QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Psihanaliza licenta test







Psihanaliza licenta test


Psihologie

TRUE/FALSE

1. Atributul de dinamic se refera la faptul ca elementele ce apartin inconstientului (idei, imagini) exercita continuu o presiune pentru a intra in constient si se asociaza intre ele.
ANS: F

2. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evolutia fortelor pulsionale, reprezinta perspectiva economica in psihanaliza.
ANS: F

3. Principiul placerii stipuleaza ca principalul scop al activitatii psihice este evitarea neplacerii si obtinerea placerii.
ANS: T

4. Principiul realitatii stipuleaza ca satisfacerea nevoii trebuie amanata in functie de cerintele realitatii
ANS: T

5. Perspectiva dinamica se refera la faptul ca orice fenomen psihic poseda o dimensiune cantitativa, continuturile psihice fiind investite cu o anumita cantitate de energie psihica
ANS: F

6. Investirea afectiva presupune detasarea unei cantitati de energie unui continut psihic
ANS: T

7. Dezinvestirea afectiva presupune atasarea cantitatii de energie de reprezentarea aferenta
ANS: F



8. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decat vointa pacientului
ANS: F

9. Vindecarea nevrozei depinde de vointa pacientului de a depasi starile prin care trece
ANS: F

10. Simptomele nevrotice au la baza perturbari in viata sexuala a individului
ANS: F

11. Imposibilitatea descarcarii tensiunii sexuale pe cale normala duce la descarcarea acestei tensiuni pe cai indirecte si nespecifice prin atacuri de panica, simptome somatice etc.
ANS: F

12. In perioada adolescentei individul renunta la imaginile parentale idealizate si la iluzia atotputerniciei
ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Punctul de vedere economic se refera la:
a. cantitatea de energie investita intr-un proces sau fenomen psihic

2. Simptomul apare ca rezultat al:
b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu si realitatea exterioara; depinde de capacitatile adaptative ale eului

3. Inconstientul este caracterizat de :
a. procesele primare, mecanismele condensarii, deplasarii si simbolizarii si de principiul economiei psihice

4. Conflictul specific stadiului oral este legat de:
a. intarcare

5. Principala functie psihica in stadiul anal este:
b. dobandirea controlului asupra propriilor tendinte

6. Mecanismul psihozelor are la baza:
b. proiectarea conflictului in exterior si nu refularea lui

7. Schizofrenia este rezultatul:
a. unei fixatii la stadiul schizoparanoid

8. Perspectiva dinamica se refera la:
a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interactiunea dintre fortele ce tind catre scaderea tensiunii psihice si cele care se opun acestei descarcari

9. Energia psihica apartine:
c. fiecarei instante psihice, fiind repartizata intre cele trei instanta si putand circula intre ele

10. Pentru a mentine tensiunea psihica la un nivel constant, aparatul psihic:
a. transforma energia libera in energie atasata unei reprezentari sau idei astfel incat descarcarea sa fie intarziata si controlata

11. Intre instantele si nivelurile psihice exista urmatoarele relatii:
b. sinele este inconstient, eul este in parte inconstient in parte constient, supraeul este sediul unor forte inhibitorii care actioneaza inconstient

12. Pulsiunea este constituita la nivel psihic din :
a. reprezentare pulsionala si afectul care o insoteste

13. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia in considerare:
b. doua tipuri de pulsiune: libidoul si interesul eului

14. Principala activitate psihica in stadiul oral este:
b. asimilarea de informatii auditive, vizuale, cutanate

15. Functionarea psihica in plan cognitiv este caracterizata in stadiul oral de:
a. nediferentierea dintre fantasma si realitate

16. Caracteristica afectiva in stadiul anal este:
c. ambivalenta

17. Principala achizitie psihoafectiva in stadiul anal este:
b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor si persoanelor din jur

18. Declansarea unei nevroze are loc cand:
a. exista unui conflict intrapsihic, un anumit raport al fortelor implicate in acest conflict, si apare alegerea inconstienta a unei modalitati de compromis prin care acest conflict se va exprima

19. Psihoza maniaco-depresiva este explicata de Melanie Klein prin:
a. incapacitatea subiectului de a surmonta pozitia depresiva

20. Refularea reprezinta:
b. impingerea in inconstient a unor continuturi constiente

21. Pulsiunea reprezinta:
b. reprezentantul psihic al instinctului

22. Conflictul psihic se manifesta:
c. in nevroza, psihoza si normalitate

23. Tulburarile psihice apar cand:
a. fortele ce intra in conflict sunt egale ca intensitate

24. Intre normal si patologic exista o deosebire:
a. cantitativa

25. Energia psihica se deplaseaza in aparatul psihic:
a. de la un element la altul prin intermediul lanturilor asociative

26. Procesul refularii consta in:
a. impingerea unei reprezentari in inconstient si separarea ei de afectul atasat ei

27. Pulsiunea este un proces aflat la granita dintre:
a. psihic si somatic

28. Complexul Oedip presupune doua conflicte:
a. un conflict interior dat de regretul fata de parintele respins si unul exterior dat de teama fata de parintele respins

29. Narcisismul primar se refera la investirea afectiva a:
a. subiectului si a corpului sau

30. In stadiul oral relatia de obiect este caracterizata de:
a. a inghiti sau a fi inghitit

31. Obiectul pulsiunii in stadiul anal este reprezentat de:
a. obiectul partial ce trebuie controlat in scopul afirmarii autonomiei

32. Nevroza fobica are drept simptome:
b. teama de necontrolata fata de anumite obiecte sau situatii

33. Psihozele au ca specific:
a. nediferentierea dintre realitatea psihica si cea externa
b. diferentierea dintre obiectul bun si cel rau
c. regresia la narcisismul secundar


Examen licenta iulie 2010
Psihiatrie

MULTIPLE CHOICE

1. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?
1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
4. marihuana

b. 2+4


2. Sevrajul la heroina se manifesta prin:
1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilara

c. 1+3

3. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:
1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping
4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 1+2+3


4. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:
1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni in gandire – negarea

d. 1+2+3+4

5. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:
1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare
3. Cresterea criminalitatii globale
4. Risc crescut de cancer cerebral

c. 1+3

6. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:
1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta

d. 1+2+3+4

7. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:
1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
4. terapii sistemice familiale

d. 1+2+3+4

8. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:
1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
4. CIWA-r
d. 1+2+3+4

9. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:
1. psilocibina
2. mescalina
3. LSD
4. marihuana

a. 1+2+3

10. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice

d. 1+2+3+4

11. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:
1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane
2. Rezistenta la tratament
3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva

d. 1+2+3+4

12. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate histrionica

c. 1+3

13. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta

b. 2+4


14. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:
1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline

a. 1+2+3


15. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate histrionica
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

c. 1+3

16. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. Isi subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3


17. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:
1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern

c. 1+3

18. Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:
1. Tulburarea somatoforma
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimica

d. 1+2+3+4

19. In etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:
1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea

d. 1+2+3+4

20. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?
1. gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
4. impulsivitate

b. 2+4


21. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:
1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta

d. 1+2+3+4


22. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:
1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
4. Lipsa criticii fata de propria boala

d. 1+2+3+4

23. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:
1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara

d. 1+2+3+4

24.
Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie

d. 1+2+3+4

25. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

b. 2+4


26. Simptomele caracteristice schizofreniei in viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii

c. 1+3

27. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:
1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid

a. 1+2+3


28. Tulburarile asociate episodului depresiv major in cadrul tulburarii bipolare pot fi:
1. Tulburari fobice
2. Expresivitate panto-mimica caracteristica
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

d. 1+2+3+4

29. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele:
1. mistice
2. de persecutie
3. de grandoare
4. kinestezice

a. 1+2+3


30. Despre negativismul prezent in schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:
1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este in imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrangere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil

d. 1+2+3+4

31. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina

a. 1+2+3


32. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:
1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
4. distractibilitate

d. 1+2+3+4

33. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:
1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala
4. varsta de debut peste 40 de ani

a. 1+2+3


34. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. abulia
2. agnozia
3. anhedonia
4. tulburarile de memorie

b. 2+4


35. Dintre etapele investigarii dementei fac parte:
1. Istoricul familial
2. Istoricul psihiatric
3. Istoricul medical general
4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

d. 1+2+3+4

36. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.

c. 1+3

37. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck

d. 1+2+3+4

38. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.

a. 1+2+3


39. Intre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele patologice

d. 1+2+3+4

40. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:
1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii

a. 1+2+3


41. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
3. neurastenia
4. nevroza isterica

a. 1+2+3


42. Dintre tulburarile disociative fac parte:
1. tulburarea de somatizare
2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia
4. amnezia psihogena

b. 2+4


43. Printre tulburarile anxioase (conform clasificarii DSM-IV) se inscriu:
1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea somatoforma

a. 1+2+3


44. Intre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele penale

a. 1+2+3


45. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

c. 1+3

46. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:
1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
4. Dificultati de gandire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare

d. 1+2+3+4

47. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:
1. Vorbitul in public,
2. Urinatul in toaletele publice,
3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate

a. 1+2+3


48. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:
1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
4. Desensibilizarea sistematica

c. 1+3

49. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup in PTSD:
1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent
4. Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3


50. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. Isi subliniaza repetat si exagerat calitatile
2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

c. 1+3

Psihologia muncii
Specializarea PSIHOLOGIE -Licenta iulie 2010

TRUE/FALSE

1. Continuumul motivational reprezinta acea intensitate a muncii care permite obtinerea unor performante inalte.
ANS: F

2. Optimul motivational se refera la faptul ca orice element al muncii (salariu, conditii de munca, relatii cu seful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera atat satisfactie, cat si insatisfactie in munca in functie de contextul organizational la care ne raportam.
ANS: F

3. Recrutarea interna reprezinta procesul de acomodare a noilor angajati cu conditiile specifice ale activitatii institutiei si locului de munca.
ANS: F

4. Selectia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta si de a identifica acei candidati care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale institutiei, si de atragere a acestora in cadrul institutiei.
ANS: F

5. Recrutarea interna se refera la recrutarea candidatilor din interiorul institutiei fie prin afisarea postului liber urmat sustinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer in cadrul institutiei.
ANS: T

6. Prin metodele informale de recrutare interna institutia angajeaza fosti salariati sau fosti studenti care au lucrat in regim de colaborare in institutia respectiva.
ANS: F

7. Surse de recrutare externa pot fi: agentiile de forta de munca (oficiile de forta de munca), centrele teritoriale de inregistrare a somerilor, targurile de locuri de munca, asociatiile profesionale, institutiile de invatamant.
ANS: T

8. Criteriile avute in vedere in procesul de recrutare externa sunt: competenta, vechimea in munca, si potentialul de dezvoltare al angajatilor.
ANS: T

9. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A. Maslow arata ca: 1) in acelasi timp asupra unui individ poate actiona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuinte de la nivelurile superioare duce la cresterea dorintei de a satisface trebuintele de la un nivel inferior
ANS: T

10. Conform teoriei performantelor asteptate, atunci cand angajatii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitati: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea perceptiei fata de sine; parasirea domeniului.
ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Satisfactia muncii este influentata de:
a. facilitatile economice si socio-profesionale
b. caracterul rutinier/ variat al muncii
c. relatiile la locul de munca muncii
d. cadrul organizational in care se desfasoara munca
e. caracteristicile fizice ale locului de munca

a. a+b+c+d+e

2. Tipurile de trebuinte din teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A.Maslow sunt:
a. trebuintele de cooperare si afiliere
b. trebuintele de stima si statut
c. trebuintele de hrana, locuinta, imbracaminte
d. trebuintele de autorealizare
e. trebuintele de securitate

b. a+b+c+d+e

3. Conform factorii de igiena (supravegherea, conditiile de munca, relatiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) si factorii motivationali (realizarile personale, recunoasterea, munca insasi, posibilitatile de avansare, etc) determina atat satisfactie cat si insatisfactie in munca;
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
1) Managementului stiintific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizarii nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echitatii
7) Teoriei asteptarii
8) Teoriei reintaririi si consolidarii
c. 5

4. Interviul de selectie este eficient in urmatoarele situatii:
a. relevarea unor calitati ale candidatilor ca de exemplu: tinuta, limbaj, conduita nonverbala, motivatii, interese si aspiratii de viitor, pregatire si calificare profesionala, experienta

5. Recrutarea interna prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre urmatoarele elemente:
a. permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potentiali;
b. poate constitui un bun factor de motivare a angajatilor in vederea viitoarei promovari;
c. incurajeaza un nou mod de gandire in cadrul organizatiilor;
d. punctele forte si punctele slabe ale candidatilor sunt cunoscute mult mai bine.
Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele avantaje ale recrutarii interne:



b. b+d

6. Care dintre elementele de mai jos reprezinta dezavantaje ale recrutarii interne:
a. costul recrutarii personalului este mult mai ridicat;
b. impiedica infuzia de “suflu proaspat” si nu favorizeaza promovarea unor
“ idei noi”;
c. la un ritm rapid de extindere a institutiei, posibilitatile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depasite;
d. nu este nevoie de o perioada de acomodare cu noul loc de munca;
e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate mentinandu-si legaturile cu fostii colegii de munca;
Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne:
a. b+c+e


7. Conform munca este o parte importanta a vietii oamenilor, pot folosi autocontrolul in atingerea obiectivelor organizatiei, accepta bucurosi responsabilitati in functie de recompensele asociate acestora si pot da dovada de inventivitate si creativitate in munca.
1) Managementului stiintific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizarii nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echitatii
7) Teoriei asteptarii
8) Teoriei reintaririi si consolidarii
b. 3

8. . . . . . . . . . . se bazeaza pe urmatoarele postulate:
a. oamenii au o aversiune innascuta fata de munca si vor incerca sa o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze si sa-i constranga pe angajati pentru realizarea obiectivelor organizatiei;
c. angajatii trebuie condusi pentru ca evita responsabilitatile;
d. angajatii sunt preocupati in general de securitatea personala.
Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta:
1. teoria X
2. managementul stiintific
3. teoria ERG
4. teoria Y
5. teoria echitatii
6. teoria consolidarii

a. 1

9. Recrutarea externa prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre elementele de mai jos:
a. recrutarea personalului este mult mai rapida si cu costuri mai mici;
b. permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potentiali;
c. incurajeaza un nou mod de gandire in cadrul organizatiei;
d. creste motivarea personalului;
e. se realizeaza economii in costurile de pregatire pentru ca se angajeaza profesionisti competenti, bine pregatiti, din exterior
b. b+c+e

10. Care dintre elementele prezentate reprezinta dezavantaje ale recrutarii externe:
a. favorizeaza promovarea ideilor noi;
b. timpul necesar acomodarii, adaptarii si integrarii pe posturi a noilor angajati este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;
c. identificarea, atragerea si evaluarea candidatilor se realizeaza mult mai dificil;
d. nu implica elaborarea unor programe de pregatire profesionala intrucat se angajeaza profesionisti din exterior;
e. poate aparea respingerea noilor veniti de catre vechii angajati ceea ce creeaza dificultati de integrare, duce la scaderea motivatiei afectand productivitatea muncii
a. b+c+e

11. Care dintre urmatoarele metode sunt utilizate in recrutarea externa?
a. observatia
b. anunturile publicitare
c. analiza produselor activitatii
d. fisierul cu potentiali angajati
e. institutii specializate in recrutarea/selectia de personal/ consultanta in domeniul resurselor umane
f.metoda timpilor si a miscarilor
g.reteaua de cunostinte
h.internetul
i. studiul de caz
j.analiza postului
k. head-huntingul

b. b+d+e+g+h+k

12. Etapele planului de recrutare sunt:
a. analiza prognozei cererii de resurse umane
b. organizarea posturilor si a oamenilor
c. testarea psihologica
d. prognoza ofertei de resurse umane
e. organizarea interviului de selectie
f. analiza evidentei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor
g. acomodarea cu locul de munca
h. studiul posturilor
i. calculul nevoilor directe de recrutare
Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului de mai sus:
a. a+b+d+f+h+i

13. Conform factorul care motiveaza oamenii in procesul muncii este salariul pe care acestia il primesc
1. Managementului stiintific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizarii nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echitatii
7. Teoriei asteptarii
8. Teoriei reintaririi si consolidarii
c. 1

14. Conform indivizii sunt preocupati nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc in schimbul efortului propriu ci si de relatia dintre recompensele pe care le primesc ei si cele pe care le primesc ceilalti.
1. Managementului stiintific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizarii nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echitatii
7. Teoriei asteptarii
8. Teoriei reintaririi si consolidarii

d. 6

15. Etapele selectiei de personal sunt urmatoarele:
a. analiza scrisorii de intentie si a curriculumului vitae
b. adaptarea in munca
c. interviul de selectie
d. identificarea cu munca
e. testarea psihologica
f. recrutarea interna
g. probele de cunostinte profesionale
h. probele de lucru
i. integrarea la locul de munca
j. examinarile medicale
k. asimilarea informatiilor si comportamentelor specifice muncii
l. verificarea referintelor
m. decizia finala
Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului de mai sus:

b. a+c+e+g+h+j+l+m

16. Factorii care influenteaza procesul de integrare sunt:
a. scopurile institutiei la care angajatul trebuie sa adere;
b. coeziunea si coerenta grupului in care angajatul isi desfasoara activitatea;
c. contractul dintre angajat si institutie si care stabileste un echilibru intre contributiile si realizarile cerute si recompensele financiare si nonfinanciare din partea institutiei;
d. normele care definesc rolurile angajatului in institutie;
e. raporturile de putere si de dependenta cu colegii si cu superiorii ierarhici

b. a+b+c+d+e

17. Consolidarile in viziunea lui B.F Skinner sunt:
a. facilitatile
b. mutarile disciplinare
c. mentinerea unei echitati efort-compensatie
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
f. stingerile
g. consolidarile negative
h. cresterile salariale
i. sanctionarile

a. a+b+d+e+f+g+h+i

18. Tipurile de erori care pot aparea in timpul interviului de selectie sunt:
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea in functie de varsta
c. eroarea de contrast
d. sublinierea elementelor negative
e. eroarea de tip halou
f. eroarea datorata primei impresii
g. discriminarea in functie de sex

a. a+b+c+d+e+f+g

19. Stadiile procesului de integrare profesionala in viziunea lui O. Hoffman sunt:
a. adaptarea in munca
b. vizite in institutie, conduse de seful ierarhic, care ii va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa si mai ales departamentele cu care va colabora
c. asimilarea
d. identificarea cu institutia si colectivul
e. oferirea noului angajat a unei «mape de intampinare» care sa contina informatii referitoare la structura organizatorica a institutiei, facilitatile existente, programul de lucru, modalitatile de evaluare, regulamentele institutiei, date despre protectia muncii, prevenirea accidentelor, etc.
a. a+c+d

20. Teoria celor trei necesitati a lui David McClelland are in vedere urmatoarele necesitati:
a. necesitatile de existenta
b. necesitatile de securitate
c. necesitatile de putere
d. necesitatile de afiliere
e. necesitatile de realizare
f. necesitatile de stima si statut

a. c+d+e

21. .consta in compararea fiecarui candidat cu predecesorul sau/ predecesorii sai, neglijand comparatia cu standardul prestabilit al interviului.
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
b. eroarea de contrast

22. Conform oamenii fac o comparatie intre efortul pe care il depun (educatie, calificare, abilitati, experienta, timpul lucrat in organizatie, etc) si compensatia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoasteri, promovari).
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta
b. teoriei echitatii

23. ..are la baza nevoia de a sti, de a cunoaste, curiozitatea si interesul intelectual fata de o anumita profesiune
b. motivatia cognitiva

24. Sursa generatoare a ..se afla in trebuintele personale ale individului si este solidara cu activitatile lui, individul exercitand o munca in conformitate cu propriile aptitudini si abilitati.
a. motivatiei intrinseci

25. In viziunea lui B.F.Skinnereste o forma de consolidare bazata pe ideea ca un anumit comportament va disparea daca va fi ignorat.
c. Extinctia

26. ..este determinata de interactiunea membrilor grupului de munca si se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum si satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima si statut social ale acestora
c. Motivatia psihosociala

27. ..sunt acele persoane care nu trec de procesul de selectie dar care in realitate demonstreaza ca sunt muncitori buni
a. Indivizii falsi negativi

28. In cadrul interviului de selectie . . . . . . . . . . se produce atunci cand o anumita caracteristica a interviului impresioneaza foarte puternic, punandu-si amprenta asupra evaluarii generale a candidatului.
b. Eroarea de tip halou

29. . . . . . . ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post in cadrul unei institutii prin analiza obiectiva a concordantei dintre caracteristicile profesionale ale unui post si caracetristicile fizice, psihice si informationale pe care le prezinta solicitantii postului.
a. selectia de personal

30. ..explica motivarea in munca ca pe un proces complex in care indivizii analizeaza sansele pe care le au in obtinerea anumitor rezultate si masura in care aceste rezultate sunt atragatoare pentru ei.
a. Teoria Y
b. Teoria echitatii
c. Managementul stiintific
d. Teoria asteptarii
e. Teoria bifactoriala motivatie-igiena
f. Teoria ERG

d. d

31. In explicarea comportamentului uman ..utilizeaza un set redus de trebuinte si anume trebuinte legate de existenta, trebuinte legate de relatiile cu semenii si trebuinte de crestere.
a. Teoria X
b. Teoria echitatii
c. Teoria ERG
d. Teoria asteptarii
e. Teoria bifactoriala motivatie-igiena
f. Teoria celor trei necesitati
c. c

32. ..are la baza reactii de respingere si aversiune ale individului fata de consecinte neplacute care pot aparea la locul de munca (concediere, retrogradare, critica, teama de esec sau pierdere a prestigiului, etc.)
a. motivatia extrinseca pozitiva
b. motivatia extrinseca negativa


ANS: B

33.
Una dintre teoriile de mai jos are in vedere trei aspecte importante:
1. grupul este structura de baza in institutie;
2. angajarea pe viata, polivalenta, cariera lenta, contureaza motivatia
individuala;
3. respectul oamenilor pentru munca si grup este masura propriului lor
respect.
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:

a. teorie ERG
b. teoria celor trei necesitati
c. teoria Z
d. teoria Y
e. teoria performantelor asteptate


ANS: C

34.
Una dintre teoriiile motivationale de mai jos porneste de la premisa ca motivatia pentru munca este determinata de patru tipuri de comparatii:
1. comparatia cu o situatie anterioara in care s-a aflat individul in cadrul aceleiasi organizatii;
2. comparatia cu o situatie anterioara in care s-a aflat individul in afara organizatiei;
3. comparatia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizatiei;
4. comparatia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizatiei.

Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
a. teorie echitatii
b. teoria celor trei necesitati
c. teoria Z
d. teoria bifactoriala motivatie-igiena
e. teoria performantelor asteptate


ANS: A


Psihologia personalitatii
Specializarea PSIHOLOGIE_Licenta iulie 2010

MULTIPLE CHOICE

1. 1. Rolul social exprima:
A. conceptia despre viata
B. imaginea de sine
C. standarde comportamentale
D. norme sociale

a. A+B
b. C+D
c. B+C
d. B+C+D


ANS: B

2. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:
A. locul Eului in structura personalitatii
B. structura psihologica a Eului
C. rolul Eului in structura personalitatii
D. particularitatile eului

a. A+B
b. B+C
c. B+C+D
d. A+C
e. B+D


ANS: D

3. Extraversia este asociata cu tipul:
A. astenic
B. schizotim
C. ciclotim
D. atletic

a. A+C
b. C+D
c. C
d. D


ANS: C

4. Legatura dintre biotip si psihotip este:
A. o legatura genetica
B. o legatura cauzala
C. o corelatie statistica
D. o corelatie cantitativa
E. o corelatie calitativa

a. A+B
b. C+D
c. A+E
d. B+E
e. B+C


ANS: B

5. Inteligenta de tip A este:
A. inteligenta innascuta
B. inteligenta cristalizata
C. rezultatul invatarii
D. inteligenta fluida
E. deficitara in situatii structurate
F. eficienta in situatii nestructurate

a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+D+F
d. A+B
e. C+D


ANS: C

6. Aptitudinile reprezinta:
A. valori psihosociale
B. valori morale
C. valori functionale
D. valori socioculturale

a. A
b. C
c. A+C
d. A+D
e. C+D


ANS: B

7. Persoanele inalt creative:
A. aleg situatii problematice noi
B. aleg situatii problematice ambigue
C. folosesc nivelul constient
D. folosesc nivelul inconstient

a. A+C
b. A+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C


ANS: C

8. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:
A. intodeauna exista o corelatie pozitiva
B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva
C. intotdeauna exista o corelatie negativa
D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

a. A
b. B
c. C
d. D


ANS: B

9. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:
A. constiinta de sine
B. constiinta de lume
C. constiinta reflexiva
D. constiinta morala

a. A
b. B
c. C
d. A+C
e. C+D


ANS: D

10. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:
A. sistemului nervos
B. inteligentei
C. temperamentului
E. activitatii

a. A
b. C
c. A+C
d. A+C+E
e. A+B+C


ANS: C

11. Inteligenta emotioanala contine elemente:
A. cognitive
B. afective
C. motivationale
D. sociale

a. A
b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: D

12. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza:
A. gandirea
B. atitudinea
C. opinia
D. inteligenta
E. creativitatea

a. A+D
b. B+C
c. D+E
d. B
e. E


ANS: D

13. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:
A. conformism
B. nonconformism
C. convergenta
D. divergenta

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D


ANS: A

14. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:
A. statutul economic
B. statutul profesional
C. statutul familial

a. B+C
b. A+B+C
c. A
d. B
e. C


ANS: D

15. Eul este:
A. gandire
B. simtire
C. reflexie
D. emotie

a. A+B
b. C+D
c. A+B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+D


ANS: D

16. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:
A. tempoul trairilor psihice
B. ritmul trairilor psihice
C. intensitatea trairilor psihice

a. A
b. A+B
c. B
d. B+C
e. A+B+C


ANS: A

17. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:
A. caracterului
B. inteligentei
C. aptitudinii
D. atitudinii
E. deprinderii

a. A+D
b. B+C
c. B
d. C
e. C+D+E


ANS: B

18. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:
A. inteligenta
B. vointa
C. temperamentul
D. caracterul
E. gandirea

a. A
b. C
c. A+E
d. E
e. A+C


ANS: B

19. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii:
A. asociationiste
B. gestaltiste
C. genetiste
D. ineiste
E. behavioriste

a. A+D
b. B+C
c. C+E
d. C
e. E


ANS: C

20. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:
A. inteligenta
B. asimilarea
C. acomodarea
D. echilibrul dintre asimilare si acomodare

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. A+B+C
e. B+C


ANS: C

21. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:
A. de apreciere
B. de selectie
C. de compatibilizare
D. de valorizare
E. de feedback

a. C+E
b. A+B
c. B+C+D
d. A+B+D
e. B+C+D+E


ANS: D

22. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:
A. fie rar intalnite in activitatea respectiva
B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva
C. aiba un grad ridicat de neobisnuit
D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit
E. fie adecvate realitatii
F. fie adecvate imaginatiei creatoare

a. A+C+E
b. B+D+E
c. A+D+F
d. B+C+E
e. B+C+F


ANS: A

23. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:
A. este posibila prin ierarhizare
B. este posibila prin compensare
C. este posibila prin cooperare
D. nu este posibila

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. C
e. D


ANS: E

24. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:
A. asemanarea
B. contrastul
C. serendipitatea
D. medierea prin simboluri
E. medierea prin imaginatie

a. A+C+D
b. A+C+E
c. B+C+D
d. B+C+E
e. A+B+C+D+E


ANS: A

25. Componentele statutului social sunt:
A. subiective
B. obiective
C. atitudinale
D. comportamentale

a. A+B
b. C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: E

26. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:
A. este o premisa fundamentala a constiintei
B. creator de constiinta
C. depasete constiinta
D. este directionat de constiinta

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: B

27. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:
A. rezonanta afectiva primara
B. rezonanta afectiva secundara
C. activism
D. nonactivism
E. anxietate

a. A+C
b. A+D+E
c. B+D
d. B+D+E
e. B+C


ANS: C

28. Succesul unei activitati depinde de:
A. prezenta mai multor aptitudini
B. relatiile de compensare dintre aptitudini
C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor
D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

a. A+C
b. A+C+D
c. B+C
d. A+B+C
e. A+B+D


ANS: E

29. Factorul general al inteligentei este:
A. comun tuturor activitatilor
B. specific unei activitati
C. o combinatie a factorilor de grup

a. A+C
b. B+C
c. A
d. C
e. B


ANS: C

30. Temperamentul:
A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor
C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor
D. determina dezvoltarea aptitudinilor

a. A
b. B
c. A+B
d. A+C
e. A+B+C


ANS: C

31. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:
A. genetica
B. factoriala
C. cognitiva
D. psihometrica
E. eclectica
F. sistemica

a. E+F
b. C+E
c. A+F
d. A+B+F
e. C+E+F


ANS: E

32. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:
A. creativitate
B. temperament
C. atitudini
D. aptitudini
E. caracter

a. B
b. A+B+E
c. C+E
d. E
e. B+C+E


ANS: A

33. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:
A. trasaturi comune
B. trasaturi individuale
C. durabile
D. spontane
E. in numar foarte mare
F. in numar foarte mic

a. A+C+F
b. B+D+E
c. B+C+F
d. A+B+C+F
e. A+B+D+E


ANS: C

34. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:
A. factorii sociali
B. factorii culturali
C. factorii psihologici

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C


ANS: D

35. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:
A. ne apropiem de polul pozitiv
B. ne apropiem de polul negativ
C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ
D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

a. A
b. B
c. C
d. D
e. C+D


ANS: C

36. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:
A. operatii
B. produse
C. structuri
D. continuturi

a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. A+B+D
e. A+B+C+D


ANS: D

37. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:
A. ganditor
B. artistic
C. motor-general
D. echilibrat
E. excitabil

a. A
b. B
c. C+D
d. B+E
e. A+D


ANS: B

38. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte:
A. intrastatus
B. interstatus
C. intraindividuale
D. interindividuale

a. A+C
b. B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: A

39. Spre deosebire de personalitate, Eul:
A. este un fapt de constiinta sociala
B. este un fapt de constiinta individuala
C. exprima personalitatea
D. este nucleu al personalitatii

a. A+D
b. B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: D

40. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:
A. echilibrat
B. puternic
C. mobil
D. vioi
E. schizotim
F. ciclotim

a. B+C
b. B+C+D
c. C+D
d. B+C+F
e. A+C+E


ANS: C

41. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul:
A. inteligentei
B. geniului
C. creativitatii
D. talentului

a. A+C
b. B+D
c. B
d. C
e. D


ANS: C

42. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:
A. sistemul atitudinal-valoric
B. sistemul atitudinal-social
C. sistemul atitudinal-moral

a. A
b. B+C
c. B
d. A+C
e. A+B+C


ANS: A

43. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste:
A. sublimare
B. identificare
C. regresie adaptativa
D. regresie multipla

a. A
b. B
c. C
d. D


ANS: C

44. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:
A. convingeri
B. obiectul atitudinii
C. tendinta spre actiune
D. informatii
E. trebuinte
F. orientare constienta

a. A+D+F
b. B+E
c. B+C+D
d. C+F
e. C+E+F


ANS: D

45. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre:
A. Allport
B. Lowler
C. Lowenfeld
D. Guilford
E. Gardner

a. A+D
b. A+E
c. B+D
d. C+D
e. C+E


ANS: D

46. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:
A. perceptia rolului
B. conceptia rolului
C. expectatia rolului

a. A
b. B
c. C


ANS: B

47. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:
A. absenta atitudinii creatoare
B. prezenta atitudinii creatoare
C. absenta aptitudinilor creatoare
D. prezenta aptitudinilor creatoare

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D


ANS: C

48. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de:
A. Piaget
B. Jackson
C. Guilford
D. Vernon
E. Getzels
F. Janet
a. C+D
b. A+F
c. B+C
d. B+E
e. B+C+E


ANS: D

49. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:
A. autodisciplina
B. motivatia intrinseca
C. independenta
D. sociabilitatea

a. A+B
b. A+C
c. C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: B

50. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:
A. se identifica cu starile de constiinta
B. se identifica cu constiinta globala
C. creeaza unitatea constiintei
D. nu precede constiinta

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D


ANS: B

51. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:
A. hipertimic
B. obsesiv
C. agresiv
D. senzitiv-introvertit

a. A+C
b. B
c. C
d. D
e. B+C


ANS: C

52. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:
A. genotipului
B. fenotipului
C. arhetipului

a. A
b. B
c. C
d. A+B
e. B+C


ANS: B

53. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:
A. motivatie intrinseca
B. cunoastere
C. creatie
D. sociabilitate
E. afectivitate

a. A+B+C
b. A+C+E
c. B+C
d. A+B+E
e. A+B


ANS: C





Psihologia varstelor
Specializarea PSIHOLOGIE Licenta iulie 2010

TRUE/FALSE

1. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant.

ANS: T

2. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma.

ANS: T

3. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal.

ANS: F

4. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal “eu“.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
d) crestere
e) dezvoltare

1. a+b
2. a+b+c
3. a+b+c+d+e


ANS: 2

2. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste).

1. a+b
2. a+b+c+d
3. a+b+c+d+e


ANS: 3

3. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?

a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce

1. a+b
2. a+c+d
3. b+d
4. a+b+c+d


ANS: 4

4. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;
B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:

1. a+b
2. b


ANS: 1

5. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:
a) egocentrism
b) imagine mintala
c) evocare verbala

1. a
2. a+b
3. a+b+c


ANS: 1

6. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic
b) ontologic
c) patologic

1. a+b
2. b
3. b+c


ANS: 1

7. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
d) animism

1. a+c
2. a+c+d
3. a+b+c+d
4. c+d


ANS: 3

8. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :

a) clasificarea
b) serierea
c) conceptualizarea numarului

1. a+b
2. b
3. a+b+c


ANS: 3

9. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:

a) analitica
b) sintetica
c) fonetica

1. a
2. a+b
3. a+b+c


ANS: 3

10. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:

a) decentrare socio-afectiva
b) decentrare intelectuala

1. a+b
2. b


ANS: 1

11. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine
d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii

1. a+b+d+e
2. b+c
3. b+c+d+e
4. d+e
5. e


ANS: 3

12. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
d) etapa maturizarii afectiv –emotionale

1. a
2. a+b+c
3. b+c+d
4. d


ANS: 2

13. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic
b) intarirea pozitiva a comportamentului
c) imaginea eului psihic si psihosocial

1. a+b
2. a+c
3. b+c


ANS: 2

14. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare:

a) stabilirea identitatii eului
b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor
d) umanizarea valorilor

1. a
2. a+b+d
3. a+b+c+d
4. c+d


ANS: 3

15. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
d) gandirea sistematica

1. a
2. a+b+d
3. b+c+d
4. d


ANS: 3

16. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului
b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii

1. a+b+c
2. b+d+e
3. a+d+e+f
4. a+b+c+d+e+f


ANS: 4

17. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt:

a) altruismul
b) sublimarea
c) umorul
d) reprimarea
e) rationalizarea

1. a
2. a+c+d
3. c+e
4. a+b+c+d
5. e


ANS: 4

18. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului
b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama

1. a
2. a+b
3. b


ANS: 2

19. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii
b) Conduita suportului
c) Reactiile circulare tertiare
d) Conduita bastonului

1. a+b+c+d
2. a+b+d
3. a+b+c
4. b+c+d


ANS: 1

20. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect
a) este innascuta
b) se formeaza

1. a+b
2. b
3. a


ANS: 2

21. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :

a) centripeta
b) egocentrica
c) centriufuga


1. a+b+c
2. b+c
3. a+c


ANS: 3

22. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii:

a) animismul
b) artificialism
c) realismul

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c


ANS: 3

23. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.

a) prescolaritate
b) anteprescolaritate
c) scolaritate mare

1. a
2. b
3. a+b+c


ANS: 1

24. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri:
a) postformal
b) multiliniar
c) pragmatic
d) metacognitiv
e) stadiul dialectic
f) empatic

1. a+b+c+d+e+f
2. b+c+d+e
3. b+c+e
4. a+b+c+d+e


ANS: 4

25. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic
b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti
c) a fi mai putin defensiv
d) a fi mai deschis la ideile noi

1. b+c+d
2. a+b+c
3. a+b+c+d


ANS: 3

26. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:

a) necesitate sociala
b) mijloc de invingere a alienarii
c) mijloc de comunicare

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b


ANS: 3

27. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:

a) suplete,
b) echilibru
c) calitatea miscarilor

1. a+b
2. a+b+c
3. a+c


ANS: 2

28. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit,
c) stadiului realismului nereusit
d) stadiul realismului intelectual
e) stadiul realismului vizual
f) stadiul realismului izbutit

1. a+b+c+f
2. a+b+d+f
3. b+c+d+e
4. a+b+c+d+e


ANS: 4

29. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete
b) stadiul preoperator
c) stadiul operatiilor formale

1. a+b+c
2. b+c
3. a


ANS: 3

30. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara
b) abecedara
c) postabecedara

1. a+b
2. a+c
3. a+b+c


ANS: 3

31. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu:

a) societatea
b) mediul familial
c) grupul de prieteni

1. a
2. a+b+c
3. b+c


ANS: 2

32. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment
b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. b


ANS: 3

33. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel:

a) dificultati afective
b) dificultati cognitive
c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari

1. a+b+c
2. a+c
3. b+c+d
4. a+b+c+d


ANS: 4

34. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :

a) perioada de opozitie
b) perioada de tranzitie
c) perioada de gratie
d) perioada de imitatie

1. a+b+c+d
2. a+b
3. a+c+d


ANS: 3

35. Gandirea egocentrica este o gandire :
a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala
d) euristica

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a


ANS: 3

36. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
a) dezvoltare psihosociala
b) psihomotricitate

1. a+b
2. b


ANS: 2


TESTAREA PSIHOLOGICA (PERSONALITATEA
GRILE PENTRU LICENTA IULIE 2010

TRUE/FALSE

1. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide.

ANS: T

2. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari.

ANS: T

3. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului “C” prezinta anxietatea ca un factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica.

ANS: F

4. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil.

ANS: F

5. H. Gough prezinta ”modelul cuboid” asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta.

ANS: T

6. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea care trebuie cunoscuta si investigata in psihologie.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori, urmatoarea afirmatie: “personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice” apartinandu-i lui:

a. Daniel David
b. Mielu Zlate
c. Septimiu Chelcea


ANS: B

2. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este:
a. personalitatea
b. persoana
c. personajul


ANS: A

3. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia:
a. globalitatea si coerenta
b. coerenta, flexibilitatea, fluiditatea
c. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala


ANS: C

4. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele teoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele:
a. descrierea
b. explicarea
c. predictia

a. a+b+c
b. a+b
c. b+c


ANS: A

5. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o semnificatie in:
a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul;
b. realizarea unor predictii diferentiate valide
c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b


ANS: C

6. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este:
a. perspectiva interactionista
b. perspectiva nomotetica
c. perspectiva idiografica


ANS: B

7. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este:
a. perspectiva asociationista
b. perspetiva nomotetica
c. perspectiva idiografica


ANS: C

8. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:
a. orientarii idiografice
b. orientarii nomotetice
c. orientarii cognitiviste


ANS: A

9. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ce este denumita:
a. functie
b. trasatura
c. stare


ANS: B

10. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este:
a. orientarea nomotetica
b. orientarea idiografica
c. orientarea situationista


ANS: C

11. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si biologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt:
a. modelele trasaturilor
b. modelele interactioniste
c. modelele situationiste


ANS: B

12. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestui demers se refera la:
a. inselarea subiectilor
b. intimitate
c. consimtamantul informat


ANS: C

13. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important este reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de:
a. scopul testarii
b. timpul de aplicare
c. domeniul in care va fi folosit testul

a. a+b
b. a+c
c. b+c


ANS: B

14. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele:
a. etalonarea
b. comprehensibilitatea
c. gradul de referinta personala
d. ambiguitatea
e. nivelul de abstractizare
f. experimentarea
g. evaluarea

a. a+b+c+e+f
b. b+c+f
c. d+e+f+g
d. b+c+d+e+g


ANS: D

15. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim set de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta:
a. performanta individului
b. fidelitatea testului
c. timpul de aplicare


ANS: B

16. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata prin urmatoarele strategii:
a. elaborarea unor exemple introductive
b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns
c. elaborarea unor scale de validare a testului.

a. a+b+c
b. a+c
c. b+c


ANS: A

17. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati:
a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor
b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferite posibilitati
c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

a. a+b+c
b. b+c
c. a+c


ANS: A

18. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un criteriu exterior este:

a. metoda empirica (strategia criteriului exterior)
b. metoda criteriului intern
c. metoda intuitiva


ANS: A

19. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt
a. inteligenta
b. sentimentele
c. ergii

a. a
b. b+c
c. a+b


ANS: B

20. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe:
a. criteriul extern
b. criteriul intern
c. situatiile concrete


ANS: B

21. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au vorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere:
a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate
b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale
c. termeni care se refera doar la o parte din persoana
d. termeni clari, precisi
e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa

a. a+c
b. d+e
c. a+b+c+e


ANS: C

22. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este necesara o permanenta raportare a itemului la:
a. etalon
b. validitatea sa discriminativa
c. grila de corectie


ANS: B

23. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. afirmatia
b. lungimea
c. complexitatea
d. negatia
e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

a. a+c
b. b+e
c. b+c+e


ANS: C

24. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul “C”, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:
a. sex
b. profesie
c. varsta

a. a
b. a+c
c. a+b+c


ANS: B

25. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat caracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii:
a. media
b. varianta
c. numarul
d. stabilitatea
e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test

a. c+d+e
b. a+b+d+e
c. a+b+c


ANS: B

26. Factorul din Chestionarul “C” descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

a. C
b. Q4
c. Q3


ANS: C

27. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:
a. trasaturile de suprafata care coreleaza intre ele
b. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii
c. trasaturile semantice


ANS: B

28. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt:
a. ergii
b. emotiile
c. caracterul


ANS: A

29. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt:
a. ergii
b. emotiile
c. sentimentele


ANS: C

30. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel:
a. inferior
b. mediu
c. superior


ANS: B

31. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului, care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa, controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell:
a. sentiment secundar
b. sentiment principal
c. sentiment-master


ANS: C

32. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii:
a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectiv
b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni
c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare
d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B)

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c+d


ANS: C

33. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari:
a. unele trasaturi apar in adolescenta
b. altele dispar
c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor

a. a+b+c
b. b+c
c. a+c


ANS: A

34. Chestionarul “C” Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati dupa:
a. 5 factori primari
b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii)
c. 2 factori primari

a. a
b. a+b
c. c


ANS: B

35. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie, birouri de consiliere), si anume este vorba de:
a. E.P.I.
b. F.P.I.
c. C.P.I.


ANS: C

36. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare directa, sunt in viziunea lui H. Gough:
a. conceptele populare
b. conceptele necunoscute
c. conceptele consacrate


ANS: A

37. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume:
a. independenta
b. conformismul
c. empatia

a. a+b
b. b+c
c. a+c


ANS: C

38. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin:
a. considerarea doar a primelor 3 scale
b. evaluarea unei singure scale reprezentative
c. intercorelarea scalelor


ANS: C

39. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele:
a. Wb, Cm si Gi
b. Fe, Fx
c. Py, Sc


ANS: A

40. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune:
a. evaluarea unei singure scale
b. analiza configuratiei profilului
c. evaluarea conditiei eului


ANS: B

41. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare pornind de la:
a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului
b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala
c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe)

a. b
b. a+b
c. a+c


ANS: C

42. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de:
a. analiza unei singure scale
b. analiza de pattern
c. analiza conceptelor-populare


ANS: B

43. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a comportamentului, care este valabila pentru:
a. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)
b. scoruri medii
c. scoruri unice


ANS: A

44. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:
a. modelul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. modelul cuboid


ANS: C




Fundamentele psihologiei
Licenta Psihologie iulie 2010

MULTIPLE CHOICE

1. Psihicul uman este un sistem:
a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv

1. a+b
2. c+d
3. b+d
4. a+b+d


ANS: 3

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1. integral innascut
2. dobandit in copilarie
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita


ANS: 3

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:
a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
d) dimensiunea cognitiva

1. a+b+d
2. a+c+d
3. c+d
4. a+d


ANS: 4

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:
a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe

1. a+b+c+e
2. b+d+e
3. a+c+d+e
4. b+d
5. c+e


ANS: 5

5. Constiinta este:

1. suma functiilor si proceselor psihice particulare
2. suma proceselor cognitive
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila


ANS: 3

6. Constiinta de sine este o functie:

1. proiectiva
2. autoreflexiva
3. reflexiva


ANS: 2

7. Constiinta de sine:

1. genereaza identitatea Eului
2. deriva din identitatea Eului
3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului


ANS: 1

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. constiintei lumii externe
2. subconstientului
3. constiintei de sine


ANS: 3

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:
a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

1. b+c
2. a+b+d
3. a+c+d
4. b+d


ANS: 4

10. Perceptia este:

1. o senzatie complexa
2. o structura cognitiva distincta
3. o suma de senzatii


ANS: 2

11. Perceptia reflecta:

1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor
2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale
3. proprietati situational-accidentale


ANS: 2

12. Determinantii perceptiei includ:

1. exclusiv factorii obiectivi externi
2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat
3. exclusiv factori subiectivi interni
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune


ANS: 4

13. Perceptia monomodala consta in:

1. perceperea unui obiect o singura data
2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator


ANS: 3

14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului
2. incadrarea obiectului intr-o clasa
3. relationarea obiectului cu experienta anterioara


ANS: 1

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

1. numarul elementelor componente
2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente
3. marimea elementelor componente


ANS: 2

16. Iluziile sunt rezultatul:

1. halucinatiilor
2. excedentului de informatie
3. efectelor de camp


ANS: 3

17. Rolul setului in perceptie este:

1. intotdeauna pozitiv
2. atat pozitiv, cat si negativ
3. intotdeauna negativ


ANS: 2

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)
2. cu ajutorul figurilor duble
3. cu ajutorul figurilor suprapuse


ANS: 1

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

1. se fixeaza direct pe scop
2. foloseste procedee logico-formale
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice


ANS: 3

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul „insight”

1. introspectionista
2. gestaltista
3. asociationista
4. behaviorista


ANS: 2

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg

1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii
2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract
3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic


ANS: 4

22. Notiunea este:

1. un model informational imagistic
2. un model informational izomorfic
3. un model informational homomorfic esentializat


ANS: 3

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1. polaritatii
2. generalitatii
3. sinonimiei
4. contrastului


ANS: 2

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

1. succesiunea reprezentarilor
2. judecata
3. interactiunea dintre cuvant si imagine


ANS: 2

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

1. finalitatea
2. structuralitatea
3. continuitatea
4. reversibilitatea


ANS: 4

26. Procesarea de tip inductiv asigura:
a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general

1. b+c
2. a+c
3. a+b
4. a+b+c


ANS: 2

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

1. trecerea de la general la particular
2. trecerea de la concret la abstract
3. trecerea de la real la virtual


ANS: 1

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:

1. planul de desfasurare
2. continutul asupra caruia se aplica
3. rezultatul la care ne conduc


ANS: 2

29. Operatia generalizarii consta in:

1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii
2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel


ANS: 3

30. Abstractizarea consta in:

1. asamblarea insusirilor esentiale
2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora


ANS: 3

31. Algoritmul este aplicabil:

1. oricarei probleme bine definite
2. oricarui gen de probleme
3. doar problemelor de matematica


ANS: 1

32. Euristica se subordoneaza:

1. principiului tot sau nimic
2. principiului incercarilor si erorilor
3. principiului conexiunii inverse


ANS: 2

33. Gandirea euristica este solicitata:

1. in orice situatie slab definita
2. doar in creatia artistica
3. doar in jocul de sah


ANS: 1

34. Reteaua semantica se realizeaza:

1. pe baza relatiei de sinonimie
2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune
3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor


ANS: 2

35. Ca activitate decizionala, gandirea:

1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii
2. reduce incertitudinea in situatii alternative
3. realizeaza planificarea actiunilor


ANS: 2

36. Comunicarea desemneaza:

1. schimburi de energie
2. orice fel de schimburi in societate
3. schimburi de informatie


ANS: 3

37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor
2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate


ANS: 3

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor
2. valoarea mesajelor pentru receptor
3. coerenta succesiunii mesajelor


ANS: 2

39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1. promptitudine
2. utilitate
3. fidelitate


ANS: 3

40. Codarea, recodarea, decodarea – presupun:
a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b


ANS: 2

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul
a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea



1. a+b+c+d+e
2. a+c+d+e
3. b+c+d
4. a+c+e
5. b+d+e


ANS: 5

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

1. rapiditatea aplicarii ei
2. presiunea timpului
3. functia de utilitate


ANS: 3

43. Strategia minimax se aplica in:

1. formarea notiunilor
2. adoptarea deciziilor
3. rezolvarea problemelor slab definite


ANS: 2

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:

1. dificultatea articularii
2. locul ocupat in propozitie
3. frecventa folosirii in comunicare


ANS: 3

45. Latura semantica exprima:

1. o legatura de similitudine
2. o legatura designativa
3. o legatura spatiala


ANS: 2

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1. este predeterminata
2. este directa
3. este mediata prin imagine
4. este impusa din afara


ANS: 3

47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:
a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

1. a+b
2. a+b+c
3. a+c
4. b+c


ANS: 4

48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice
2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice


ANS: 3

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:

1. contextul
2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii


ANS: 3

50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

1. stabilirea raporturilor sintactice
2. stabilirea raporturilor semantice
3. stabilirea raportului particular – general


ANS: 2

51. Veriga eferenta a limbajului include:
a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie

1. b+d
2. a+c
3. a+c+d
4. b+c+d


ANS: 1

52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect
2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur
3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor


ANS: 2

53. Limbajul intern este:

1. vocabularul latent al unui subiect
2. premisa dezvoltarii limbajului extern
3. limbajul extern selectiv comprimat


ANS: 3

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. J. Piaget
2. P.J. Guilford
3. O. Selz
4. W. Kőhler


ANS: 2

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono – articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala

1. b+c+d
2. a+b+d
3. a+c
4. b+d
5. a+b+c+d


ANS: 4

56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

1. om
2. animal
3. mamifer


ANS: 2

57. Afectivitatea reflecta:

1. proprietatile fizice ale stimulilor
2. variatiile mediului intern al organismului
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern


ANS: 3

58. Emotia poate fi provocata de:

1. actiunea oricarui stimul
2. actiunea stimulilor nocivi
3. actiunea stimulilor semnificativi


ANS: 3

59. Declansarea emotiei se produce:

1. in urma deliberarii subiectului
2. in mod involuntar, neintentionat
3. cand subiectul nu este atent


ANS: 2

60. In prim – planul constiintei subiectului se impune:

1. semnul trairii emotionale
2. durata trairii emotionale
3. intensitatea trairii emotionale


ANS: 1

61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1. intensitatea stimulilor
2. starea de motivatie a subiectului
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne


ANS: 3

62. „Optimumul emotional” este determinat de:

1. intensitatea trairii
2. semnul trairii
3. imaginea obiectului


ANS: 1

63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

1. schimbarea intensitatii emotiei
2. schimbarea semnului emotiei
3. schimbarea referentialului emotiei


ANS: 2

64. Trairea emotionala:

1. urmeaza producerii reactiilor periferice
2. are loc concomitent cu reactiile periferice
3. precede reactiile periferice


ANS: 3

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange

1. „Fug pentru ca mi-e frica”
2. „Mi-e frica pentru ca fug”


ANS: 2

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei
2. nevoia de hrana
3. semnalizarea unei stari de necesitate


ANS: 3

67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

1. principiului „tensiune – reductie”
2. legii efectului
3. legii contrastului


ANS: 1

68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:

1. interesul
2. idealul
3. aspiratia
4. trebuinta


ANS: 4

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:
a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
d) criteriul specificitatii umane

1. a+c+d
2. b+c
3. a+c
4. b+d


ANS: 4

70. Optimumul motivational exprima:

1. intensitatea absoluta a motivului
2. caracterul homeostatic al motivului
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea
sarcinii


ANS: 3






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }