti sau imagini adecvate.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

445. Foloseste deseori cuvinte noi in experientele zilnice.

Utilizati modalitati diferite de a exprima aceleasi lucruri, expuneti copilul unui vocabular cat mai divers. Laudati folosirea cuvintelor noi de catre copil in situatii si contexte diferite.

446. Foloseste cuvinte bisilabice, trisilabice.

Jucati jocuri de despartire a cuvintelor in silabe, pentru a facilita pronuntia cuvintelor alcatuite din mai multe silabe.

447. Comunica folosind propozitii din 2,3 cuvinte.

Extindeti propozitiile construite de copil, transformandu-le in propozitii dezvoltate; rearanjati topica atunci cand este cazul.

448. Verbalizeaza experientele senzoriale gustative (acru, dulce, amar, sarat), odorifice (miros de floare, de parfum), auditive, tactile (dur, neted) sau vizuale (denumind intai culorile vii).

Jucati jocuri de tipul „Saculetul fermecat” pentru dezvoltarea capacitatii de exprimare a experientelor senzoriale. Initiati jocuri fizice/de explorare/senzoriale dand copilului sansa sa verbalizeze experientele traite.

449. Intreaba pentru a cunoaste denumirea obiectelor, evenimentelor noi („Ce este?”, „Cum se numeste?”)

Oferiti copilului explicatii adecvate nivelului de intelegere: de ex. aratati modul de functionare, utilitatea obiectului respectiv.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

450. Intelege si utilizeaza cuvinte care exprima grade de rudenie.

Cititi copilului povesti si basme scrise de autori clasici din literatura romana (Petre Ispirescu, Ion Creanga) sau universala (H.Ch.Andersen, Ch.Perrault, Fratii Grimm).

451. Adreseaza frecvent intrebarile „De ce?”, „Pentru ce?” , „Unde?”, „Cand” ca expresie a curiozitatii crescute care conduce la extinderea vocabularului.

Apreciati intrebarile adresate de copil. Ajutati-l sa dobandeasca raspunsuri folosindu-se de diferite surse: imagini, dictionare sau enciclopedii pentru copii.

452. Cere explicatii la cuvintele pe care nu le intelege si le utilizeaza.

Utilizati dictionarul in oferirea explicatiilor explicand copilului modalitatea de cautare. Daca folositi un dictionar pentru copii, implicati copilul in „citirea” imaginilor.

453. Foloseste cuvinte pentru a evalua actiuni sau situatii („a patinat frumos, a schiat repede, a jucat bine”).

Implicati copilul in evaluarea/autoevaluarea comportamentelor si situatiilor traite.

454. Isi exprima starea de spirit si sentimentele utilizand o gama variata de cuvinte si expresii („Sunt fericit/trist/suparat/speriat/mirat/furios. (a)”).

Actionati empatic si ajutati copilul sa exteriorizeze trairile, emotiile si sa le exprime prin intermediul cuvintelor. Folositi jocuri tematice pentru a dezvolta inteligenta personala, astfel copilul incepe sa constientizeze propriile sentimente, ganduri, lucruri care ii fac sau nu placere.

455. Intelege si utilizeaza sinonime (cuvinte cu acelasi sens) in vorbirea curenta .

Cititi poezii copilului; explicati cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor. Jucati jocuri cu sinonime de tipul: „Cum spunem altfel?” sau „Gaseste cuvantul geaman?”

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

456. Utilizeaza cuvinte care exprima sentimente si emotii proprii si ale altora.

Implicati copilul in jocuri de rol sau dramatizarea povestilor cunoscute; incurajati copilul sa-si aleaga si sa interpreteze rolul preferat; discutati despre cum s-a simtit interpretand rolul respectiv.

457. Denumeste obiecte care nu se afla in campul vizual, folosind cuvinte adecvate.

Incurajati copilul sa povesteasca/repovesteasca povesti si povestiri indragite avand sau nu ca suport cateva imagini.

458. Poate defini anumite cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (cainele este un animal cu 4 picioare).

Jucati jocuri de tipul „Defineste cuvantul”.

459. Intelege si utilizeaza in vorbire sinonime, antonime (cuvinte cu sens opus) si omonime (cuvinte cu aceeasi forma, dar cu inteles diferit).

Jucati jocuri cu antonime: „Spune cuvantul opus/invers?” sau „Sus/Jos” si jocuri cu omonime: „Spune ce mai inseamna?” (ex: somn – stare sau peste, sare – verb „a sari”, substantiv „sare”)

460. Demonstreaza intelegerea unui vocabular specializat in anumite domenii (ex. in domeniul medical vorbeste despre stomatolog si pediatru).

Laudati copilul atunci cand foloseste in vorbire cuvinte noi; ajutati-l sa le introduca in contexte si propozitii noi.

461. Isi doreste sa foloseasca in vorbire cuvinte noi, creatii verbale, fantezii.

Incurajati copilul sa creeze povesti, povestiri, scurte istorii, pe care le puteti scrie pe masura ce acesta le creeaza pentru a le putea citi ulterior.

462. Dezleaga ghicitori, rebusuri, creeaza rime.

Dezlegati ghicitori citite in carti sau reviste sau incurajati copilul sa creeze ghicitori si rime.

463. Utilizeaza in vorbire propozitii dezvoltate si fraze.

Motivati copilul sa nareze din memorie. Cititi impreuna benzi desenate din revistele pentru copii si incurajati copilul sa povesteasca sau sa creeze pe baza de imagini propria istorie.


D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii si scrierii

D.2.1. Aspect specific: Participarea in experiente cu cartea; cunoasterea si aprecierea cartii

Reper 6: Copilul ar trebui sa manifeste interes pentru carte si tiparituri.

Indicatori – 0 – 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

464. Exploreaza cartile cu toate simturile (vaz, tactil, gust, olfactiv).

Alegeti si oferiti copilului carti cartonate, din material plastic sau care combina diferite texturi (material lucios, suprafete netede, lana, pasla etc.).

465. Se bucura cand atinge si cara/ transporta/ manipuleaza carti.

Asigurati in camera copilului sau intr-un loc din casa o minibiblioteca pentru acesta; este suficienta aranjarea catorva carti pe rafturi deschise promovand utilizarea lor independenta de catre copil.

466. Aduce adultului carti pentru a-i fi citite.

Ramaneti in contact vizual si chiar tactil cu copilul (tineti-l de mana, in brate) atunci cand cititi.

467. Indica preferinte pentru anumite carti.

Alegeti carti cu rime simple, text predictibil, cateva cuvinte pe pagina.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

468. Este atras de carti, reviste, imagini si le priveste/rasfoieste fara sa fie asistat.

Puneti la dispozitia copilului diferite materiale tiparite (carti de povesti cu/fara imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), rasfoiti si discutati impreuna.

469. Face comentarii despre carti.

Initiati si incurajati comentariile copilului si asocierile dintre cartile citite si experienta sa de viata.

470. Alege carti pentru a-i fi cumparate daca i se spune sa-si aleaga un obiect preferat.

Cititi copilului in fiecare zi 30 de minute.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

471. Stie sa raspunda care este si sa prezinte cartea favorita.

Cand cititi copilului, prezentati titlul cartii, autorul, discutati despre prima si ultima coperta.

472. Cere sa imprumute carti sau aduce carti de acasa in colectivitate.

Incurajati copilul sa imprumute, sa restituie si sa foloseasca cartile in comun.

473. Arata interes crescut si implicare in ascultarea si discutarea unei varietati de genuri: fictiune/non-fictiune, poezie pentru copii, poezie populara, basme, reviste cu benzi desenate.

Discutati cu copilul despre continutul textelor citite, despre personajele principale si calitatile lor.


Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

474. Intelege ce este titlul, autorul, ilustratorul cartii.

Discutati cu copilul despre autorul, ilustratorul cartilor citite, ca si despre autorul, regizorul, scenograful in cazul spectacolelor de teatru sau al desenelor animate pentru copii.

475. Este interesat de carti despre cum sunt concepute si cum functioneaza lucrurile, (enciclopedii pentru copii).

Cititi copilului alaturi de povesti, povestiri, basme sau poezii si carti de stiinta (despre cum functioneaza obiectele, despre anotimpuri, despre viata plantelor si a animalelor).

476. Povesteste cu colegii despre ce a aflat din carti.

Oferiti copilului posibilitatea de a comunica cu parteneri de aceeasi varsa pe teme de interes comun.

477. Cauta sa gaseasca diferite carti in functie de interes (despre dinozauri, despre vapoare).

Dati copilului posibilitatea de a explora carti intr-o librarie, biblioteca, magazin pentru copii, pentru a-si identifica interesele.

478. Are un autor sau un ilustrator preferat sau chiar o serie de carti de acelasi autor sau editate de aceeasi editura.

Creati impreuna carti pe diverse teme interesante pentru copil. Ajutati copilul sa dea cartii un titlu, sa scrie autorul si sa o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacantei, Enciclopedia noastra despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei).

479. Demonstreaza ca stie cum sa utilizeze si sa pastreze cartile.

Apreciati, laudati copilul atunci cand foloseste corect si intretine cartile.


Reper 7: Copilul ar trebui sa fie interesat de citit.


Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

480. Exprima stari de spirit cand i se citeste (gangureste, zambeste).

Alegeti carti cu fotografii si imagini de copii si adulti, cu fotografii ale obiectelor similare mediului imediat al copilului.

481. Indica imagini de pe carte daca acestea sunt denumite.

Denumiti imaginile cartilor, revistelor pe care le rasfoiti impreuna cu copilul si incurajati copilul sa faca acelasi lucru.

482. Se concentreaza pentru perioade scurte de timp atunci cand se uita pe carti.

Oferiti copilului sansa de a interactiona cu carti de cate ori ii face placere, in momentele in care este odihnit si binedispus.

483. Urmareste si „citeste imaginile” cartii preferate asistat de un adult.

Creati o carte/o poveste in care personajul principal sa fie copilul si intamplarile de peste zi; folositi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

484. „Citeste” unui adult cartea preferata sau independent.

Cand cititi copilului schimbati rolurile, astfel incat copilul poate deveni povestitor si adultul poate asculta povestea.

485. Doreste ca povestea preferata sa ii fie citita in mai multe randuri.

Acceptati rugamintea copilului de a reciti de mai multe ori o poveste preferata.

486. Retine fraze, cuvinte din povestea preferata.

Folositi in vorbirea curenta fraze, expresii din povesti; amintiti copilului despre ce poveste este vorba.

487. Recita o strofa sau repeta ultimul vers al unei poezii preferate sau reda cuvinte, expresii, sintagme, din povestea preferata.

Cititi copilului carti din cultura proprie/diferita de a dvs., poezii din folclorul copiilor sau apartinand autorilor clasici/pentru copii.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

488. Se preface ca citeste papusilor sau pentru alti copii.

Ajutati copilul sa inteleaga ca se citeste de la stanga spre dreapta, de sus in jos, urmarind uneori textul atunci cand cititi.

489. Citeste cuvinte cunoscute etichetate in sala de grupa.

Etichetati lucrurile copilului, lucrarile sale, produsele activitatii sale ca si diferite spatii din sala de grupa (biblioteca, coltul papusii, masa pentru scris).

Indicatori – 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

490. Este interesat de citit si incearca sa citeasca povestile favorite.

Puneti la dispozitia copilului si carti cu text putin pe care acesta il poate citi sau memora.

491. Doreste sa rasfoiasca si incearca sa citeasca independent.

Incurajati copiii sa citeasca unii altora.

492. Este interesat de carti despre aspecte foarte diferite ale vietii.

Puneti la dispozitia copilului carti despre copii care arata si traiesc la fel/diferit, despre cum ne facem prieteni, despre bucuria de a avea frati/surori.

493. Diferentiaza un text in proza de unul in versuri.

Cititi copilului poeziile preferate de mai multe ori; indicati fiecare cuvant pe masura ce il cititi; subliniati faptul ca intre cuvinte exista spatii libere, ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai putine litere.

494. Sta si asista in momente de lectura fara sa deranjeze, ramane pana la finalul ei.

Extindeti durata de timp in care cititi copilului pana la 30-40 minute.


D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii si scrierii

D.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitatii de discriminare fonetica; asocierea sunet – litera

Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa identifice diferite sunete ale limbii.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

495. Imita sunetele emise de alte persoane.

Vorbiti cu copilul intr-un ritm moderat, in scopul inteligibilitatii pronuntiei.

496. Incepe sa constientizeze diferenta dintre sunete si sa reactioneze la acestea (sunetul unui tunet poate sa sperie).

Jucati jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de discriminare auditiva (ex.jocuri cu sunete produse de diferite instrumente muzicale: batem la tobe, suflam la fluier, cantam la orga sau cele produse de diferite obiecte din gospodarie).

497. Recita ultimele cuvinte din rime usoare cu asistenta.

Recitati copilului versuri simple sau cantati impreuna cantece pentru copii.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

498. Completeaza versurile familiare prin continuarea versului inceput sau a cuvantului final.

Jucati jocuri de tip karaoke sau incercati impreuna sa fredonati versurile avand la dispozitie doar linia melodica (negativul).

499. Recita sau canta rime familiare individual sau impreuna cu alti copii.

Puneti la dispozitia copilului casete de muzica pentru copii. Ascultati si fredonati impreuna.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

500. Demonstreaza cresterea constientizarii sunetelor initale ale unui cuvant prin identificarea lor cu/fara ajutor.

Jucati jocuri de identificare a sunetelor initiale ale cuvintelor utilizand la inceput cuvinte care incep cu vocale: A, E, I, O, U.

501. Devine constient ca mai multe cuvinte incep cu acelasi sunet (b – bunic, bucatar, banana).

Organizati jocuri/activitati in care copilul ar trebui sa diferentieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce incepe”.

502. Alege din imagini obiecte care incep cu acelasi sunet.

Jucati jocuri cu jetoane reprezentand diferite obiecte; sortati obiectele dupa diferite criterii, precum sunetul initial/final al cuvantului reprezentat.

503. Articuleaza adecvat anumite sunete, toate vocalele si majoritatea consoanelor.

Faceti posibila participarea copilului in jocuri precum repetarea silabelor, cuvintelor.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

504. Demonstreaza cresterea constientizarii sunetelor initiale si finale ale unui cuvant prin identificarea lor fara ajutor.

Implicati copilul in activitati si jocuri de limbaj de tip „Fazan”.

505. Desparte cuvinte in silabe cu ajutor.

Jucati jocuri de corespondenta intre prenumele copilului, al dvs. si al altor cunoscuti si numarul de silabe pe care astea il contin.

506. Incepe sa creeze cuvinte noi prin inlocuirea sunetului initial (lac, rac, sac).

Implicati copilul in jocuri cu sunete sau silabe.

507. Identifica rime ale cuvintelor familiare in jocuri, cantece, poezii.

Incurajati copilul sa creeze rime; le puteti nota pentru ale citi ulterior.

Reper 9: Copilul ar trebui sa fie capabil sa puna in corespondenta simboluri abstracte cu sunete.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

508. Imita sunete pe masura ce urmareste pe carti diferite obiecte sau cuvintele asociate lor (imaginea unui tren, cuvantul tren, asociat cu UUU . ).

Stimulati copilul sa verbalizeze imaginile intalnite; apreciati nivelul sau de comunicare.

509. Cere sa i se citeasca diferite cuvinte dintr-o carte (titlul, anumite pagini favorite).

Cititi copilului respectand alegerea sa; ajutati-l sa decida asupra lecturilor favorite.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 – 36 luni

510. Canta sau recita cantece si poezii care includ sunete/litere („A, a, a, acum e toamna, da”).

Cantati impreuna cantece care includ sunete (diferite onomatopee, vocalele, alfabetul).

511. Incepe sa inteleaga faptul ca tiparitura reprezinta cuvinte.

Urmariti cuvintele atunci cand cititi copilului; indicati imaginea obiectului si cuvantul corespunzator.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

512. Identifica literele cuprinse in propriul nume cu sunetele specifice.

Incurajati incercarea/reusita copilului de a identifica literele cuprinse in prenumele sau.

513. Asociaza unele sunete cu litera corespunzatoare si cu forma ei scrisa (litera mare/mica de tipar).

Puneti la dispozitia copilului puzzle cu litere si cititi carti cu literele alfabetului.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

514. Recunoaste litere mari/mici de tipar si le pune in corespondenta cu sunetul asociat.

Indica diferite litere, cuvinte din mediul inconjurator. Jucati jocuri de tipul „Spune unde s-a oprit roata”.

515. Poate determina sunetul initial al unui anumit cuvant, cate sunete sunt incluse intr-un cuvant.

Ilustrati poeziile/cantecele pe care le memoreaza copilul imbinind scrierea unor cuvinte simple (monosilabice sau bisilabice) cu imagini.


D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii si scrierii

D.2.3. Aspect specific: Constientizarea mesajului scris/vorbit

Reper 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa aprecieze si sa foloseasca limbajul scris si tiparitura in fiecare zi.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

516. Manipuleaza cartile specifice varstei (din material textil, carton tare sau plastic) si invata sa le pozitioneze corect.

Adultul reprezinta un model pentru copil in modul in care pozitioneaza cartea, intoarcea paginile, intretine/respecta cartea.

517. Invata sa intoarca paginile cartii cu asistenta.

In timp ce cititi copilului, exersati sustinerea, pozitionarea corecta si intoarcerea paginilor cartii.

518. Se concentreaza pe imagini sau pe sunetele emise de carte.

Puneti la dispozitia copilului diferite tipuri de carti: tridimensionale, care emit sunete, care contin texturi diferite – pe care le puteti explora impreuna.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 - 36 luni

519. Invata sa intoarca paginile cartii una cate una.

Apreciati copilul in incercarea sa de a intretine cartea.

520. Pozitioneaza corect cartile cand le exploreaza independent.

Ajutati copilul sa corecteze pozitia in care sustine cartea. Reluati conceptele de autor, titlu, coperta.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

521. Intelege faptul ca limbajul scris ia forme diferite (semne, litere, ziar, reviste, carti, meniu, mesaje prin internet).

Realizati impreuna mesaje pentru ceilalti membri ai familiei. Folositi mesaje de intampinare a colegilor in colectivitate.

522. Recunoaste coperta, prima si ultima pagina a unei carti.

Incurajati copilul sa-si realizeze propriile carti pe teme interesante pe care sa le ilustreze; asistati-l sa scrie autorul, titlul cartii.

523. Identifica mesaje scrise sub forma de semne sau simboluri in mediul familiei sau in sala de grupa, de exemplu simboluri precum „Stop”.

Identificati/discutati cu copilul semnele de circulatie ca si altele intalnite in plimbarile dvs. (ex. M – metrou, H – Spital).

524. Incepe sa constientizeze faptul ca literele compun cuvinte.

Jucati jocuri cu cateva litere cunoscute, fie ca sunt din jetoane, fie magnetice; incurajati copilul sa le aranjeze, rearanjeze; cititi-le impreuna (ex: CAR /ARC/ RAC).

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

525. Identifica litere din numele propriu si alte nume/denumiri familiare.

Incurajati copilul sa-si eticheteze lucrarile, produsele activitatii sale; apreciati incercarea sa.

526. Recunoaste literele si face diferenta dintre acestea si cifre.

Realizati carti de mici dimensiuni in care copilul ilustreaza paginile, scrie titlul si autorul daca este posibil si numeroteaza paginile.

527. Citeste numele propriu in diferite contexte si pe cele ale catorva colegi.

Incurajati copilul sa va prezinte lucrarile lui si pe cele ale colegilor din sala de grupa sau de la avizier; apreciati si extindeti acasa unele din lucrarile realizate in sala de grupa.

528. Citeste cateva cuvinte din mediu (gradinita, spital, muzeu . ).

Cand sunteti la plimbare sau intr-un magazin cu copilul, incercati sa discutati semnele/simbolurile pe care le intalniti, sa recunoasteti litere.

529. Constientizeaza faptul ca un mesaj se scrie/citeste de la stanga spre dreapta, de sus in jos.

Cand cititi copilului urmariti textul si identificati uneori titlu, semnele de punctuatie de baza (punct, semnul intrebarii).

530. Constientizeaza faptul ca limbajul rostit poate fi scris si apoi se poate tipari.

Spuneti copilului o poveste despre primul sau pas sau primul cuvant rostit; scrieti povestea si invitati copilul sa o ilustreze; cititi povestea mai tarziu copilului.

Reper 11: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

531. Se amuza cand rasfoieste carti tridimensionale sau care emit sunete.

Cititi copilului cu bucurie, radeti impreuna, invatati-l ca lectura produce bucurie, amuzament.

532. Rasfoieste cu placere carti despre rutine zilnice (servirea mesei, spalatul).

Cititi copilului carti diferite. Faceti legatura cu experienta de viata a copilului.

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 – 36 luni

533. Utilizeaza imagini pentru a descrie anumite actiuni (ex. la vederea imaginii unui alergator, copilul spune „Alearga”)

Utilizati in jocurile de grup jetoane cu imagini si cuvantul corespunzator.

534. Completeaza o poveste cunoscuta folosindu-se de imagini.

Rasfoiti impreuna carti cu text si imagini, jucind cu copilul atat rolul de povestitor cat si pe cel de ascultator.

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

535.Identifica si foloseste o varietate de materiale tiparite (carti, reviste, ziare, retete, prospecte, cutii de jucarii, cutii de alimente)

Aratati copilului si rasfoiti impreuna materiale diverse care transmit informatii: carte de telefon, manuale de fuctionare a obiectelor casnice, pliante, bilete de teatru, chitante de cumparaturi.

536. Intelege rolul tipariturii.

Asamblati impreuna o jucarie urmarind instructiunile de pe pachet/cutie.

537. Recunoaste semne/simboluri din mediul ambiant.

Permiteti copilului sa apese butonul unui lift, sa foloseasca telecomanda televizorului sau sa asculte independent o caseta audio/video.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

538. Identifica mesaje scrise in mediul familiei sau in sala de grupa.

Cititi materiale diferite in prezenta copilului, de la pliante de la Zoo, muzee sau parcuri de distractie, la reviste auto, harta metroului sau a orasului, reviste de moda sau carte de bucate.

539. Utilizeaza imagini ca surse de informatie (utilizeaza semne pentru completarea calendarului naturii).

Realizati un calendar pentru a va ajuta copilul sa isi reaminteasca ce ati lucrat sau evenimente speciale ale familiei. Discutati cu copilul despre cum ar trebui sa ne imbracam urmarind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar.

540. Recunoaste etichete diverse in mediu care faciliteaza intelegerea acestuia (semnalizarea statiei de metro, recunoasterea unui Taxi) sau reclame.

Concepeti impreuna bilete pentru intrare la spectacolul preferat imbinand desenul cu scrierea cu litere si utilizarea cifrelor.

541. Utilizeaza o carte de bucate in imagini pentru a realiza o reteta sau o harta pentru copii.

Concepeti impreuna o carte de bucate cu felurile de mancare favorite ale familiei; numerotati retetele.


D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii si scrierii

D.2.4. Aspect specific: Insusirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj

Reper 12: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze diferite modalitati de comunicare grafica.

Indicatori – 0 - 18 luni

Practici de sprijin – 0 - 18 luni

542. Lasa urme prin apasare in plastilina, coca de modelat; lasa amprente colorate cu ajutorul degetelor pe coli de hartie.

Puneti la dispozitia copilului materiale care sa permita exersarea musculaturii fine. Incurajati copilul mic sa manance cu mana.

543. Apuca si tine in mana diferite instrumente de scris: creiane cerate, markere, creiane colorate mai groase.

Asigurati copilului un spatiu cu instrumente pentru scris si foi mari.

544. Mazgaleste spontan.

Incurajati copilul atunci cand doreste sa utilizeze instrumente de scris.

545.Traseaza linia verticala.

Jucati-va cu copilul si scrieti pe suprafete diverse, atat plane cat si verticale (ex. pe sevalet)

Indicatori – 19 - 36 luni

Practici de sprijin – 19 – 36 luni

546. Mazgaleste si lasa urme pe hartie cu un anumit scop.

Dati copilului posibilitatea de a desena pe suprafete mari.

547. Descrie ceea ce a desenat/scris sau ce a reprezentat.

Scrieti pe lucrarea copilului comentariile si descrierea pe care o face acesta.

548. Foloseste corect instrumente de scris diferite: creioane, creioane cerate, pensula.

Desenati impreuna, astfel incat copilul sa poata observa pozitia instrumentelor de scris si a corpului.

549. Traseaza linia orizontala. Face puncte. Deseneaza cercul.

Asigurati copilului suprafete diferite pentru exersarea scrisului (la masa, pe sevalet, pe placi de faianta cu acuarele, pe perete, vara cu apa, etc.).

550. Coloreaza nerespectand conturul.

Nu insistati asupra respectarii coloratului in contur in aceasta etapa de varsta. Puneti la dispozitia copilului pentru scris foi A3 sau suprafete mari.

551. Deseneaza conturul mainii cu ajutor.

Ajutati copilul sa deseneze pornind de la conturul mainii, in locul degetelor fete cu diferite expresii faciale (bucurie, tristete).

Indicatori – 37- 60 luni

Practici de sprijin – 37- 60 luni

552. Isi corecteaza pozitia corpului la scris; isi ajusteaza pozitia foii, hartiei folosite.

Ajutati-l sa isi corecteze independent pozitia corpului prin stabilirea unor referinte; faceti legatura cu cartile citite/rasfoite despre corpul omenesc.

553. Deseneaza schita corpului uman.

Puteti exersa desenul corpului omenesc folosind oglinzi mari, atat pentru observarea corpului omenesc, cat si pentru pictarea pe oglinda conturul unei papusi.

554. Incepe sa respecte conturul imaginilor si sa coloreze in interior.

Apreciati efortul copilului de a colora in contur; folositi imagini pe foi A4.

555. Lipeste fragmente de hartie si resturi vegetale pentru a crea o imagine.

Cereti copilului sa descrie lucrarea realizata; notati descrierea sa pentru a o citi alta data; cereti copilului sa o semneze, iar daca este posibil, sa dateze lucrarea. Incurajati realizarea de felicitari, invitatii din materiale cat mai neconventionale.

556. Incepe sa reprezinte povesti si experiente personale prin desene, jocuri, sau dictand adultilor ce ar dori sa exprime.

Realizati impreuna o carte despre trei lucruri pe care copilul le face inainte de a merge la culcare: adaugati imagini pentru a ilustra fiecare secventa; adaugati cuvinte; alegeti un titlu; desenati o imagine pe coperta; cititi cartea impreuna cu membri familiei.

557. Experimenteaza scrisul cu o varietate de instrumente de scris (creioane, pensule, computere).

Puneti la dispozitia copilului, daca este posibil, un computer sau o  masina de scris pentru exersarea scrisului.

558. Copiaza sau isi poate scrie numele cu ajutor.

Scrieti numele copilului cu litere suficient de mari si usor de citit; numarati impreuna literele care compun numele; ajutati copilul sa rosteasca fiecare sunet; scrieti numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamana/deosebesc?

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

559. Foloseste/scrie cuvinte familiare (numele, mama).

Implicati copilul in dezvoltarea de proiecte colective care implica scris (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate).

560. Copiaza cuvinte familiare sau data.

Responsabilizati copilul in legatura cu propriul portofoliu. Explicati importanta datarii si etichetarii lucrarii.

561. Foloseste instrumente de scris foarte variate (creion, pix, culori, computer).

Asigurati existenta unui spatiu destinat scrierii acasa si in sala de grupa, atat pentru lucru individual ca si in grup.

562. Isi ajusteaza pozitia la scris, modul de apucare a instrumentului de scris si pozitia foii.

Explicati cu ajutorul copilului importanta pozitiei corecte la scris pentru asigurarea dezvoltarii corecte a corpului.

563. Intelege conceptul de scriere pentru comunicarea unei informatii sau a unui mesaj (eticheteaza lucrarile, scrie scurte mesaje de felicitare).

Ajutati copilul sa aleaga o persoana speciala si discutati cu acesta mesajul pe care doreste sa il transmita; incurajati copilul sa ilustreze felicitarea si adaugati cuvinte daca este posibil, independent sau cu ajutor.

564. Utilizeaza, cu ajutor, jocuri de masa cu litere (scrabble, cuvinte incrucisate, rebus).

Jucati jocuri cu litere din diferite materiale. Incurajati copilul sa copieze conturul literei, sa o descrie.


E. DEZVOLTAREA COGNITIVA SI CUNOASTEREA LUMII



E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gandirii logice si rezolvarea de probleme

Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze constientizarea relatiei cauza-efect.

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa compare experiente, actiuni, evenimente

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze experientele trecute pentru a construi noi experiente.

Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa gaseasca multiple raspunsuri/solutii la intrebari, situatii, probleme si provocari.


E.2. Subdomeniul: Cunostinte si deprinderi matematice elementare, cunoasterea si intelegerea lumii


E.2.1. Aspect specific: Reprezentari matematice elementare (numere, reprezentari numerice, operatii, concepte de spatiu, forme geometrice, intelegerea modelelor, masurare)

Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze cunoasterea numerelor si a numeratiei.

Reper 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze cunostinte despre marime, forma, greutate, inaltime, lungime, volum.

Reper 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa identifice si sa numeasca forme ale obiectelor.

Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa realizeze operatii de seriere, grupare, clasificare, masurare a obiectelor.


E.2.2. Aspect specific: Cunoasterea si intelegerea lumii (lumea vie, Pamantul, spatiul, metode stiintifice)

Reper 9: Copilul ar trebui sa dobandeasca informatii despre mediul inconjurator si lumea vie prin observare, manipulare de obiecte si investigarea mediului

Reper 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca instrumente si metode specifice pentru investigarea mediului

Reper 11: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa descrie caracteristici ale lumii vii

Reper 12: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa descrie caracteristici ale Pamantului si Spatiului

Reper 13: Copilul ar trebui sa descopere omul ca parte a lumii vii si fiinta sociala





E. Domeniul: Dezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii

E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gandirii logice si rezolvarea de probleme


Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze constientizarea relatiei cauza-efect.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

565. Urmareste un obiect care a cazut.

Puneti la dispozitia copilului jucarii care emit sunete.

Raspundeti la actiunile copilului, stimulandu-l si incurajandu-l sa interactioneze cu obiectele.

Demonstrati si explicati-i relatiile dintre obiecte si fenomene, de ex. ce se intampla daca arunca jucaria din patutul lui.

Oferiti copilului experiente care pun in valoare relatia cauza-efect (daca lovesc cu mingea un obiect se rastoarna, daca apas pe un buton se aprinde lumina etc.).

566. Utilizeaza miscari, sunete, gesturi pentru a observa impactul lor asupra interactiunilor si mediului.

567. Actioneaza asupra obiectelor pentru a obtine un sunet, o miscare care ii face placere.

568. Repeta anumite miscari pentru a cauza aceleasi efecte.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

569. Experimenteaza pentru a observa efectele propriilor actiuni asupra obiectelor si asupra celorlalti.

Oferiti copiilor materiale diverse, sigure si adecvate varstei pentru a le putea manipula si actiona asupra lor.

570. Observa actiunile celorlalti pentru a remarca efectul actiunii lor asupra obiectelor si persoanelor.

Demonstrati-i diverse experimente ce exemplifica relatia de cauza-efect. Insotiti actiunile dumneavoastra de explicatii. Repetati-le.

571. Demonstreaza ca incepe sa inteleaga relatia cauza-efect (daca stingi lumina, se face intuneric).

Oferiti permanent explicatii ale relatiei cauza-efect., ce se intampla cand actionam asupra unor obiecte. Lasati copilul sa experimenteze sub atenta supraveghere.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

572. Identifica obiecte care influenteaza sau au efect asupra altor obiecte (daca pun zahar in apa, se topeste).

Oferiti copilului posibilitatea de a experimenta, sub supravegherea adultului, pentru a intelege efectele actiunii sale asupra obiectelor: sa amestece faina apa, zahar cu apa, sa planteze seminte, sa ude florile etc.

573. Adreseaza intrebarea „De ce?” indicand interes pentru stabilirea relatiei de cauzalitate.

Insotiti permanent experimentele de explicatii.

574. Explica efectele unor actiuni simple asupra unor obiecte (daca inchid radioul, se face liniste).

Puneti intrebari copilului in timp ce realizeaza un experiment „Dar ce s-a intamplat cu zaharul din apa? Unde a disparut?” sau „De unde a aparut acest firicel de planta? Cum ai facut?”

575. Recunoaste in relatii simple care elemente ale unui obiect cauzeaza anumite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac galagie).

Solicitati permanent explicatii copilului in relatii simple de cauzalitate: „De ce s-a uscat asa de tare pamantul florii?” sau „De ce este asa de intuneric in clasa?”

576. Incearca sa explice pe baza de cauzalitate anumite schimbari ale fenomenelor (daca e innorat, atunci s-ar putea sa ploua).

Solicitati explicatii pentru a surprinde relatia de cauzalitate intre fenomene. Valorificati momentele discutiilor despre vremea de afara, despre imbracamintea adecvata timpului („daca e foarte cald, trebuie sa ne imbracam subtire si sa ne protejam de soare, daca nu ne protejam de soare, ne dauneaza pieii” etc.).

577. Ofera explicatii pentru care anumite evenimente se petrec (Mihai a lipsit ieri pentru ca a fost bolnav).

Valorificati orice situatie cotidiana pentru a surprinde relatiile de cauzalitate: „De ce am pus mai putine farfurii la masa? De ce trebuie sa ne spalam pe maini?etc.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

578. Realizeaza experimente pentru a descoperi relatia cauza-efect prin actiunea unor factori asupra obiectelor (pune apa in doua capacele, unul la soare, altul in congelator si constata efectele temperaturii asupra apei).

Realizati impreuna cu copiii experimente pentru a surprinde relatia de cauza-efect: sa puna gheata in apa pentru a vedea cum se topeste, sa inghete obiecte in apa, sa puna lastare in apa pentru a vedea cum dau radacina, sa puna obiecte in apa pentru a observa ca unele plutesc si altele se scufunda etc.

Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa compare actiuni, evenimente.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

579. Urmareste actiunile celorlalti. 

Jucati-va cu copilul cantand, gesticuland, emitand sunete.

Oferiti copiilor jucarii si obiecte diferite ca forma, culoare, sunete emise, pentru a le putea compara. Insotiti jocul copilului de explicatii.

Aratati-i copilului obiecte din jur indicandu-le cu mana.

580. Exploreaza in moduri diferite obiectele, ducandu-le la gura, miscandu-le, zornaindu-le, aruncandu-le.

581. Imita miscarile, gesturile si sunetele emise de altii.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

582. Imita actiuni vazute in alte momente si contexte.

Apreciati eforturile copilului de a incerca prin imitare actiuni noi, vazute in diverse contexte.

Demonstrati-le, explicati si implicati copilul in activitati de comparare a obiectelor in functie de marime, forma sau alte caracteristici.

Valorificati orice moment al zilei pentru a surprinde comparatii intre actiuni si obiecte.

583. Constata si descrie asemanarea sau deosebirea dintre doua obiecte de acelasi tip (o minge este mai mare decat alta, fusta mea este la fel cu cea a Mariei etc.)

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

584. Demonstreaza intelegerea conceptelor „la fel” si „diferit”.

Utilizati jocuri pentru a stabili asemanari si deosebiri intre obiecte. Folositi jetoane, poze, jucarii, carti etc.

585. Recunoaste si numeste caracteristica unui eveniment (lung, amuzant, galagios etc.).

Solicitati copiilor sa va povesteasca evenimente din viata lor personala si intrebati-i cum a fost, cum li s-a parut. Participati cu copiii la spectacole si comentati-le impreuna cu ei. Folositi astfel de prilejuri pentru a realiza comparatii intre obiecte, fenomene.

586. Compara evenimente cu ajutorul adultului.

587. Identifica unele caracteristici in functie de care se pot face comparatii (marime, culoare, forma etc.).

Alegeti criterii diferite dupa care copii sa se organizeze pe grupuri mici.

Oferiti materiale diverse copiilor pentru a lucra, solicitandu-le astfel a face comparatii intre ele pentru a le utiliza pe cele care ii sunt utile.

588. Grupeaza obiecte pe baza unui criteriu.

Implicati copiii in ordonarea obiectelor din clasa. Cereti sa grupeze anumite obiecte pe baza unui criteriu (toate cuburile mari intr-o cutie sau toate masinile mici pe un anumit raft).

589. Utilizeaza cuvinte care indica o comparatie (mai .decat.)

Solicitati copiilor sa va aduca obiecte prin formularea unei comparatii „As avea nevoie de un creion mai gros” sau „Unde gasesc un cub mai mare?” sau „Cine se afla mai aproape de fereastra?”.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 – 84 luni

590. Compara evenimente si personaje din povesti.

Organizati activitati de lectura in grupuri mici si discutati despre personajele preferate ale copiilor. Puneti intrebaride tipul: „Dar cu cine mai seamana.?”, „Dar in ce poveste s-a mai intamplat..?”

591. Descrie evenimente utilizand cuvinte ce indica o comparatie (azi am mancat mai mult decat ieri).

Discutati cu copiii despre ceea ce au realizat la gradinita solicitand comparatii cu zilele anterioare.

592. Argumenteaza propriile decizii.

Supuneti copiii la provocari de genul „Hai sa construim in clasa un parc de distractii folosind doar materialele pe care le avem aici. „Cum credeti ca ar fi bine sa facem?” Solicitati argumente pentru deciziile pe care le iau. Discutati argumentele pro si contra ale unei decizii.

Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze experientele trecute pentru a construi noi experiente.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

593. Incearca sa utilizeze un obiect sau o jucarie care a vazut cum poate fi utilizat/a

Oferiti copiilor jucarii diverse, obiecte familiare pe care a vazut cum le-ati utilizat (o palarie pe care si+o poate pune pe cap, cana din care sa bea,

594. Constientizeaza permanenta (realizeaza ca persoanele si obiectele exista si dupa ce nu se mai vad).

Jucati jocuri care sprijina intelegerea permanentei obiectelor (ascunderea lor si revenirea lor)

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin – 19-36 luni

595. Generalizeaza idei pornind de la experiente anterioare, de ex. observa cum adultul sufla in mancare pentru a o raci si sufla si el/ea la urmatoarea masa.

Explicati actiunile dumneavoastra pentru a le intelege copilul si a le utiliza si el in contexte similare. Implicati-l in activitati rutiniere.

596. Realizeaza conexiuni intre obiecte (matura este pentru a matura, umbrela este pentru ploaie etc.)

Numiti permanent obiectele pe care le folositi si pentru ce le folositi.

Realizati jocuri de rol in care copii sa poata utiliza diverse obiecte pentru actiunile pentru care sunt destinate apeland la experienta lor anterioara.

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

597. Utilizeaza noile informatii si cuvinte achizitionate in activitati.

Oferiti copiilor zilnic posibilitatea de a desfasura jocuri simbolice. Introduceti materiale noi in centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informatii si cuvinte.

598. Utilizeaza informatia dobandita pe o anumita cale pentru a o aplica intr-un alt context, intr-un alt mod (de ex.: construieste din cuburi un castel, asa cum l-a vazut intr-o carte cu povesti).

Organizati activitati in grupuri mici si propuneti sarcini care necesita transferul de informatie si experienta („Haideti sa facem un magazin cu etaje, une sunt numai produse pentru copii..Ce magazine ar putea fi inauntru?”)

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 – 84 luni

599. Explica o noua situatie sau o problema pornind de la experientele sale anterioare.

Supuneti-i la probleme noi care necesita solutii ce se bazeaza pe experienta lor anterioara. Solicitati explicatii sau argumente pentru solutiile pe care le propune copilul sau alti copii.

600. Explica faptul ca o persoana este aceeasi chiar daca este costumata, poarta masca sau este machiata.

Implicati copiii in jocuri simbolice si dramatizari, punandu-le la dispozitie costumatii diferite, masti etc. Incurajati-i sa joace roluri diferite.

Reper 4:  Copilul ar trebui sa fie capabil sa gaseasca multiple raspunsuri/solutii la intrebari, situatii, probleme si provocari.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

601. Ajunge la o jucarie sau un obiect care s-a indepartat rostogolindu-se.

Puneti la dispozitia copilului obiecte securizate adecvate varstei lui pe care sa le poata manipula. Plasati-le in apropierea lui pentru a se indrepta catre ele.

602. Solicita ajutorul adultului, utilizand sunete, gesturi, expresie a fetei pentru a rezolva o problema.

Reactionati intotdeauna la semnalele copilului prin care doreste sa va transmita un mesaj.

603. Foloseste obiectele ca mijloc pentru atingerea unui scop (utilizeaza un camion ca sa transporte cuburi, lingura ca sa ajunga la mancare etc.).

Puneti la dispozitia copilului jucarii care ii permit utilizarea lor pentru atingerea unui scop (camioane cu remorca, carut pentru papusi etc.

Jucati-va impreuna cu el incercand sa puneti forme mari in forme mici, sa incarcati/sa umpleti diverse recipiente si sa le goliti. Sa construiti din forme geometrice utilizand diferite strategii.

Apreciati actiunile noi ale copilului pe care le intreprinde independent pentru a atinge un scop.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

604. Utilizeaza explorarea prin incercare si eroare pentru a rezolva probleme.

Provocati copilul sa rezolve probleme fara sa-l ajutati. Lasati-l sa incerce singur.

Vorbiti cu el sau demonstrati, dupa multiple incercari, posibilele solutii.

Jucati-va cu el jocuri care au mai multe solutii ( de ex. constructia unui castel pentru un personaj preferat).

605. Incearca modalitati diverse pentru solutionarea unei probleme inainte de a cere sprijin.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

606. Exploreaza mai multe cai de solutionare a unei probleme si alege una dintre ele.

Fiti alaturi de copil cand incearca sa gaseasca solutiile unei probleme. Provocati-l cu intrebari. Vorbiti cu el si cereti explicatii pentru solutiile alese („Cum ai reusit?”)

607. Cauta sprijin la alti copii sau adulti pentru rezolvarea de probleme.

Propuneti sarcini individuale de rezolvare de probleme.

608. Se reorienteaza in solutionarea unei probleme cand intervine un element nou.

Introduceti elemente noi in situatiile problematice (un nou personaj, un nou obiect, un nou eveniment etc.)

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 – 84 luni

609. Lucreaza in grup pentru solutionarea unei probleme, utilizand strategiile dezvoltate de grup.

Propuneti sarcini de grup mic care sa necesite rezolvarea de probleme impreuna cu un grup de copii. Interveniti ca moderator pentru a ajuta procesul de solutionare a problemei.

Discutati avantajele si dezavantajele alegerii unei solutii si ajutati copillu sa gaseasca cea mai buna solutie.

610. Discuta cand si de ce o situatie este problematica, provocatoare.



E. Domeniul: Dezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii

E.2. Subdomeniul: Cunostinte si deprinderi elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentari elementare matematice (numere, reprezentari numerice, operatii, concepte de spatiu, forme geometrice, intelegerea modelelor, masurare)

Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze cunoasterea numerelor si a numeratiei.   

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

611. Intelege semnificatia cuvantului „mai mult” in privinta mancarii, a jocului.

Vorbiti cu copilul utilizand termenii „mai mult”, „mai putin”, numarand cu voce tare obiectele.

Puneti in mediul copilului materiale cu cifre si numiti-le tot timpul.

Cantati cu el cantece care utilizeaza numerele si numeratia.

612. Utilizeaza gesturi pentru a cere „mai mult”.

613. Imita numararea pe din afara, utilizand unele cuvinte ce desemneaza numere.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

614. Numara pe dinafara pana la 5.

Utilizati in activitatile cotidiene tot timpul numeratia si numerele („Mai trebuie inca doua”, „Acum suntem numai patru in sala” etc.)

615. Imita cantece si rime cu numere.

Cantati cu copii cantece care utilizeaza numerele.

616. Recunoaste unele cantitati ale unor obiecte (doua carti, trei cutii etc.)

Numiti permanent cantitatea obiectelor pe care le utilizati („doua carti, patru creioane, trei papusi etc.”). Rugati copilul sa va aduca doua., trei

617. Identifica si compara cantitati: toate, unele, niciuna, mai multe, mai putine, la fel de

Realizati activitati de gospodarie in care utilizati mai multe fructe sau legume si utilizasi termeni precum: toate, unele, niciuna, mai multe, mai putine, la fel.

Indicatori - 37 – 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

618. Numeste unele numere (0-100).

Organizati copiii in grupuri mici si solicitati sa va spuna cati copii sunt in grup. Puneti-i sa grupeze jucariile cate doua sau cate trei pentru un anumit joc.

Numiti numerele in toate activitatile cotidiene si faceti-le prezente si prin suport scris in mediul copilului.

619. Intelege corespondenta unu la unu (de ex. ca numerele desemneaza o cantitate).

620. Utilizeaza numerele si numaratul in activitati cotidiene (numara cati copii sunt in grup, numara cate farfurii sunt pe masa etc.).

Implicati copiii in pregatirea gustarii sau a mesei de pranz. Utilizati numele si numeratia: cati copii sunt prezenti, cate scaune, cate farfurii, cate cosuri cu paine etc.

Incurajati utilizarea de numere in jocurile simbolice: la magazin – inventarul produselor, la farmacie – numarul pastilelor, etc.

621. Recunoaste, numeste si scrie unele cifre.

Propuneti-le copiilor sa realizeze carticele, felicitari in care sa utilizeze numere (varsta sarbatoritului, a personajelor, numar de prieteni etc.) Incurajati copiii sa scrie virsta lor, virsta parintilor, numarul strazii pe care locuiesc, numarul de apartamente etc.

622. Numara cu usurinta din memorie pana la 10.

Oferiti oportunitati copiilor in activitati cotidiene sa numere: obiecte, persoane, simboluri, forme etc. 

623. Numara 10 obiecte prin corespondenta 1 la 1.

624. Poate face estimari ale cantitatii utilizand numerele.

Implicati copii in jocuri simbolice care necesita estimari de cantitati („De-a bucatarul”, „De-a vanzatorul” etc.)

625. Cunoaste ordinea numerelor in sirul 1-10.

Realizati calendarul zilelor de nastere ale copiilor si stabiliti in fiecare luna in ce ordine isi vor sarbatori zilele.

Oferiti oportunitatea de a-si alege un obiect dintr-un sir de obiecte, numindu-i ordinea.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

626. Numara cu usurinta pana la 20 si din 10 in 10 pana la 100 din memorie.

Solicitati frecvent copiilor sa numere cati copii sunt prezenti in grupa, cati copii lucreaza la masuta, cati au terminat o sarcina etc.

Puneti la dispozitia copiilor materiale manipulative cat mai diverse care utilizeaza cifrele.

Utilizati situatii cotidiene pentru a stimula copilul sa realizeze operatii simple („Avem trei biciclete, dar una este stricata”)

627. Utilizeaza jucarii manipulative matematice, obiecte cu cifre, jocuri cu cifre si monezi in activitatile zilnice.

628. Utilizeaza numere si operatii simple (Am doua bomboane si una i-o dau Angelei).

629. Cunoaste ordinea numerelor pana la 20.

Reper 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze cunostinte si abilitati de operare cu marimi, forme, greutatie, inaltimi, lungimi, volume.  

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

630. Se joaca cu jucarii de diverse marimi si forme.

Descrieti copilului obiectele in functie de marime, greutate, lungime, precum si persoanele.

631. Ordoneaza cu sprijin cateva obiecte dupa marime.


Puneti la dispozitia copilului obiecte care au marime, greutate crescatoare.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

632. Utilizeaza corect cuvinte precum „mare”, „mic”, „multe”, „putine”.

Implicati copiii in activitati de organizare a cuburilor in rafturi si solicitati gruparea cuburilor dupa anumite criterii.

Jucati-va jocuri care implica o comparare a obiectelor in functie de marime, greutate, volum.

Implicati copiii in activitati in Centrul de Nisip si apa pentru a experimenta volumele: sa umple recipiente cu apa, cu nisip, sa le compare.

633. Compara marimea unor obiecte familiare de acelasi fel (pantofi, gentute etc.)

634. Identifica prin comparare care obiect este mai mare dintre doua obiecte de acelasi tip.

635. Exploreaza utilizarea unor obiecte de masurat (cantarul, diferite recipiente pentru volum etc.)

Puneti la dispozitia copilului instrumente de masurare si jucati jocuri de tipul „La piata, la cumparaturi”, „La alimentara” etc.

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

636. Realizeaza activitati ce dezvolta vocabularul referitor la lungime, inaltime, greutate si volum.

Implicati copiii in activitati de masurare: a inaltimii tuturor copiilor din grupa, a lungimi pantofului, a lungimii parului, a greutatii copiilor. Realizati grafice impreuna cu ei. Utilizati comparatii intre masuratori „la fel de inalt”, „mai greu decat” etc. 

Invatati copiii sa utilizeze masuratori neconventionale: o bucata de sfoara pentru a masura lungimea unei masute, un pumn pentru a masura orezul dintr-o cutie etc. Realizati grafice cu copiii.

637. Utilizeaza instrumente de masurare in jocuri, in centrul de nisip si apa pentru a masura lungimea, greutatea, inaltimea, volumul.  

638. Estimeaza marimi, lungimi, greutati (este la fel de inalta ca si)

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin – 61 – 84 luni

639. Masoara apa si nisipul utilizand diferite recipiente.

Implicati copiii in activitati in Centrul de Nisip si apa si in Centrul de Menaj. Utilizati materiale conventionale si neconventionale pentru a masura corpuri solide si lichide. Solicitati estimari ale copiilor: „Care este mai grea?” sau „Care este mai lunga?”.

640. Masoara, cu ajutor, ingredientele pentru realizarea unei retete.

641. Estimeaza cam de cati pasi are nevoie pentru a trece dintr-o parte intr-alta a incaperii.

Reper 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa identifice si sa numesca forme ale obiectelor.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

642. Se joaca cu jucarii de forme diferite, chiar daca nu reuseste sa potriveasca intotdeauna formele (patratul in spatiul de forma patratului, rotundul in spatiul de forma rotundului etc.)

Puneti la dispozitia copilului jucarii care se bazeaza pe forma. Identificati si numiti in mediul copilului diferite forme.

Cantati cu el cantece sau cititi-i carti in care sunt prezente diferite forme.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

643. Potriveste forme simple in puzzle-uri cu forme sau tablite cu forme.

Utilizati cuvinte care desemneaza forme in activitatea cotidiana. Numiti forme ale obiectelor cu care copilul se joaca.

644. Identifica doua forme geometrice (ex. cerc, patrat)

Cautati impreuna cu copilul forme geometrice in mediul lui inconjurator („Unde mai vezi un patrat?”). Explorati elemente decorative.

645. Creeaza si copiaza forme simple realizate de altii.

Puneti la dispozitia copilului piese de forme geometrice, puzzle-uri cu forme geometrice. Incurajati-i sa copieze formele pentru a realiza anumite compozitii artistice.

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

646. Identifica si numeste diferite forme geometrice: cerc, patrat triunghi, dreptunghi.

Utilizati cuvinte corecte si fidele cand redati numele diferitelor forme, pentru a fi intelese corespunzator de copil. Puneti la dispozitia lor forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate in scopuri diferite.

647. Compara marimea si forma obiectelor.

Valorificati obiectele de utilitate cotidiana pentru identificarea si compararea formelor.

648. Creeaza, copiaza si construieste forme.

Propuneti sarcini in care copiii sa utilizeze formele pentru a realiza constructii sau modele artistice (cartonase pentru colaje, piese din lemn, din plastic etc.).

649. Ordoneaza formele de acelasi fel de la mici la mari.

Realizati cu copiii trenulete, siraguri, piese ornamentale utilizand forme, ordonandu-le de la mic la mare sau de la mare la mic.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

650. Recunoaste forme in obiectele din mediul inconjurator.

Organizati jocuri in care copiii sa identifice forme in mediul inconjurator.

651. Combina forme geometrice pentru a realiza alte forme geometrice (doua triunghiuri pentru a realiza un patrat, un dreptunghi).

Realizati cu copiii postere, afise pentru a sarbatori un eveniment sau pentru a incheia o activitate tematica, utilizand diferite forme geometrice. Incurajati copiii sa creeze noi forme.

Utilizati in Centrul pentru Nisip si apa  formele pentru nisip pentru a stimula copiii sa creeze noi forme prin combinarea lor.

652. Compara un cerc cu o sfera, un patrat cu un cub, un triunghi cu o piramida.

Incurajati copiii sa identifice si sa compare figurile geometrice bidimensionale cu cele tridimensionale utilizand obiecte din mediul apropiat si imagini.

Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa realizeze operatii de seriere, grupare, clasificare a obiectelor.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

653. Grupeaza, cu sprijin, obiecte dupa culoare.

Utilizati carti cu imagini pentru a numi formele, culorile, marimea. Cantati cantecele despre forme si asociati-le cu imaginea acestora.

Cereti copiilor sa stranga materialele care sunt numai animale, sau care sunt rosii, sau care sunt rotunde etc. 

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

654. Seriaza obiecte de acelasi fel intr-un sir (un sir de cuburi).

Realizati cu copiii trenulete, serpisori din diferite obiecte.

655. Grupeaza obiectele dupa un criteriu.

Oferiti copiilor obiecte de forme si culori diferite si propuneti-le o tema cu o anumita culoare sau cu o anumita forma.

656. Identifica, cu sprijin, categorii de obiecte, fiinte (pisica, vulpea, cainele sunt animale)

Cititi cu copiii carticele cu imagini care denumesc aceleasi categorii de obiecte sau fiinte.

Jucati jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzatoare.

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

657. Grupeaza obiecte cotidiene care se potrivesc ca si utilizare.

Jucati-va cu copiii jocuri care sa necesite insiruirea obiectelor in ordine crescatoare in functie de un criteriu („Cutiile surori”, „Familia bulinelor” etc.)

658. Ordoneaza obiectele in functie de o caracteristica, utilizand incercarea si eroarea (de la mic la mare, de la gros la subtire etc.)

Jucati jocuri de punere in corespondenta a obiectelor care sunt legate ca utilizare (pantoful cu soseta, ghiveciul cu floarea etc.)

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

659. Sorteaza obiectele in categorii, clasificandu-le si comparandu-le in functie de doua criterii (marime, culoare).

Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra cu forme si a le utiliza pentru a crea noi forme si modele.

Creati cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hainute, vase, felicitari etc.)

Oferiti copiilor criterii diferite de grupare a obiectelor. Lasati copiii sa propuna si ei criterii.

660. Creeaza si descrie un pattern.

661. Descrie si explica de ce anumite obiecte sunt ordonate sau grupate intr-un anumit fel.



E. Domeniul: Dezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii

E.2. Subdomeniul: Cunostinte si deprinderi elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii

E.2.2. Aspect specific: Cunoasterea si intelegerea lumii (lumea vie, Pamantul, spatiul, metode stiintifice)

Reper 9: Copilul ar trebui sa fie capabil sa dobandeasca informatii despre mediul inconjurator si lumea vie prin observare, manipulare de obiecte si investigarea mediului.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

662. Intoarce capul spre locul de unde vin diverse surse de stimulare (sunete, voci, miros, lumina puternica ).

Asigurati copilului un mediu bogat in obiecte/jucarii si surse de stimulare (vizuala, auditiva, tactila).

663. Foloseste mai multe simturi atunci cand exploreaza un obiect (o jucarie este privita, tinuta in mana si pipaita, gustata).

Plasati la dispozitia copilului jucarii si obiecte si ajutati-l sa le exploreze prin toate simturile in siguranta, stimulandu-l cu intrebari, explicatii.

664. Urmareste cu privirea obiecte din mediul inconjurator pentru perioade scurte de timp.

Denumiti obiectele din mediu, caracteristicile si utilitatea lor si stimulati copilul sa repete denumirile, sa indice obiectele intalnite.

665. Observa fenomene ale naturii cu ajutorul simturilor (ploaie, ninsoare, vant).


Asigurati plimbari in aer liber copilului si descrieti evenimentele, fenomenele traite.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

666. Sesizeaza detalii (asperitati, colturi) atunci cand examineaza jucariile si obiectele de interes.

Puneti la dispozitia copilului obiecte si stimulati-l prin intrebari sa identifice si sa descrie caracteristici (marime, culoare, forma, suprafata), sa constientizeze aspectele periculoase.

667. Observa si manipuleaza obiecte pentru a identifica asemanari si diferente.

Incurajati explorarea diferitelor obiecte si descrieti similaritati si diferente intre acestea; incurajati intrebarile si raspundeti la intrebari despre acestea.

668. Observa si examineaza fenomene ale naturii prin simturi (ceata, tunet) sau diferite fiinte vii (insecte, animale de companie).

Asigurati prezenta copilului in natura; examinati in siguranta fiintele vii (animale, insecte) intalnite.

669. Sesizeaza concepte asociate anotimpurilor.

Incurajati copilul sa sesizeze relatiile intre caracteristici ale anotimpurilor si efecte asupra vietii (cum ne imbracam iarna, cum ne protejam vara de soare).

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

670. Isi extinde informatiile despre mediul inconjurator si creste respectul fata de fiinte si mediu.

Facilitati accesul copiilor in natura; discutati despre schimbari in mediu ca efect al unor fenomene naturale intalnite: cutremur, inundatii, eroziuni si despre importanta actiunilor omului asupra mediului (defrisari, poluare).

671. Recunosc schimbarile in materiale si incep sa inteleaga relatia cauza-efect.

Implicati-va alaturi de copil in activitati din care invata independent (observarea naturii in diferite momente ale anului, nivelul raurilor/lacurilor din vecinatate, efectele secetei/inundatiilor).

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

672. Cauta informatii despre mediu prin utilizarea simturilor, sau prin observare; se documenteaza din diferite surse.

Puneti la dispozitia copilului imagini cu fenomene naturale, enciclopedii de stiinta pentru copii, diferite instrumente si initiati discutii despre obiecte si fenomene in urma observarii lor.

673. Descrie si discuta in urma unui proces de observare a lumii vii, a fiintelor sau fenomenelor din natura.

Incurajati copilul sa exploreze independent si sa formuleze concluzii legate de cele observate.

Reper 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca instrumente si metode specifice pentru investigarea mediului.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

674. Investigheaza fenomene simple ale naturii in compania unui adult (atinge picaturi de ploaie, atinge zapada, nisipul incalzit, pamantul dezghetat).

Permiteti copilului sa exploreze in siguranta mediul inconjurator.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

675. Formuleaza intrebari simple despre lumea vie („Unde sunt dinozaurii?”).

Raspundeti curiozitatii naturale a copilului prin consultarea unor surse de informare diverse (carti, desfasurarea de experimente simple, vizite si observari in natura).

676. Foloseste instrumente non-standard pentru explorarea mediului in cadrul jocurilor (binoclu –  in jocurile „De-a piratii”).

Desfasurati experimente simple cu instrumente non-standard pentru a explica diferite fenomene (ex. in loc de lupa folositi o picatura de apa pe o folie de plastic).

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

677. Foloseste simturi si instrumente standard pentru a investiga mediul si a dobandi informatii si a observa procese, relatii (lupa, magneti).

Explicati si utilizati impreuna instrumente standard in scopul initierii copilului in utilizarea lor independenta.

678. Observa si discuta despre proprietati comune, diferente, comparatii intre obiecte, materiale, fenomene.

Sugerati copilului sa realizeze colectii de obiecte diferite; initiati in sala de grupa sau acasa un spatiu pentru pastrarea colectiilor (conuri, scoici, pietre de rau, frunze sau dopuri de pluta, diferite capace, etc.).

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

679. Foloseste simturi si o varietate de instrumente si aparate simple de investigatie (microscop).

Pune la dispozitia copilului diferite instrumente si posibilitatea de a le utiliza independent; cereti copilului sa organizeze informatiile obtinute.

680. Participa in experimente simple, discuta si formuleaza concluzii, generalizari.

Stimulati copilul sa faca predictii inainte de derularea unui experiment, sa estimeze rezultatele pe care sa le poata compara ulterior cu cele obtinute in urma experimentului.

681. Colecteaza informatii si inregistreaza informatiile prin mijloace variate (desene, grafice, fotografii, marturii narative).

Incurajati copilul sa inregistreze informatiile obtinute in urma observarii sau experimentelor; tineti un jurnal al experimentelor copilului/grupei: notati experimentele, estimarile, predictiile si rezultatele obtinute.

Reper 11: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa descrie caracteristici ale lumii vii.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

682. Sesizeaza existenta in mediu a plantelor, animalelor si a oamenilor cu asistenta adultilor.

Facilitati observarea de catre copil a diferitelor plante, animale, ca si interactiunea cu oameni – altii decat membri familiei.

683. Denumeste prin cuvinte sau onomatopee plante, animale, oameni din mediu.

Stimulati copilul sa identifice si sa denumeasca obiectele si fiintele intalnite; jucati jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale.

684. Interactioneaza cu insecte (atinge rame, observa furnici), cu animale (priveste, arata animale de companie sau de curte), cu plante (rupe flori, aduna frunze sau crengi).

Inlesniti interactiunea copilului cu plante, animale, insecte din mediul inconjurator; discutati despre notiuni de igiena in scopul pastrarii sanatatii.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

685. Sesizeaza existenta fiintelor vii si nevii din mediu.

Extindeti progresiv vocabularul si notiunile cunoscute de copil din mediul inconjurator imediat cu cel din diferite carti, imagini, enciclopedii.

686. Identifica clase mari de fiinte vii din mediu.

Jucati cu copilul jocuri de sortare si clasificare dupa diferite criterii, ex. dupa mediul de viata (animale salbatice/domestice, pasari de curte/salbatice).

687. Observa si inteleg ca fiintele vii au nevoie de apa, hrana pentru a creste si a se dezvolta.

Oferiti copilului sansa de a observa plante in diferite momente ale anului (inflorind, avind fructe) sau animale (care sunt hranite, adapate).

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

688. Observa faptul ca plantele cresc, infloresc, isi schimba infatisarea.

Faceti posibil pentru copil sa sesizeze relatii cauzale de tipul conditiilor de mediu si consecintelor pentru crestere si dezvoltare prin intermediul experimentelor simple (plante udate/neudate, plante tinute la lumina/intuneric).

689. Sorteaza fiintele vii si plantele dupa mediul de viata sau caracteristicile lor (fiinte terestre/marine sau legume/fructe/flori).

Dati copilului posibilitatea de a observa fiintele vii prin vizite la zoo, ferme de animale, ferme de pasari, acvariu, cabinetul unui medic veterinar sau plantele prin vizite intr-o livada, gradina de legume, solar cu rasaduri, etc.

690. Clasifica si denumeste clasele de obiecte (ex. mijloacele de locomotie: terestre, maritime, aeriene).

Jucati jocuri de tipul „Zboara, zboara”. Provocati copilul sa povesteasca despre experientele personale.

691. Descriu asemanari si diferente intre clase de obiecte sau in interiorul fiecareia.

Jucati jocuri de sortare, clasificare a obiectelor din mediu pe clase de obiecte: „Meseria si uneltele potrivite”, „Fiinte marine/terestre”.

692. Foloseste un vocabular care include denumirea unor principii stiintifice care explica procesele din lumea vie (scufundare, plutire, dizolvare, topire).

Facilitati reluarea independenta de catre copil a experimentelor simple si descrierea lor in fata unui auditoriu (membri familiei, alti copii); apreciati folosirea limbajului stiintific de catre copii.

693. Pune intrebari si ofera explicatii despre modul in care interactioneaza, cresc si se dezvolta fiintele vii.

Extindeti sursele de informare ale copilului; folositi de cate ori este posibil persoane resursa pentru subiectul respectiv.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

694. Descrie si compara nevoile de baza ale fiintelor vii.

Provocati copilul cu intrebari de tipul „Ce ar fi daca.?”, „Ce s-ar fi intamplat daca?”

695. Inteleg si exprima interactiunile dintre animale, plante si mediul de viata („Rechinii traiesc in ape si se hranesc cu diferite specii de pesti”).

Puneti la dispozitia copilului filme scurte sau secvente din filme de animatie, carti cu imagini depre modul de viata al diferitelor specii.


696. Foloseste un vocabular care include denumirea unor principii stiintifice care explica procesele din lumea vie (magnetism, forta de gravitatie).

Explicati conceptele noi intalnite; apreciati folosirea de catre copil a unor concepte stiintifice.

697. Are responsabilitatea ingrijirii unei plante sau a unui animal in familie sau in cadrul grupei.

Dati copilului posibilitatea de a intretine o planta sau de a participa la ingrijirea unui animal de companie sau din gospodarie.

Reper 12: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa descrie caracteristici ale Pamantului si Spatiului.

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin - 0-18 luni

698. Observa cu ajutor si independent corpuri ceresti (soare, luna, stele).

Asistati copilul si explicati-i corpurile ceresti in plimbarile in aer liber; ajutati-l sa le identifice si sa le denumeasca.

699. Observa cu ajutor sau independent nori, miscarea produsa de vant, schimbari in starea vremii.

Discutati cu copilul schimbarile pe care le observati in decursul unei zile (Dimineata e soare, dupa amiaza apar norii, e posibil sa ploua).

700. Sesizeaza diferite suprafete ale pamantului (iarba, nisip, noroi, asfalt, apa).

Permiteti copilului sa se joace pe diferite suprafete in conditii de siguranta; denumiti suprafetele si ajutati-l sa exprime senzatiile pe care le traieste (Iti place iarba? Cum miroase?).

701. Sesizeaza diferenta zi/noapte.

Discutati despre activitati corespunzatoare zilei/noptii.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

702. Exprima starea vremii prin relatie cu fenomenele cunoscute („Soare”, „Ninge”, „Ploua”).

Cereti copilului sa denumeasca fenomenele meteo intalnite si discutati despre efectele asupra activitatilor zilei.

703. Isi extinde vocabularul privind materialele investigate (pietre, stanci).

Diversificati experientele de cunoastere ale copiilor in functie de contextul local.

704. Adreseaza intrebari despre fenomenele si obiectele observate in mediu („Unde sunt stelele?”).

Raspundeti intotdeauna intrebarilor copilului. Pentru temele interesante pentru copil puteti discuta urmarind schema: Ce stiu?/Ce vreau sa stiu?/Ce am aflat?.

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

705. Adreseaza intrebari despre elementele vietii (pamant, apa, aer, foc).

Discutati despre elementele fundamentale si explicati copiilor importanta fiecaruia dintre ele.

706. Poate descrie caracteristicile materialelor si a elementelor mediului (apa, pietrele).

Incurajati copilul sa foloseasca adjective pentru a descrie materialele intalnite in mediu. Oferiti copiilor informatii despre rezistenta materialelor prin experimente simple (forta apei in erodarea pietrelor, a malurilor unui rau).

707. Descrie importanta apei, aerului pentru viata si a modalitatilor de protectie pentru a evita poluarea lor.

Implicati-va impreuna cu copilul in activitati ecologice simple (plantat, curatarea unui spatiu). Concepeti mesaje de constientizare a importantei protectiei mediului.

708. Numeste si face diferenta dintre sursele de caldura si poate exprima benefiiciile si pericolele lor.

Discutati despre masuri de protectie impotriva incendiilor. Introduceti in discutie concepte precum materiale ignifuge, extinctor. Incurajati jocul de rol al copilului cu recuzita specifica pentru consolidarea conceptelor insusite.

709. Observa si exprima miscarea corpurilor ceresti (soare, luna).

Discutati si urmariti (pe carti sau in realitate atunci cand este posibil) fenomene precum eclipse de soare/luna.

710. Cunoaste si foloseste corect ca unitati de timp momentele zilei, zilele saptamanii, anotimpul.

Creati planse simple cu decupaje/fotografii ale activitatii fundamentale a copilului intr-o zi si asamblati-le cu ajutorul sau. Discutati despre activitati si succesiunea lor.

711. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor.

Provocati copilul la discutii despre caracteristicile anotimpurilor in relatie cu activitati fundamentale ale sale sau evenimente semnificative.

712. Sesizeaza diferente intre forme de relief sau medii de viata.

Puneti la dispozitia copilului imagini cu fenomene naturale greu accesibile (cascade, pesteri, vulcani, mari, oceane) si extindeti experienta de cunoastere a copiilor atunci cand este posibil cu vizite, excursii in medii necunoscute.

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

713. Identifica si face diferenta intre forme de relief (campie/munte), tipuri de ape (rau/lac/mare).

Jucati jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveste?” .

714. Numeste anotimpurile in succesiune (iarna, primavara, vara, toamna).

Incurajati copilul sa conceapa calendare, carti despre anotimpuri in care sa imbine desenul cu colaje de imagini si text.


715. Descrie timpul probabil si ilustreaza o anumita stare a vremii (utilizeaza semne conventionale pentru ape, ploaie).

Jucati jocuri de rol in care copil prezinta prognoza meteo cu simboluri concepute anterior.

716. Cunoaste si foloseste corect zilele saptamanii in succesiune, stie ca 1 ora reprezinta 60 minute, stie lunile anului.

Folositi un calendar care sa aminteasca evenimentele semnificative ale vietii copilului si ale familiei.

Reper 13: Copilul ar trebui sa fie capabil sa descopere omul ca parte a lumii vii si fiinta sociala responsabila

Indicatori - 0-18 luni

Practici de sprijin – 0-18 luni

717. La cerere, poate indica parti ale corpului.

Puneti la dispozitia copilului carti cu imagini despre corpul omenesc, sau puzzle-uri din 2/5 piese mari.

Indicatori - 19 – 36 luni

Practici de sprijin - 19-36 luni

718. Descrie cateva parti ale corpului si cateva organe de simt.

Jucati jocuri de identificare a partilor corpului; asociati cu numere (1: gura, nasul; 2: ochii).

719. Intretine (ordoneaza) mediul apropiat asistat de un adult.

Incurajati copilul sa va ajute in intretinerea unui mediu ordonat.

Indicatori - 37 - 60 luni

Practici de sprijin - 37 – 60 luni

720. Participa la intretinerea si ingrijirea mediului fizic apropiat (sala de grupa, camera sa).

Promovati responsabilizarea copilului in gospodarie si sala de grupa.

721. Cunoaste caracteristicile omului ca fiinta vie.

Discutati despre abilitatile/talentele individuale ale copiilor/oamenilor.

722. Descrie cateva organe interne si functiile lor.

Puneti la dispozitia copilului carti despre corpul omenesc, organele interne si functionarea lor. Folositi in astfel de discutii persoane resursa (medic, sportiv).

Indicatori - 61 – 84 luni

Practici de sprijin - 61 - 84 luni

723. Demonstreaza constientizarea schimbarilor care se produc in sine si mediu (copilul creste, plantele au un ciclu de viata).

Creati oportunitati pentru copil de a discuta despre ciclul de viata al plantelor, animalelor, depre viata oamenilor. Creati un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din grupa (inaltime, greutate, preferinte) la inceputul/sfarsitul fiecarui an scolar pentru a sesiza evolutia.

724. Cunoaste conditiile specifice ale vietii umane si semnificatia lor.

Discutati cu copilul pe baza de imagini, filme, despre conditiile de viata ale oamenilor din diverse regiuni geografice sau spatii culturale.

725. Participa la ingrijirea si protectia mediului, la reciclarea materialelor.

Participati impreuna cu copilul la evenimente care se concentreaza pe constientizarea importantei protectiei mediului: Ziua Pamantului, Ziua Mediului.

726. Este constient de existenta tehnologiei si a modului in care aceasta imbunatateste si afecteaza viata.

Discutati despre resursele energetice si concepeti impreuna un plan de actiune cu activitati adecvate varstei copilului prin care sa economisim energia electrica (Ex: Nu lasam lumina aprinsa daca este zi si nu ne foloseste, Nu lasam apa sa curga la chiuveta in timp ce ne spalam pe dinti, Nu lasam aparate electrice in priza cand nu suntem acasa, Pentru drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc.).

727. Este interesat de fenomene naturale exceptionale (calamitati naturale) si intelege pagubele ce pot fi provocate.

Implicati copilul in participarea la actiuni ecologice. Discutati despre unele stiri din lume privind fenomenele naturale exceptionale.

728. Identifica modalitati prin care poate participa la asigurarea unui mediu mai sanatos.

Discutati cu copilul teme precum: Fumatul activ/pasiv si impactul lui nociv pentru individ si mediu/comunitate.


Bibliografie:


Botis, A., L. Mihalca (2007), Despre dezvoltarea abilitatilor emotionale si sociale ale copiilor, fete si baieti, cu varsta pana in 7 ani - Ghid pentru cadrele didactice din invatamanul prescolar. Bucuresti UNICEF, Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Cunha, F. & J.J. Heckman & S. Navarro (2005), 'Separating Uncertainty from Heterogeneity in Life Cycle Earnings,' NBER Working Papers 11024. National Bureau of Economic Research, Inc;

  • Kagan, S.L. et alii (2005) Washington State Early Learning and Development Benchmarks A Guide to Young Children’s Learning and Development. Washington US Department of Education;
  • Kohlberg, L & R. Mayer (2003), „Development as the Aim of Education” in Educating children for Democracy nr. 5 ISSA Summer/Fall 2003
  • Miclea, M. (2006) Reforma educatiei timpurii – Raport de sinteza
  • Landers, C. (2002), Milestones in early child development, Developmental  Pediatrics.
  • Moss, P., Petrie, P. (2002), From Children’s Services to Children’s Spaces: public provision, children and childhood. London: Routledge Falmer.
  • Paun E., Potolea D. (2002), Pedagogie – fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iasi.
  • Penn, H. (2002), “The World Bank’s View of Early Childhood”, in Childhood, 9(1), pp. 118-132.
  • Stanciu, I. Gh. (1995), Scoala si doctrinele pedagogice in secolul XX, editia a doua, revizuita. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, R.A
  • Tomsa, Gh., Oprescu, N. (2007), Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Editura V&I Integral, Bucuresti.
  • Woodhead, M. „Changing Perspectives in Early Childhood Theory, Research and Policy” in EFA Global Monitoring Report 2007. Paris, UNESCO.
  • *** Early Learning and Development Standards (2007), Macedonia, UNICEF (in print).
  • *** llinois Early Learning Standards (2002), Illinois State Board of Education, Division of Early childhood Education.
  • *** Missouri Early Learning and Development Standards (2005), Misssouri Department of Elementary and Secondary Education, Early childhood Section.
  • *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten (2005), Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare.
  • *** Pennsylvania Standards for Kindergarten (2006), Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare.
  • *** Strong Foundations. Early Childhood Care and Education, Education for All Global Monitoring Report (2006),UNESCO.
  • *** Starting Strong II. Early Childhood Education and Care (2006), OECD.

Anexa nr. 1.



Conceptii despre copil/ copilarie. O scurta perspectiva istorica


In secolul XXI copilul este perceput ca individualitate, are un anumit statut distinct si drepturi universal recunoscute. Cu toate acestea, in Europa mult timp copilul a fost perceput ca un adult in miniatura si abia din secolul XVII-lea copilului i s-a acordat un statut distinct. Putem identifica diverse conceptii referitoare la copil si copilarie, multe intersectate unele cu altele, cu accente diferite, dar toate cu implicatii in domeniul teoretic si practic al dezvoltarii copilului. O perspectiva de analiza a acestor conceptii se refera la natura copilariei si la modul in care copilul trebuie crescut. In perioada medievala, copilul era asociat cu pacatul originar, iar scopul cresterii si educatiei era acela de a-l salva, de a-l elibera de pacat. La sfarsitul secolului XVII-lea este influent modelul “tabula rasa” propus de John Locke. Acesta promoveaza ideea ca experientele traite in perioada copilariei sunt importante in conturarea caracteristicilor viitorului adult, motiv pentru care ii incurajeaza pe parinti sa petreaca timpul cu copiii pentru a-i ajuta sa se maturizeze si sa contribuie in viitor ca membri ai societatii. Acest model a fost dezvoltat ulterior de teoriile behavioriste (Skinner, Bandura). Modelul bunatatii naturale - promovat de Rousseau - domina secolul al XIX-lea. Pentru ca sunt nascuti buni, copiilor trebuie sa li se permita sa creasca natural, cu putina supraveghere si constrangere din partea adultilor. Acest model a fost ulterior dezvoltat de teoriile ereditariste (Gessel, Chomsky).


Dintr-o alta perspectiva de analiza, de un secol si jumatate, copilaria nu mai este privita ca o perioada de asteptare, pe care copilul o are de traversat inainte de a fi adult. Copilaria este recunoscuta si valorizata ca o perioada unica, distincta de alte perioade de dezvoltare. Mai mult, copilaria este perioada cea mai bogata in experiente de invatare, pe care se cladeste ulterioara evolutie ca adult. Teoriile psihanalitice pun accent pe caracterul distinct al copilariei, ca stadiu de dezvoltare si pe importanta acestei perioade in intelegerea fiintei biologice, sociale, emotionale si rationale (Freud, Erickson). Teoriile interactioniste (Piaget, Vagotsky) sustin ca jocul este modul fundamental de dezvoltare a gandirii, rolul educatorului fiind acela de a incuraja si valorifica interactiunile fizice si sociale zilnice, ca oportunitati de stimulare a dezvoltarii copiilor. Copilul este un individ unic care creste si de dezvolta in ritmuri diferite si interactiunile sociale ii contureaza dezvoltarea emotionala si cognitiva. Teoriile constructiviste continua aceste directii teoretice. Copiii isi construiesc propria modalitate de intelegere a lumii. Ei invata interactionand cu adultii, cu copiii si mediul inconjurator, coreland noile experiente cu ceea ce deja au inteles. Adultii trebuie sa ofere materiale, sprijin, ghidarea copilului, pentru a asigura valorificarea oportunitatilor de invatare.


Din perspectiva dihotomiei clasice natura-cultura, remarcam o alta clasificare posibila. Din perspectiva teoriilor dominante ale dezvoltarii, identificam polarizarea dintre teoriile ereditariste (inspirate de Rousseau) si cele inspirate de Locke, potrivit carora fiinta umana este pasiva si receptiva. Dialogul dintre cele doua orientari a condus la o a treia orientare teoretica, ce sustine rolul interactiunii dintre ereditate si mediu (care include educatia) in dezvoltarea umana. Piaget sau Dewey reclamau faptul ca adevarul decurge dintr-un proces al dezvoltarii care nu este nici o maturizare pur biologica, nici direct invatata, ci de preferat o reorganizare a structurilor psihice rezultate din interactiunea organism-mediu. Experienta umana reprezinta construirea realitatii si determina dezvoltarea. Constructivismul sustine ca aceasta realitate este influentata de conditiile culturale si sociale in care copilul creste si este educat.


O alta clasificare posibila este cea a lui Kohlberg (2003), care identifica trei paradigme educationale dominante in cultura occidentala, relevante pentru dezvoltare si invatare in copilarie. Romantismul, inspirat de Rousseau si sustinut de Freud, Gessel sau Neill, sustine ca cel mai important aspect al dezvoltarii vine din interior. Romanticii sustin metafora biologica a sanatatii si cresterii, atat din punct de vedere corporal, cat si mental. Mediul pedagogic ar trebui sa fie permisiv pentru ca “binele interior” al copilului sa iasa la iveala si pentru ca “raul exterior” sa poata fi controlat. Educatia timpurie ar trebui sa permita dezvoltarea emotionala si sociala, prin interactiuni cu alte persoane decat cele din familie si sa asigure dezvoltarea intelectuala prin stimularea curiozitatii.


Transmiterea culturala este o alta paradigma, centrata pe traditiile academice clasice ale educatiei europene. Educatia consta in transmiterea cunostintelor, regulilor si valorilor construite in trecut. Educatiei ii revine rolul de a transmite aceasta cultura, fie statica, fie dinamica. Spre deosebire de paradigma romantica, centrata pe copil, paradigma transmiterii culturale este centrata pe societate, definind finalitatile educatiei ca interiorizarea valorilor si cunostintelor relevante pentru o cultura. Daca romantismul valorizeaza libertatea copilului, cea de-a doua paradigma se centreaza pe invatarea disciplinei si a ordinii sociale; in vreme ce romantismul valorizeaza unicul, noul si caracterul personal, paradigma transmiterii culturale graviteaza in jurul a ceea ce este stabil si comun.


Paradigma progresivismului, inspirata de Dewey si dezvoltata ca parte a filosofiilor pragmatice functionalist-genetice (de la sfarsitul secolului al XIX-lea – inceputul secolului XX) promoveaza ideea ca educatia trebuie sa hraneasca interactiunea naturala a copilului cu societatea si mediul care sunt in dezvoltare. Spre deosebire de romantici, progresivistii nu sustin ca dezvoltarea este dezvaluirea unui pattern natural, sau ca scopul educatiei este sa creeze un mediu neconflictual capabil sa gazduiasca o dezvoltare sanatoasa, ci concep dezvoltarea ca o progresie prin ordinea unor stadii secventiale. Scopul educatiei este eventuala atingere a unui stadiu mai inalt al dezvoltarii la varsta adulta, nu doar functionarea sanatoasa a copilului la nivelul actual. O asemenea tinta presupune din partea educatorilor sa incite conflicte cognitive si sociale autentice si dezbateri cu privire la situatii problematice. Prin experientele educative pe care le traieste, copilul isi organizeaza atat cognitia, cat si dezvoltarea emotionala. Daca romanticii folosesc pentru copil metafora plantei, iar sustinatorii transmiterii culturale analogia unei masini, progresivistii considera copilul un filosof sau poet.  



Conceptia despre educatie, copil si copilarie in Romania


In Romania, copilul si copilaria au parcurs istoriceste tendintele europene, cu o defazare a ritmului determinata de circulatia informatiei in secolul XIX-lea, dar mai ales de izolarea intelectuala, culturala si sociala la care a fost expusa familia din Romania in anii comunismului.


Aflata in plin proces de modernizare a invatamantului in a doua jumatate a secolului XIX-lea, in Romania s-a manifestat un interes crescut pentru Herbart si herbartianism, in urma constatarii ineficientei sistemului monitorial practicat in scoli dar si prin influenta exercitata de profesorii de pedagogie sau pedagogii sasi care au studiat in Germania si Austria.

Pentru Herbart - reprezentant al rigorismului pedagogic - educatia reprezinta ca un proces de formare a individului. El introduce notiunea fundamentala de guvernare avand in vedere prezentul, ca precedand instructia si fiind necesara pentru a contracara „zburdalnicia salbatica a copilului”. Herbart impune un rol activ al educatorului, care avea sarcina de a supraveghea actiunile copilului, de a emite interdictii, ordine si de a-l pedepsi. Herbart il conduce in felul acesta pe copil la formarea capacitatii de ascultare  prin constrangere. Pe termen scurt, scopul educatiei la Herbart era dobandirea cunostintelor (oferind posibilitatea pregatirii corpului de functionari publici necesari), iar pe termen lung asimilarea notiunilor morale si formarea caracterului. Aceste finalitati, sustinerea autoritatii educatorului in invatamant, dar mai ales teoria lectiei si a treptelor formale au facut ca sistemul herbartian sa se extinda pana catre sfarsitul secolului al XIX-lea, cand criticile devin tot mai virulente.

Concomitent cu herbartianismul, au circulat in epoca si ideile altor pedagogi, care concepeau diferit copilul si primii ani de viata. Astfel, Diesterweg concepe educatia ca un proces de stimulare si sustine natura activa a copilului, respectiv folosirea conversatiei euristice ca mijloc de educare. Diesterweg lanseaza si ideea educatiei ca dezvoltare a potentelor umane potrivit naturii fiecaruia la maximum posibil, idee care se mentine actuala peste timp, desi la vremea aceea a ramas departe de lumea reala a scolilor.

Importanta primilor ani pentru formarea individului isi gaseste adeptul si in Froebel care in 1837 infiinteaza prima gradinita de copii la Blankenburg, care este promovata si in Romania prin „Legea pentru scolile mici”  (abia in 1909) functionand dupa metoda sa, in timpul unui mandat al lui Spiru Haret. In conceptia lui Froebel lumea este creatia lui Dumnezeu, spiritul uman este de esente divine, iar daca omul este privit ca o fiinta creatoare si activa si perceptia asupra copilului este una de fiinta activa. Promovarea de catre Froebel a jocului la varstele mici (de la 3 la 9 ani) ca mijloc de dezvoltare a fortelor interne ale copilului, dar si ca modalitate de realizare a intuitiei, sunt idei care au patruns si in Romania inceputului de secol XX, dar progresul a fost extrem de lent.


Pedagogia secolului al XIX-lea urmareste problema educatiei scolare cu accent pe relevarea scopului educatiei si a mijloacelor corespunzatoare realizarii sale. Practica a pus in evidenta necesitatea cunoasterii copilului ca o conditiei a educarii lui. Astfel, practica educativa si interesul crescut pentru educatia din scolile noi impun nevoia de cunoastere a „materiei prime”; apar preocupari pentru cunoasterea copilului ca reactie fata de scoala si pedagogia traditionala axata pe educator.


Anul 1898 este un an de referinta pentru schimbarea plasarii centrului de greutate de la magistru catre copil/elev, prin aparitia lucrarii „Paidologie – Schita pentru o stiinta a copilului” apartinand lui Oskar Chrisman si „care reprezinta mai mult un manifest decat o contributie pozitiva la studiul copilului” (Stanciu, 1995), dar care anunta importanta psihologiei copilului si conceperea teoriei educatiei derivate din aceasta.

Daca in plan european pledoaria pentru schimbarea atitudinii fata de copil a debutat prin lucrarea suedezei Ellen Key, „Secolul copilului”, construirea unui sistem de educatie care sa plaseze in centrul preocuparilor sale copilul cu particularitatile propriei copilarii, mai intarzie pe teritoriul romanesc.


Inceputul secolului XX in invatamantul din Romania cunoaste o focalizare asupra scolii din mediul rural, atat prin realizarea infrastructurii, cat si prin cuprinderea in invatamantul primar a unui numar cat mai mare de copii. Astfel, daca la 1899, cifrele epocii vorbesc despre 84% din populatia rural ca analfabeta, in numai 10 ani, prin aceste preocupari procentul scade la 65%. Extinderea numarului de scoli primare, dar si modul in care s-au dezvoltat institutiile pentru copiii sub varsta scolaritatii in perioada urmatoare este relevanta pentru a intelege prioritatile momentului: alfabetizarea populatiei. [2]


Perioada de inceput a secolului XX cunoaste aceleasi framantari si preocupari ca si in celelalte tari europene, anume de a inlocui rigiditatea scolilor traditionale in care intelectualismul de tip herbartian si autoritarismul magistrului predomina si de a organiza un invatamant mai apropiat de trebuintele societatii si care sa tina seama de particularitatile copilului. Conceptiile promovate de reprezentantii educatiei noi  (John Dewey, Maria Montessori, Eduard Claparede, Ovide Decroly) ajung in Romania prin diferite cai, dar si idei proprii educatiei noi se nasc in acelasi timp in tara noastra:

In 1911 are loc primul Congres International de Pedologie de la Bruxelles, prezidat de Decroly, avand ca participanti si pedagogi romani;

Ion Gavanescu promoveaza ideea pregatirii pentru o profesie in cadrul procesului de invatamant;

Grigore Tabacaru atrage atentia ca „invatatorul sa nu scape din vedere faptul ca elevul este centrul actiunii pedagogice, el este axa principala in jurul careia se misca tot invatamantul” (Stanciu, 1995).


Perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale este marcata de dificultati: organizarea unitara a scolilor de pe intreg teritoriul romanesc in urma Marii Uniri, unitatea si stabilitatea legislatiei. Desi regasim interesul pentru dezvoltarea gradinitelor si a caminelor de copii prin Legea pentru invatamantul primar al statului si invatamantul primar normal (1924), care prevedea integrarea „scolilor pentru copii mici” in invatamantul primar, problemele stringente ale invatamantului raman obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar si prelungirea duratei invatamantului obligatoriu. Si anii urmatori au adus in atentie preocupari pentru aceasta varsta, atat prin masuri legislative, cat si prin crearea de asociatii pedagogice, prin extinderea metodei montessoriene sau a publicatiilor destinate copiilor mici.

In perioada 1944 – 1989 filosofia materialist dialectica si istorica devine doctrina oficiala, iar sistemul de invatamant romanesc este puternic influentat de sistemul de invatamant sovietic. Scoala este instrumentul edificarii noii oranduiri sociale, iar copilul era perceput ca apartinand societatii; in aceasta, perioada putem vorbi despre eforturile de a rupe copilul de familie pentru o mai eficienta indoctrinare cu ideologia comunista.

Dupa 1989 putem vorbi despre importante schimbari in atitudinea fata de copil atat in familie, cat si in mediul institutional, precum si de schimbari importante pe care le-a experimentat sau le experimenteaza institutiile de educatie timpurie din Romania.




Aceste valori au fost stabilite in urma unui proces de consultare a reprezentantilor institutiilor guvernamentale si non-guvernamentale, a unor experti in domeniile educatiei, ingrijirii, sanatatii si prtectiei care desfasoara programe si activitati destinate direct sau indirect copiilor de la nastere la 7 ani. Acest proces de consultare a fost realizat de Reprezentanta UNICEF, ca proces premergator elaborarii RFIDT, in perioada mai-iunie 2007.

Daca in 1909 erau in Romania 5073 scoli primare, din care 4696 erau scoli rurale, in anul 1938 putem vorbi de 1577 de gradinite si 13 654 scoli primarie si gimnazii (Stanciu, 1995, p.163).





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }