Radiografia psihodiagnostica a creativitatii

RADIOGRAFIA PSIHODIAGNOSTICA A CREATIVITATII

Cu scopul de a surprinde cat mai devreme creativitatea, spre a se valoriza social si spre a se stimula si intretine aceasta importanta valoare sociala, s-au efectuat diferite tipuri de teste, in genere, acestea au in atentie criterii ce au fost atribuite creativitatii de diferiti autori, din care motiv raman sensibile la anumite critici ce se refera la insusi conceptul de creativitate. Totusi, asa cum mentiona candva si J. Piaget, 'testele au dat, in linii mari, ceea ce se asteapta de la ele, apreciere rapida si persistenta a nivelului global al unui individ. Ele masoara un randament fara a atinge operatii constructive ca atare '. Totusi, testele de creativitate nu pot surprinde insusi procesul si momentul creatiei, ci doar creativitatea potentiala si produsele ei.

Problemele creativitatii au fost abordate diagnostic, mai intai, prin arborii genealogici de catre Sir Fr. Galton care, in 1862, a creat o preocupare pentru abordarea evaluativa a creativitatii. Pentru Sir Francis Galton, creativitatea a fost considerata ca atribut al oamenilor alesi.

Mai semnificative, pentru tentativele de cercetare diagnostica a creativitatii, se pot enumera studiile lui Allport (1936) si cele ale lui Guilford(1951).

in a doua jumatate a secolului XX, creativitatea a inceput sa fie considerata tot mai mult ca atribut al omului (reevaluarea lui homo faber) si ca bun al societatii - sub influenta progresului in toate domeniile de exprimare ale activitatii umane (R.S.T).

Inventarierea de numerosi autori a formelor timpurii de exprimare a creativitatii - prin metoda biografica (Mozart, Chopin, M. Eminescu), ca si cercetarile privind dezvoltarea ludismului la copii, au creat interese pentru problemele creativitatii.

Cateva precizari

Exista creativitate, ca potential psihic si creativitate, ca stare activa. Potentialitatea creativa se transforma in stare, sub foarte numeroase si complexe conditii provocatoare, in cazul in care creativitatea potentiala devine activa (stare), se manifesta ca stadii ale creatiei, in acest context, exista, insa, forme relativ diferite de creativitate potentiala, ca structura si ca nivel pana la care se extind structurile creative. Se delimiteaza ca structuri urmatoarele (C.N. Taylor):

Creativitatea productiva. Aceasta se caracterizeaza prin prezenta de control lejer al jocului liber, a operatiilor creative incarcate de o anumita tensiune acaparatoare, cu tente ludice. Este, insa, implicata si ca stapanire a acesteia.

Creativitatea expresiva este forma fundamentala de creativitate in actiune. Se exprima prin implicatie totala intr-o anumita activitate, cu originalitate, sensibilitate, mesaj complex si angajare cu tehnicile si abilitatile creative maximal-disponibile.

Creativitatea inventiva echivaleaza cu o forma mai inalta si flexibila in sesizarea de noi semnificatii, de multa flexibilitate de combinare de idei, de percepere de relatii inca nesesizate.

Creativitatea emergenta, cea mai profunda si complexa, aduce transformari, produse creative deosebite ce pot crea transformari in viata social-stiintifica, artistica, tehnologica etc.

Exista, insa, bariere in cazul creativitatii ca stare. E vorba de bariere psihice complexe, cum ar fi spiritul critic, autocenzura excesiva, teama de ridicol, de neintelegerea multora si de rejectarea strategica a altora in concurente, chiar daca acestea nici macar nu ar exista, data fiind valoarea deosebita a creatiei efectuate. Tot o temere devine conformismul de grup, cel de stil de viata din mediul de apartenenta. Dupa multi autori, creativitatea ca stare (sau proces activ), daca e mai moderata, creeaza tensiuni de sustinere in relatia dintre ea si creativitatea de fond pe care o incorporeaza. Dupa A. Creby, conflictele, conceptele, nelinistile, incertitudinea, faptul ca pe unii mai putin dotati ii ocolesc ideile si citarea evocarilor la altii, ca si incertitudinea de statut pe care o poate crea o astfel de atitudine, constituie, de asemenea, bariere in organizarea creativitatii ca stare. Dar dar toate aceste situatii pot avea si efecte stimulative foarte puternice.

Exista niste etape in constituirea creativitatii ca stare. Wallach a semnalat momentele de preparatie. ca prima etapa a trecerii la creativitatea ca stare. Preparatia este mai activa la cei cu creativitate potentiala inalta.

Al doilea moment este cel al incubatiei. Incubatia este o stare incarcata de interogatii puternice si implicare a starilor psihice si a competentelor intr-o stare de efervescenta, a mobilizarii inconstientului si a subconstientului (Wallach, Jung, Freud mai ales), in etapa incubatiei, se creeaza si organizarea mesajului, se fac asocieri, se contureaza miezul problemei, legaturile ei nemaigandite. Se rotunjeste tematica de baza si cea de implicare in necunoscutul cel mai neasteptat pentru cei ce savureaza domeniile stiintei, tehnologiei sau domeniul de arte respectiv. In acest moment, se leaga foarte numeroase probleme ale uriaselor interdependente ce constituie suportul existential al universului si al fortelor inteligentei, care le surprinde si apoi le foloseste, in mod inconstient, au loc si favorizari de fuziuni, ordini de aranjament al problemelor de prim grad, confruntari tacite sau vehemente cu aparentele realitatii si cu idei ce au servit aceste aparente. Are, de fapt, loc o confruntare cu realitatea si concomitent cu modul in care ea a fost privita si implicata in mentalitatea umana. Se activeaza cunostinte, ipotezele noi pe care acestea le impun. Incubatia tematica este foarte incarcata afectiv, proces ce determina gradul de consum de energie psihica la maximum, proces ce creeaza trecerea in etapa sau stadiul urmator al creativitatii activate.

Momentul urmator, al iluminatiei este incarcat de intuitii, inspiratii. Este un moment de implozii si explozii interioare, in care probleme, fructe ale creativitatii, s-au copt si se culeg. Se mai numeste si momentul "Aha!' -si se exprima prin inceput de descarcare, activitatea deplasandu-se pe comunicare. De fapt, este o faza care nu dureaza prea mult (dupa "Aha!', "Evrika!'). Totul este ordonat si comunicarea se supune, cuminte si ordonat, produsului "Evrika!'.

Urmeaza faza verificarii si a trecerii in etapele creativitatii ca structura psihica finala. Verificarea se face din doua puncte de vedere. Pe de o parte, prin verificarea a ceea ce a fost implicat in creativitatea activata si pe de alta parte, prin aportul creativitatii activate, deci a ceea ce a fost si ceea ce a devenit. Perioada verificarii este o perioada de munca intensa, activa si incarcata inca de tensiunea creativitatii ca stare de autoretraire.

Se considera ca fiecare persoana dispune de creativitate ca structura psihica potentiala si ca disponibilitate. Mai mult decat atat, in a doua jumatate a secolului al XX-lea, creativitatea a devenit o problema sociala protejata si in stadiu de a i se cauta mijloace de stimulare. Au inceput sa se contureze tot mai numeroase grupuri de psihologi care si-au conturat menirea de contributie in aceasta directie (a stimularii creativitatii). Foarte activ, in aceasta problema, a devenit grupul Mirabilis de la Iasi, grup care si-a extins activitatea si colaborarea la Timisoara, Cluj, Bucuresti si Timisoara.

Pe de alta parte, pe plan social s-au constituit tot mai numeroase olimpiade nationale si internationale, la care au intrat in testare sociala competitiva persoanele cu cea mai pregnanta dotare de creativitate si competenta. Nu putem ignora faptul ca, la multe din olimpiadele internationale, reprezentantii tineretului din Romania au fost mereu in locuri de frunte.

in acest context, subliniem faptul ca exista o creativitate potentiala sociala a grupurilor de natiuni si exista creativitatea individuala in tandem cu cea a grupului de apartenenta.

In final, mai subliniem inca o data faptul ca testele de creativitate diagnosticheaza creativitatea ca structura psihica. Aceasta structura are inca unele aspecte nedecodificate. De pilda, nu toate persoanele ce, in genere, sunt evident creative in interrelatiile curente, in problemele profesionale, sociale si de alte feluri au un potential ce nu se implica in creativitatea, ca stare, decat rareori, ceea ce inseamna ca, desi creativitatea lor exista si se manifesta zilnic, potentialul ei este diferit fata de persoane cam cu acelasi grad de creativitate potentiala, dar care au un mult mai mare potential de a se manifesta in produse ale creativitatii disponibile.

Exista, dupa cum am mai spus, si o indexare internationala a persoanelor cu cotien de inteligenta superior, care au si ele o forma similara a raportului dintre nivelul caracteristicii psihice respective si caracterul productivitatilor. Secolul al XXI-lea va adanci aceasta problema si o va socializa, deoarece exista o problema care, pe noi psihologii, ne obsedeaza, si anume aceea a implicatiei inteligentei si creativitatii in aspecte pozitive sau discutabile, cu efecte pozitive sau tot discutabile. Oricum, creativitatea este, social, in intensa crestere. Oficiile de inregistrare a inventiilor si descoperirilor au crescut; s-a nascut domeniul istoriei inventiilor si descoperirilor, a momentului istoric in care s-au nascut idei si progrese uriase pentru viata sociala, idei deosebite, opere de arta fascinante si incarcate de mesaje si idei noi. Or, toate acestea sunt incarcate de responsabilitati noi ale cunoasterii omului, care a creat toate stiintele si artele si a creat si creeaza omul de maine, acest necunoscut

Printre marile schimbari ale secolului XX, semnalam faptul ca are loc o feminizare a profesiilor, inclusiv in domeniul artelor, fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la cele doua sexe. Se poate presupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva (si mai deosebita pentru baieti, din care motiv o folosesc).

Identificarea si apoi stimularea dezvoltarii stiintei si tehnicii a conturat interesul pentru investigarea creativitatii la tineri si adulti. S-au elaborat, in acest context, numeroase cercetari si construiri de teste de creativitate, validarea acestora si implicit s-a conturat o mai completa intelegere a unor aspecte si forme de dezvoltare a creativitatii. Implicarea unor interogatii privind corelatiile creativitatii cu inteligenta, perceptia, aptitudinile, atitudinile, motivatiile, cunostintele (invatatura) au solicitat strategii complexe de cercetare cu teste de creativitate si teste privind caracteristicile psihice la loturi de subiecti de varste, sexe, preocupari, profesii si interese diferite.

Exista si cazuri in care diferiti autori nu au avut in atentie, in mod expres, creativitatea si au elaborat teste ce sunt sensibile pentru aceasta caracteristica psihica.

Chiar pentru copii mai mici de 2-6 ani exista testul Andrews.

Pentru prescolari (3-7 ani) se foloseste si testul Orippen, ce
cuprinde 7 dimensiuni ale creativitatii. Printre altele, solicita elaborarea de
povesti sau povestiri pe teme date.

Se foloseste si testul "Copilaria si adolescenta', conceput de
MARIA FRANCOIS.

Pentru scolari, se pot cita teste mai numeroase. Printre acestea,
testul R.R. HENRICHSON. Acesta solicita compozitii, in genere, pentru
scolari, ca si pentru prescolari, sunt sensibile si testele de desen-compozitie
si compozitie orala sau scrisa.

Scolarilor li se da testul KIRPATRICK, ce face parte din
categoria de teste in care se dau pete de cerneala pe baza carora se cere sa se
efectueze relatari, dar mai ales compozitii. Fiind un test din familia testelor
proiective Rorschach, se recurge la o demetamorfizare, in final, a
compozitiilor - dar intereseaza, in acelasi timp, caracteristicile compozitiei,
coerentele si scenariile ce se expun si se dezvolta, modul secvential
descriptiv sau de integrare in povestire (compunere, compozitie) a
ansamblului componentelor de plecare perceptiv - imaginative.

Vom prezenta, mai jos, cateva teste de creativitate.

Testul Vemon consta, ca material, din 4 tablouri pe baza carora se
solicita povestiri cu actiuni si deznodamant. Despuierea povestirilor promite
sa se foreze in caracteristicile si prezenta eventuala a creativitatii. Ca atare,
si in cazul acestui test intereseaza nu numai subiectul, dar si caracteristicile
individualizate ale creativitatii si tipul acesteia.

Testul lui I.H. McPherson este de inventivitate. Si in testul la care
ne-am referit mai inainte este prezentata, si posibil de surprins,
inventivitatea imagistica.

Testul Frederickson este de formulare de ipoteze in rezolvarea
catorva probleme. Intereseaza numarul si calitatea ipotezelor de rezolvare.

Testele de creativitate mai frecvent folosite, pe varste scolare mai
mari si la studenti, merita o atentie deosebita. Aceasta cu atat mai mult cu
cat creativitatea se contureaza ca de aport, mai ales dupa 16 ani.

Se utilizeaza, nu de putine ori, Testul FLANAGAN. Acesta este
un test de solutii pe cat posibil inedite la unele probleme ce se dau spre
rezolvare, semanand prin aceasta cu testul Frederickson.

Poate fi citat si testul R.A.T., al lui Mednick si Mednick (1964),
Testul lui Calvi (espressioni 1966), Testul lui Wallach (1965). Acesta din
urma evoca principiul originalitatii din optica asociatiilor expuse de E. Kant,
in lucrarea Critica ratiunii pure, 1790.

in testele enumerate pana acum, este solicitata inventivitatea,
perceperea situationala, asociatiile si creativitatea. Aceste criterii sunt
incluse si in testul Sarton si variantele Selier. Testul Selier are 3 sectiuni.
Prima contine figuri simple (cercuri, triunghiuri si dreptunghiuri) ce
trebuiesc completate (cate 12 figuri de fiecare fel). A doua cuprinde o
pagina cu 12 imagini simple, ambiguu formate, continand obiecte sau
peisaje. Se solicita titluri cat mai multe si cat mai interesante pentru fiecare
imagine. Ultima sectiune cuprinde 3 cuvinte, la care se cer cat mai multe
asociatii spontane. Testul solicita fluiditatea, originalitatea si productivitatea
ca aspecte ale creativitatii.¹

Interesant ni se pare si Testul Proiectelor, care consta din
prezentarea unor probleme si teme de proiectat in domeniul scolar, sanitar,
urbanistic, si valorizarea ideilor, sugestiilor si a gradului lor de
ingeniozitate, in genere, in astfel de teste se solicita fluiditatea ca una din
caracteristicile creativitatii prin compararea numarului de raspunsuri,
orientari tematice. Cei creativi au, in genere, mai multe solutii originale si
neasteptat de interesant integrate in ansambluri sau parti ale ansamblurilor.

Testul figurilor ascunse (dupa R.B. Cattell. contine o pagina cu 4
figuri complicate si 18 figuri simple). Trebuie sa se gaseasca figurile simple
in cele complexe. Si testul Sigma are inclusa aceasta sarcina, pentru testarea
atentiei si a sensibilitatii observatiei.

O folosire mai restransa, redusa, au testele E. Erikson de
productie teatrala. Cadrul de lucru se compune din scenarii in miniatura,
figurine, articole de recuzita. Pe baza acestora, se cere montarea unui
scenariu original, se solicita in mod special creativitatea scenica, se implica
organizarea scenica - adica a contextului in care are loc scenariul si care
sugereaza modul si nivelul de trai al personajelor, locul in care are loc - si
mai subtil, atmosfera ce se vrea implicata.

Inspirandu-se poate din testul Kirkpatrick si fireste din testul Rorschach, a fost efectuat testul petelor de cerneala acromatice de catre

Barron. Consta din 10 pete de cerneala. Se cere un singur raspuns pentru fiecare pata de cerneala.

Testul de imaginatie, al lui Yamamoto. consta in solicitarea de a
construi o povestire despre oameni sau animale neobisnuite, intr-o varianta,
se cer descrieri ale unor episoade din istoria omenirii, daca s-ar fi schimbat
unele evenimente (de pilda daca Hanibal ar fi invins pe romani). Este pentru
studenti si adulti, are demersuri de creativitate literara.

Barron, la care ne-am mai referit, a elaborat si un test de

reorganizare de cuvinte, ce consta din sarcina de a alcatui o povestire dintr-

un fond de cuvinte alese intamplator (si care sunt substantive, adjective,

adverbe). Se solicita de la subiecti sa utilizeze un numar cat mai mare din

cuvintele date. in fond, acesta este un test tip check-list.

O baterie foarte utilizata de creativitate este bateria lui Guilford (1971). Initiator al valului de interes starnit pentru problemele creativitatii¹. Guilford a elaborat (in 1950) o baterie ce a servit ca punct de plecare pentru numeroase alte baterii de teste din aceasta categorie. Dominat de ideile inrudirii creativitatii cu inteligenta, Guilford a elaborat o baterie in care timpul de raspuns este limitat. De altfel, el a considerat bateria sa ca fiind de gandire divergenta (oarecum de imaginatie). Din acest motiv, in aceasta baterie, intereseaza, cam in aceeasi masura, elaborarea, originalitatea, fluiditatea si flexibilitatea (atribute ale creativitatii pe care, de fapt, el a pus accentul printre primii psihologi preocupati de problemele diversitatii creativitatii). Exista in bateria sa o mai mare angajare a inteligentei, nu numai prin forajul implicat in baterie in vederea studierii capacitatii rationale de elaborare. Asa de pilda:

Testul sufixelor, primul din bateria Guilford, consta in insirarea
cat mai rapida a cat mai multor cuvinte ce se termina printr-un sufix dat.

Testul utilizarilor neobisnuite se refera la indicarea de cat mai
multe utilizari inedite pentru obiecte banale, ca de pilda: cutie de conserve,
cui, caramida etc. in variante se mai dau, ca starteri verbali, cuvinte,
precum: fier de calcat, masina de tocat etc.

Testul consecintelor, frecvent preluat si el in diferite alte baterii,
solicita indicarea consecintelor unor situatii imaginare, ca de pilda: ce s-ar
intampla daca oamenii nu ar mai dormi?

Exista in jurul a 20 de factori ce se activeaza, consistent, in testele mai cunoscute de creativitate. Trei observatii se impun din analiza rezultatelor a numeroase aplicatii de teste de creativitate, l. Faptul ca factorii implicati nu sunt egali cu aptitudinile, ci sunt implicati

in acestea si le operationalizeaza (factorii fluiditate, flexibilitate,

originalitate etc.). 2^Se poate observa ca testele de creativitate se implica in strategiile de

cercetare cu itemi ce se refera la diferite caracteristici ale personalitatii. 3. Faptul ca numarul testelor, ce se refera la creativitatea generala

nespecifica potentiala implicata, este relativ mult mai mare decat formele

specifice de creativitate activata sunt aproape imposibil de efectuat. Poate

doar pentru desen se poate implica o activare a creativitatii ceva mai

evidenta.

O alta problema ce s-a impus in cercetarea diagnostica a creativitatii este legata de modificarile ce apar in aceste caracteristici operationale ale creativitatii, in cazuri de tulburari psihice, ca: nevrozele, depresia, anxietatea etc.

Torrance si colaboratorii au reunit, intr-o baterie (bateria Minnesota), unele teste elaborate, aplicate, apoi perfectionate.

L Aceasta cuprinde, in prima parte, figuri incomplete, materiale pentru construirea de figuri pe pagini albe prin decupaje de hartie colorata si linii de reunire a decupajelor, cercuri si patrate pe contururi de obiecte¹ cat mai variate si buline de diferite culori, pentru a elabora tablouri interesante (vezi imaginile ce urmeaza).

II. Partea a doua a bateriei este foarte ampla si variata. Cuprinde imagini cu persoane, animale si obiecte si cere identificarea relatiilor si a naratiunii posibile incluse in acestea. Se cer, in continuare, solutii de imbunatatire de jucarii sau obiecte obisnuite. Urmeaza un test de utilizari neobisnuite ce se pot da unor obiecte banale - apoi se aplica un test ce are in atentie problema consecintelor - dandu-se situatii bizare (testul solutiilor posibile). Mai interesant ni se pare testul povestirilor imaginate pe baza unor titluri date, testul conferirii de titluri la imagini incomplete, ca si un check-list ce inventariaza 10 activitati din care se solicita enumerarea celor probate din initiativa proprie. Acest test a fost folosit si de Sarton.

O alta secventa a testului se refera la probe verbale.

Probele verbale cu stimuli nonverbali se condenseaza in trei categorii in bateria Minnesota:

Primul test este: Testul 'intreaba si ghiceste', dupa o imagine
data (Tom, fiul lui Peter, Baiatul cu pisica, mama cu gasca etc.). intr-o
prima etapa, se solicita de la subiecti sa puna toate intrebarile posibile in
legatura cu ce se vede in imaginea data. In a doua etapa, se cer propuneri
asupra cauzelor intamplarilor prezentate - si in final se fac propuneri asupra
conexiunilor posibile in contextul celor relatate. Testul pune in evidenta, in
afara de unele atributii ale creativitatii, si curiozitatea ca stare incitativa,
intelectiva.

in aceasta parte a bateriei intra si testul "Ce s-a schimbat?' de la
o imagine la alta "imbunatatirii produselor'. Se dau jucarii (o trusa
medicala, o masina de pompieri, o maimutica de plus etc.). Se cere sa se
indice cat mai multe imbunatatiri pentru a face fiecare jucarie mai atractiva.
O varianta a acestui test este testul perfectionarilor in care se/ cer
imbunatatiri de obiecte uzuale, bicicleta, haine, patine, telefon etc. Se
solicita creativitatea practica.

in fine, o ultima categorie de teste verbale cu stimuli nonverbali
se exprima in testul utilizarilor neobisnuite. Consta din solicitarea de
completari la testul anterior, din optica utilizarilor celor mai interesante
posibile (cum este si cum ar putea sa fie jucaria dupa referirile facute
anterior, tot de catre subiectul in cauza).

III. Partea a treia a bateriei Minnesota cuprinde 7 teste, dintre care doua au variante (forma A si B). Aceasta parte a bateriei solicita raspunsuri verbale la stimuli verbali, in succesiune, ca demersuri si criterii, aceasta parte cuprinde:

Testul utilizarilor neobisnuite, asemanator cu cel folosit de
Getzel si Jackson, solicita enumerari de utilizari neobisnuite (inedite) pentru
obiecte uzuale, cum ar fi cartea, caietul, ceasul etc. De foarte multe ori se
decupeaza prin diferite laboratoare aceasta parte a testului si se integreaza
cu testul consecintelor si testul titlurilor (la care ne vom referi in
continuare).

Testul consecintelor si a situatiilor imprevizibile (de inspiratie
Guilford). Acest test are doua forme: forma A si forma B.

Forma A cuprinde intrebari, aparent absurde, dar interesante pentru imagistica pe care o solicita, in acest sens, testul cuprinde intrebari de tipul:

Ce s-ar intampla, daca omul ar fi invizibil? Ce s-ar intampla, daca s-ar perfora un orificiu care sa strabata globul pamantesc? Ce s-ar intampla, daca omul ar intelege limba pasarilor si animalelor?

Forma B cuprinde itemi de interogatie mai bizara, ca de pilda: Ce s-ar intampla daca, zilele ar fi de doua ori mai lungi decat noptile? Ce s-ar intampla, daca omul ar fi nemuritor? Ce s-ar intampla, daca omul ar zbura fara aparate?

Testul situatiei este al treilea din aceasta parte a bateriei (este
preluat dupa Guilford). Consta in trei secvente in care se cere sa se gaseasca
cat mai multe solutii la diferite probleme. Daca unui prieten ii place sa rada
de altii, dar nu suporta ca altii sa rada de el Daca, fiind bolnav, cineva se
ocupa de gestiunea banilor si este suspectat de lipsa de onestitate Daca
toate scolile ar fi desfiintate, cum te-ai instrui? in afara de creativitate, se
testeaza si evaluari morale si sociale.

Testul problemelor uzuale, care este, de asemenea, folosit adesea
in cercetari privind creatii vitale, are doua forme:

Forma A cuprinde solicitarea de a se enumera cat mai multe probleme iegate de situatii concrete: facutul baii, a temelor etc.

Forma B solicita enumerari de activitati concrete necesare in satisfacerea de trebuinte (facutul unui sandwich, mersul la scoala etc.). in afara de creativitate, testeaza si adaptarea curenta.

Testul povestirilor imaginare (povestiri atractive pe un subiect
dat) are, de asemenea, doua forme (A si B), cu cate l O itemi fiecare.

Forma A are itemi de tipul: Cainele care nu latra, Omul care plange, Doctorul care a devenit tamplar etc.

in cadrul formei B, subiectele sunt mai bizare: Profesorul care nu vorbeste, Maimuta zburatoare, Barbatul rujat etc. Cotarea se face la fel ca la alte teste de povestiri.

Testul titlurilor. Se aplica in prelungirea testului figurilor
incomplete si a constituirii de imagini. Se cere sa se dea mai multe titluri
interesante pentru fiecare imagine realizata de subiect. Si Sarton a folosit un
astfel de test.

Testul activitatii creatoare (check-list) cuprinde 100 de activitati
(ca inventar), urmand sa se indice de catre subiecti acele activitati pe care le-
au probat prin initiativa proprie.

Bateria de Minnesota de creativitate are unele inrudiri cu testele de creativitate ale lui Guilford, care au influentat elaborarea acestei baterii. Este totusi o baterie mai interesanta, ampla si diagnostica privind creativitatea,

datorita utilizarii testelor nonverbale, prin care se largeste campul de investigatie a creativitatii.

't

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

Flori bolnave

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

Cateva desene efectuate pe baza semicercurilor date. Creativitatea la baieti si fete.

. Tot o baterie cunoscuta si larg utilizata este bateria lui N.A. Wallach si N. Kogan (1965). Aceasta este o baterie mai pregnant creativista. Se foloseste individual cu timp nelimitat, ceea ce acorda subiectului o securizare a activitatii. Porneste de la ideea necesitatii de a solicita subiectului itemii intr-o atmosfera ludica, netensionata, lipsita de atitudini critice si presante, in structuri incitative. Cuprinde cinci parti, dintre care 3 verbale si 2 nonverbale.

Testul enumerarii de cuvinte (verbal) consta din solicitarea de a
se enumera cat mai multe obiecte ce sunt rotunde, care fac zgomot, care sunt
patrate, care se misca pe roate etc.

Testul asemanarilor (similitudinilor) a fost adaptat, dupa R.A.T.,
de Mednick. Consta in solicitarea in numar cat mai mare de asemanari
(inedite) posibile, intre perechi de cuvinte denumiri, cum ar fi: perechea
cartofi-morcovi, pisica-soarece, tren-tractor, lapte-came, bacanie-
restaurante, vioara-pian, birou-masa etc.

Folosirea alternativelor este al treilea test din partea verbala a
bateriei. Probele nonverbale ale acestei baterii au urmatoarele secvente:

Testul interpretarilor de figuri (se dau 9 figuri) pe cartonase 10 x
15 cm si trebuie sa se precizeze ce reprezinta fiecare.

Testul interpretarii liniilor (stimulii sunt 9 linii) asezate in pozitii
diferite. Solicitarea este ceva mai dificila, din cauza ca punctul de plecare
perceptiv este relativ mai putin sugerat de variabile imagistice. Acest test a
fost adaptat dupa un test de Tangiuri.

Pentru a ilustra diferentele ce pot aparea in problemele testelor de
creativitate, ne vom referii la rezultatele obtinute intr-un test de completari
de desene.

in primul exemplu, s-a cerut completarea unor linii curbe si drepte - solicitandu-se si denumirea figurii dupa indeplinirea sarcinii de completare.

in primul exemplu, e vorba de un baiat de clasa a V-a (R.D.), care nu a implicat prea multa creativitate in desene, dar a dat primul din clasa respectiva rezultatele (deci, are o oarecare facilitate). Testul de desene solicita 10 completari. Aici, au fost date doar primele 4.

in desenul urmator, este vorba de un adolescent de clasa a IX-a (S.A.I.), caruia ii place sa deseneze. A dat al treilea desenele terminate.

. Testul de desene cu solicitari de completari de desene din linii drepte si curbe a fost dat si elevilor clasei a X-a. Prima serie de 6 completari a fost facuta de o eleva (R.V.. Proiectiv), completarile indica o persoana dominata de probleme de maturizare feminina, care are unele probleme, fapt pus in evidenta de desenele 4 si 6; eleva A.N., figura 4 si 5, indica asemanare si cautare. Indica duplicitate, nehotarare.

Din ansamblul testelor, privind creativitatea, s-a conturat si o serie de aspecte privind masculinitatea si feminitatea.

in primul rand, exista tendinte marcate de apropiere intre
caracteristicile psihice obtinute la baieti si la fete. Nu se manifesta
caracteristici diferite semnificative (in studiile lui Hargraves si Bottan 1977,
Wallach si Kogan 1955, Waro 1968).

Desigur, are loc o feminizare de profesii, inclusiv in domeniul
artelor, fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la cele
doua sexe. Se poate presupune ca feminizarea modului de exprimare a
creativitatii este atractiva (si mai deosebita pentru baieti, din care motiv o
folosesc).

in al treilea rand, S.S.E. (statutul social economic) este important
si genereaza multe diferente. Clasa mijlocie si avuta este favorizata.dat fiind
faptul ca e absorbita in activitati si tentatii cronofage diferite, inclusiv
sociale (pentru prestigiul social). Acestea erodeaza, in parte, exprimarea
creativitatii (mai ales productivitatea). Este evidenta, insa, originalitatea si
fluiditatea ca structura mai expresiva a creativitatii in aceste cazuri. Unii
autori au gasit diferente.

Prezinta importanta si relatia dintre creativitate si structurile sinelui, in cercetari, ce au in atentie aceasta problema, a reiesit faptul ca la persoanele creative, din diferite domenii, este mai pregnanta (dar nu foarte semnificativa) o conturare a sinelui cultural, legata de forma si implicatiile creative solicitate de profesia respectiva sau de activitatea dominanta a vietii de fiecare zi. Puberii, adolescentii si studentii au mai dilatat sinele fizic. Persoanele creative sportive, au, de asemenea, dezvoltata aceasta forma a sinelui ce se afla in scoli sau facultati cu diferite profiluri culturale sau tehnice, au mai dezvoltat sinele cultural, iar cei ce provin din familii mai consolidate, din clasa mijlocie (generatia a IlI-a de familii intelectuale) au si sinele moral - de civilizatie si conduite politicoase - mai dezvoltat, si tendinte mai puternice de crestere a productivitatii si nivelului expresiv al lucrarilor ce li se solicita la diferite niveluri de invatamant. Si Taylor a semnalat astfel de aspecte. Noi le-am gasit, mai ales, la tineri proveniti din familii de intelectuali, care au profesii non-economice (culturale).

Problemele creativitatii raman numeroase si solicitante, desi in ultimii 10 ani conceptul de creativitate, preluat de psihologia naiva, s-a vulgarizat si este folosit excesiv, considerandu-se ca toate persoanele au potential creativ ce poate atinge cele mai inalte niveluri sub influenta antrenarii si exercitarii. Este adevarat ca exista o sensibilizare mai mare stimulativa a creativitatii, fapt pentru care s-au dezvoltat asa numitele metode de stimulare a creativitatii - si grupurile de psihologi care se ocupa de aceasta stimulare - dar cercetarile se afla intr-un discret impas in aceasta problema si traverseaza perioade de elucidari si reevaluari - ce se centreaza pe definirea si stabilirea tipologiilor creativitatii - care sunt foarte diferite, dar si pe problemele metodelor posibile de investigat de cei ce poseda creativitati si de problemele inspiratiei etc., probleme ce solicita eforturi de cercetare de alt gen decat cele de pana acum¹.

Dam mai jos lista testelor mai des folosite si mai sensibile la stabilirea creativitatii individuale potentiale.

In continuare, vom prezenta un test cu 3 secvente, ca cele mai multe teste de creativitate. A fost elaborat, ca adaptare, dupa testul Selier de creativitate (cu o structura mai complexa). Este folosit la Universitatea Bucuresti (a fost mult folosit in lucrarile de an, din deceniile 60 si 70). A fost validat la peste 250 de elevi, din clasele VI si VIII si 320 de elevi, din clasele IX si X liceale. Are 3 secvente. Prima secventa este a desenelor de mai jos, carora se solicita sa li se faca completari, spre a iesi desene cat mai interesante. A doua secventa solicita cat mai multe titluri la imaginile date, iar a treia secventa solicita cat mai multe cuvinte asociate liber, la cele 10 date in test (l - seara, 2 - ploaie, 3 - mana, 4 - avion, 5 - succes, 6 - tristete, 7 - sfarsit, 8 - abis, 9 - computer, l O - avion).

Interpretarile la testul UBTS:

in fiecare test de creativitate intereseaza, in primul rand, originalitatea, facilitatea si varietatea.

in ceea ce priveste originalitatea, se porneste de la faptul ca si in
completarea si darea de titluri la desene si in implicarea de asocieri spontane
de cuvinte exista raspunsuri banale si raspunsuri originale, in majoritatea
cazurilor, raspunsurile originale sunt mult mai putin numeroase decat cele
banale.

Raspunsurile originale reprezinta originalitatea potentiala. Originalitatea se calculeaza dand nota l la raspunsurile banale si 2 la cele originale. Cele originale sunt raspunsurile care apar o data de doua ori, doar la un test sau doua dintre o multime de teste de acelasi fel, date cel putin pentru 30 de subiecti.

Facilitatea se calculeaza urmarind interpretarile date celor 16 imagini ale testului (dupa ce s-a stabilit originalitatea). Daca subiectul a dat mai putin de 14 titluri, are un ritm lent de activitate interpretativa creativa.

Daca a dat de la 14 la 22 de titluri, are ritm mediu. Daca a dat 36 de raspunsuri, are facilitate mare si merita atentie.

Varietatea consta in numarul de raspunsuri diferite date. Daca se pot diferentia 2-3 teme la cele 15 desene, varietatea 3-4 la cele 18 solicitari de teste, 2-3 cuvinte similare pe fiecare serie de cuvinte din cele 8, are o varietate scazuta. Daca se dau 5-8 raspunsuri la primul test, 7-9 la al doilea si 4-5 la al treilea test (cel de asociatii), creativitatea testata are varietate mare si daca are 15 desene diferite la primul test, 35 la al doilea si 36 + la al treilea, are varietate buna.

Interpretare finala

Facilitatea. Ritmul rapid de executie inseamna fantezie vie, capacitate de improvizare, gasire de solutii, chiar daca nu sunt foarte bune. Subiectul poate schimba usor ideile si solutiile. E susceptibil de talent artistic. Este atras de noutate. Poate profesiunea sau alte conditii sa nuM permita sau sa-i stimuleze manifestarile imagistice care sunt folosite si in alte ocazii ale testului¹.

Ritmul lent, la 2 din cele 3 exercitii, sugereaza ca subiectul elaboreaza ideea pe seama unor reflectii sustinute. Se fereste metodic de impulsivitate. Are idei retinute si mai mult rationale decat imaginare. Este uneori intelept, in grup, este adesea moderator mai mult decat animator si trebuie sa fie stimulat de ceilalti.

Ritmul moderat, la secventa cu cuvintele, pune in evidenta rigoare si echilibru ale acestuia. Subiectul isi poate pierde controlul si spontaneitatea.

Varietatea, in genere, cei ce aleg putine teme se angajeaza, de obicei, in ceea ce le place, in acele domenii, imaginatia este mai activa, si nu poate fi fecunda in alte domenii.

Varietatea medie pune in evidenta^, legaturi mai diferite si
deschidere la sugestii, receptive la nou. Este varietatea cea mai frecventa
(medie).

Cei cu varietate mare au potential ridicat - care depinde, insa, de continutul ce semnifica aceasta situatie.

Alte categorii. Echilibrul dintre polaritatea excesiva si dispersie. E vorba de persoane cu multe subiecte (solutii). Au spirit deschis, putand imbina puncte de vedere diferite, pastrand o idee principala.

Originalitatea. Raspunsuri conformiste la doua teste arata ca subiectul este bine adaptat la grupul din care face parte. Este dispus sa-si modifice comportamentul si sa-si adapteze ideile la situatia prezenta, cand vrea sa se distinga prin idei originale.

Raspunsuri originale la cel putin doua teste inseamna ca poate fi creator, ii palce independenta in judecata, nu are satisfactie, insa, cand socheaza. Poate fi total creativ intr-un mediu conventional, risca insa sa strice hazul celorlalti, in munca, vrea antrenamente si schimbare. Nu suporta rutina si inertia. Ideile lui ofenseaza, insa, adeseori simtul comun; ulterior, este apreciat si preluat de altii.

Alte categorii. Combina fantezia cu conformismul, adaptarea si originalitatea. Are incredere in sine si are succese profesionale favorizate. Are idei ce sunt personale, fara a fi ceva avansat. Toate acestea se raporteaza la cele de mai jos, adica la semnificatia desenelor:

Daca deseneaza cifre, figuri geometrice, grafice, harti geografice,
inseamna tendinta spre abstractizare, mai ales daca se realizeaza prin
mijloace economice si linii dominant duble.

Daca deseneaza motive ornamentale, decorative, fiinte supranaturale,
imagini simetrizate cu numeroase linii rotunjite, are spirit imaginativ
simetrizat, inclinatii si gust estetic.

Daca deseneaza fiinte vii, animale, vegetale, flori, fructe are o adaptare
larga si usoare nuante pragmatice - usor egoism.

Daca deseneaza vehicule si masini, vapoare, avioane, rachete are spirit
tehnic si tendinte spre evaziune, dorinta de schimbare.

Daca deseneaza obiecte culturale, carti, tablouri, instrumente muzicale,
sculpturi are preocupari artistice.

Daca deseneaza obiecte sportive, rachete, mingi, plase, schiuri etc. are
interes pentru activitati relaxante, este o personalitate sociala, potential
activa.

Daca deseneaza constructii, case, parti de constructii si viaducte, poduri,
uzine, furnale are spirit de sinteza, constructivism, viata potential ferma,
spirit ordonat si preocupari importante in care persista chiar daca exista
dificultati pe parcurs.

Daca deseneaza obiecte familiare, jucarii, vesminte, alimente, vesela are
adaptare mai restransa la mediul familial apropiat, dorinte si aspiratii spre
confort, tendinte sociale spre izolare.

Daca deseneaza arme de tot felul, revolver, pusca, mitraliera etc. se pun in
evidenta tendinte usor agresive latente, agresivitate potentiala, spirit
independent.

Daca deseneaza fiinte umane, personaje, parti de corp, exprima usor
narcisism, preocupari si cunostinte latent erotice, sociabilitate bazata pe
elemente de aberatii naturale, nu pe colectivitate si preocupari materiale.
Daca sunt caricaturi expresive, exprima atitudini critice pozitive sau
negative.

Daca deseneaza mult cer, astri, sisteme planetare, nori, stele, ploaie,
evenimente meteorologice, inseamna ca este o persoana detasata de concret,
dar si romantism si anxietate latenta.

Daca deseneaza peisaje, accidente de teren, inseamna ca are dorinta de
evaziune si solitudine.

Daca deseneaza ruine, obiecte rupte sau barate, inseamna ca este o
persoana cu tendinte depresive.

Daca deseneaza alte teme, desenele facute se integreaza, adesea, la acest
punct.

Aceleasi caracteristici interpretative se mentin si pentru titlurile date schitelor de desen, carora trebuie sa le dea cate 3 titluri (cele 14 tipuri de categorii de termeni implicati in titluri).

Intereseaza daca cele 3 titluri solicitate pentru fiecare figura s-au dat in totalitate. Daca da, inseamna ca subiectul are creativitatea potentiala de inalt nivel. Daca titlurile sunt sub jumatatea nivelului creativitatii potentiale, este scazut, daca trec de jumatate, nivelul este mediu - daca se apropie de trei sferturi si dupa - tinde spre foarte bun. In afara de aceasta evaluare numerica intereseaza dominatia titlurilor date. Tabelul cu semnificatia desenului, prezentat in paginile anterioare este valid sa puna titlurile date.

Intereseaza, insa, dominantele de titluri, varietatea lor.

Daca titlurile se repeta, inseamna ca subiectul are o creativitate potentiala relativ slaba decodificata de sensuri si semnificatii. De asemenea, are o slaba flexibilitate a creativitatii.

in genere, testele de creativitate sunt in plina dezvoltare ca si problema creativitatii, de altfel, si fara indoiala, in primele decade ale acestui secol se vor cumula progrese semnificative privind creativitatea si valorizarea ei, datorita cresterii solicitarii creativitatii in viata sociala.

Problemele creativitatii raman probleme deschise si foarte de interes.

Sa nu uitam ca in secolul ce a trecut s-a dezvoltat surprinderea
energiei atomice, astronautica, scenariile spatiale virtuale etc. Sa nu uitam
nici faptul ca intr-un autoturism sunt condensate peste 7-&00 de inventii
si, fara indoiala, in viitor vor aparea creatii din ce in ce mai sofisticate
si mai interesante stimulative pentru creativitate. Vor fi facute astfel de
inventii peste tot in lume. Goethe a semnalat faptul ca deodata, fara legaturi
personale, exista descoperiri simultane, din ce in ce mai numeroase, in
diferite zone si tari ale lumii.