QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Relatia profesor elev








Relatiile dintre profesor si clasa se polarizeaza ,in general in sentimente de simpatie , incredere reciproca sau, dimpotriva ,de antipatie , neincredere si chiar ostilitate.Sunt si cazuri cand contactul spiritual
dintre profesor si elev nu trece de zona indiferentei: clasa nu exista pentru profesor si nici profesorul pentru clasa . Initiativa trebuie sa apartina insa profesorului, care tinand seama de legea esentiala a relatiilor afective interumane potrivit careia simpatia si bunavointa naste simpatie si bunavointa , antipatia si ostilitatea trezesc sentimente de aceiasi calitate , trebuie sa conduca , sa dirijeze aceste relatii si sa le structureze pe colaborare. In urma studiilor efectuate s-a constatat ca o parte din profesori nu reactioneaza adecvat nici in cazul raspunsurilor bune (corecte ) ale elevilor si nici in cazul raspunsurilor gresite (nule).


Deosebit interes psihologic prezinta reactia acelor profesori care, dupa opinia elevilor, nu se bucura cand acestia dau raspunsuri corecte , ci dimpotriva , le pare rau , se arata surprinsi , se mira ca raspund bine , stau la indoiala daca sa le puna nota , ii ironizeaza etc. S-a ajuns la concluzia ca in aceste cazuri nu se respecta un principiu fundamental al educatiei—incurajarea printr-o judicioasa folosire a laudei si a dojanei. Un profesor care dojeneste mai mult decat lauda sau care nu spune nimic atunci cand ar trebui sa spuna , nu foloseste suficient criteriile aprecierii pozitive pentru formarea si schimbarea comportamentului elevului.
Sursa de nemultumire a elevilor isi are originea in comportamentul unor cadre didactice , in imaginea deformata pe care pe care unii elevi o au despre profesori si profesorii despre ei . Utilizarea noilor tehnologii didactice , cum ar fi verfixul si instruirea programata , duc in cele din urma tocmai la selectionarea si intarirea comportamentelor adecvate , la realizarea in conditii optime a conexiunii inverse , la aprecierea performantelor scolare ale elevilor pe baze stiintifice si in conditiile unei obiectivitati stiute.
Dupa cum rezulta in urma constatarilor , o parte insemnata din profesori , in aprecierile pe care le fac asupra elevilor , pun accentul cu precadere pe esecurile acestora , fac prognoze descurajatoare , pierzand din vedere perspectiva optimista a viitorului elevului .


Autoritatea profesorului , bazata pe principiul „magister dixit” , trebuie inlocuita cu una intemeiata pe relatii in care profesorul are rol de indrumator si coordonator al activitatii elevului. In lucrarea „Revolutia stiintifica a invatamantului” , B.F. Skinner , de-a lungul intregii lucrari , scoate in evidenta consecintele dezastruoase pe care le are controlul agresiv asupra elevilor . Orice incercare de a umili sau incurca un elev mai ales in prezenta colegilor sai va sfarsi printr-un rezultat nedorit ; elevul ori se retrage in sine , refuzand sa mai comunice , ori reactioneaza violent fata de incercarea de a fi incurcat sau umilit .
Indiferenta fata de personalitatea elevului ameninta nevoile si trebuintele spirituale de baza ale acestuia, respectul fata de sine , nevoia de raspuns afectiv din partea celor din jur , nevoia de securitate pe termen lung , de succes, precum si nevoia de a apartine unui grup si a fi acceptat de acesta.
Practica scolara traditionala ne-a lasat imaginea profesorului care ,vrea sa domine elevii si sa-i subordoneze. Intr-un asemenea climat nimic nu se face din convingere si pasiune . Este necesar sa se faca trecerea de la vechiul tip de relatii la relatii in care profesorul colaboreaza cu elevii . Principala activitate a acestuia nu va fi predarea , ci angajarea elevilor in investigatii si lucrari independente . Relatiile bazate pe stima si respect reciproc reclama si in limbaj adecvat . Expresiile ironice si jignitoare tulbura atitudinea elevilor fata de profesorul lor si ingreuneaza crearea unui climat favorabil muncii creatoare in clasa .


Rezultatele obtinute in urma cercetarilor au scos in evidenta faptul ca , cu cat formele de penalizare ( ironia , jignirea , ridiculizarea , notele proaste) sunt mai des folosite , cu atat efectul lor scade. Profesorul care cunoaste valoarea aprecierii pozitive nu se va feri de o usoara supraapreciere a performantelor elevului ; va aprecia pe elev mai mult decat merita , spre a-l face sa merite pe deplin aprecierea , sa se ridice la nivelul aprecierii facute . Experienta ne arata ca profesorul cu rezultate bune in activitatea lui isi imbunatateste relatiile cu elevii slabi si prin faptul ca le acorda suficienta apreciere pozitiva . Chiar si pentru unele performante scolare minore , profesorul care cunoaste valoarea aprecierii pozitive , o foloseste incercand sa dezvolte in mod permanent increderea elevilor in propriile lor forte .
Neacordand o atentie mai mare modului de distribuire a formelor de intarire ,balantei pedepselor si recompenselor , a aprecierii pozitive si negative , se poate ajunge la o depreciere a personalitatii elevului , atunci cand se foloseste in mod exagerat dojana , si mai ales , atunci cand dojana nu pastreaza un caracter limitat („astazi nu ai invatat lectia”), ci ia forma unei deprecieri globale („ce-o sa iasa din tine” sau „degeaba cheltuiesc parintii cu tine”). Nu este deloc intamplator ca profesorii ce impulsioneaza elevii mai mult prin lauda , obtin rezultate mai bune in procesul de educatie . Acestia apreciaza pozitiv „elevii dificili” chiar si pentru unele progrese minore incercand in felul acesta sa dezvolte , in mod permanent , increderea elevilor in propriile forte.
Raporturile dintre profesor si elev nu prezinta numai o latura intelectuala . Factorul afectiv are o importanta deosebita asupra randamentului intelectual al elevului . Crearea de buna dispozitie in clasa reprezinta o conditie necesara pentru evitarea esecului scolar . Fiecare lectie se desfasoara intr-un climat afectiv particular , dispozitia clasei variaza in functie de cea a profesorului.
Prin apreciere profesorul trebuie sa schiteze o perspectiva .





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }