QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Particularitati ale motivatiei, afectivitatii, vointei la copiii cu deficiente mintale



Particularitati ale motivatiei, afectivitatii, vointei la copiii cu deficiente mintale


Motivatia si afectivitatea

Motivatia = pentru buna desfasurare a unei activitati sunt necesare:

A- constientizarea obiectivului urmarit sau a scopului formulat dar , riguros , corect

-dezvoltarea corespunzatoare a instrumentelor intelectuale : o buna P,G, M, o imaginatie bogata , toate avand ca rezultat prezentarea cunostintelor, priceperilor, deprinderilor , a aptitudinilor.



B- dar si :

-o serie de factori cu rol de stimulare , activizare, sensibilizare si imbold care sunt incadrate in notiuni de motivatie

functie de psihic:

motiv ( motivatie) = act sau ansamblu , sistem de impuls, imbolduri , pulsiuni interne , energizari sau activizari stari tensionale sau mobiluri ale actiunii si conduitei. In timp, ce  motivatia este inteleasa fie ca un asamblu de motive , fie ca proces al motivarii sau imping spre actiuni.

Motivatia este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului o forta motrica a intregului sale dezvoltari psihice si umane. Acestea inca selectate si asimilate ca si sedimentate influentele externe si se vor produceri deprinderi de structurare motivationale ale persoanei.

Trebuintele , motivele , dorintele, aspiratiile , interesele, convingerile, idealurile , conceptia despre lume si viata = sunt tipuri de motivatie

Functiile motivatiei:

-de activare interna difuza si de semnalizarea a unui dezechilibru + sau fiziologic fiind specific trebuintelor care debuteaza printr-o alerta interna . La d.m. nu este diminuata si stadiul de neliniste de mare.

-De mobil/ factor declansat al actiunii efective - cea mai prezenta la d.m.

-De autoreglare a conduitei , i se imprima un caracter activ si selectiv - mai puternic reprezentat la d.m. care uneori este hiperactiva si insuficienta selectiva

D.m. trebuie supravegheat si indrumat , sa se formeze algoritmi de satisfacere a trebuintelor.

Tipuri de motivatii= modalitatea si structurarea M, C, trebuintelor, etc.

Trebuintele = structura motivatiei bazale ale personalitatii care semnalizeaza cerintele de reechilibrare in forma unor stari si imbolduri specifice , Se sub impart in :

-trebuinte primare - innascute si au rol de asigurare a integritatii fizice si functionale a organismului , prezenta masiv di la d.m. iar satisfacerea lor scapa de sub controlul satisfacerii normale cu cat deficienta este mai profunda.

Trebuinte primare- biologice ( organice ) -foame, sete; iziologice ( functionale)- miscare, relaxare

Foarte importante sunt trebuintele fiziologice - pentru activitatea de invatare la d.m.

Trebuinte secundare - dobandind in ontogeneza si au rol de asigurare a integritatii fizice si psihice a individului

Se impart in :

-materiale ( de loc, de confort, unelte si instrumente)

-spirituale ( de cuvant, estetice, etice, de realizare a propriei personalitati)

- sociale ( de comunicare, de anturaj, integrare sociala, cooperare0.

Motivele - reactualizarea si transpunerea in planul stadiului de necesitate

Trebuintele -constientizate se transforma in motive de actiune spre satisfacerea trebuintelor.

Exista si motive neconstientizate

Motivatia reprezinta mobilul care declanseaza si sustine energetic si organic actiunea ( fiind mai mare sau mai putin constientizata de individ).   Motivul are 2 segmente :

I.se refera la energia si dinamogen ( activ)

II.orientativ si directional pentru activitati ce urmeaza a fi realizata

-o orientare slab energizanta este la fel de ineficienta si ca o energie insuficient directionata

Exista o clasificare a motivelor

-individuale

-sociala ( de grup)

-inferioare

-superioare

-egoiste

-altruiste 

Sceste constelatii de motive imprima un caracter complex motivatiei- o statistica contradictorie in impulsurile motivatiei.

La d.m. aceste motive ce se exclud reciproc , se creeaza conflicte launtrice . Un rol important in rezolvarea acestor conflicte il are educatia , dirijeaza activitatea individului de grup, societatii caruia ii apartine.

H.m. adesea const. Necesitatea pe care le au dar nu au forta necesara pentru a le urmari , a actiunii in directia respectiva , de a duce activitatea practica de satisfacere a unei trebuinte pana la sfarsit .

Le lipseste capacitatea de constientizare a sfaturilor pe care le primesc . Uneori nu-si dau seama ce anume doresc. Act energetic dar haotic si prin urmare fara rezultate. Incapacitatea de o planificare , urmari pe etape satisfacerea normala a trebuintelor.

Interesele = reprezinta orientari selectice , relativ stabile si active spre anumite domenii de interes , actiuni.

-mai complexe decat trebuintele si motivatiile , implica organizare, constanta, eficienta

-in structura lor interesele imbina elemente de cognitie , afective , volitive

- se clasifica dupa tipul de activitate

-dupa sectorul societatii in legatura in care se manifesta ( relaxare, haotic).

-cu cat un individ are interese mai astbile ce se concretizeaza in actiuni , orientate, eficiente cu atat mai mult da dovada de o maturizare psihosociala a persoanei

-la personalitatile  armonice , echilibrele , interesele sunt stabilite si urmarite perseverent , sunt organizate.

- la personalitatile dizarmonice , instabilitattea - aceste caracteristici ( instabilitate dificila) se reflecta si in stabilitatea intereselor si activitatea  dezorganizarii a urmaririi lor.

La scolariid.m. puternic afectate interesele cognitive , are importanta echilibrul personalitatii lor.

Convingeri , conceptia despre interese:

-puternic influentate de inertia d.m. care se impleteste cu instabilitatea

-lipsa acestora sunt in stransa legatura cu vulnerabilitatea in fata manipularii

-preiau modele negative cand nu sunt dirijati

FORMELE MOTIVATIEI :

-motivatii pozitive

-motivatii negative= pentru activitatea de invatare bazata de lauda , incurajare = motivatii pozitive

-extrinseca

-intrinseca = dupa sursa care o genereaza

- cognitiva = izvorata din nevoia de cunoastere

-afectiv = nevoia de a obtine aprobarea altuia, de a nu-l supara

Este superioara motivatia afectiva la d.m. cea cognitiva mai putin eficienta. Elementele fiecarui dintre perechi inegal productive.

In acest sens motivatia pozitiva - intrinseca si cea cognitiva mult mai productiva decat motivatia negativa extrinseca afectiv , este valabila mai ales pentru personalitatile bine structurate.

In raport de varsta motivatiei de educare , cultura si motivul de aspiratie , se va recurge fie la motivatia pozitiva , negativa , intrinseca, extrinseca , cognitiva, afectiva.

Daca se face o buna trecere de la una la alta acest tip de motivatie pot avea rezultatte pozitive sub aspectul compensatiei. In sarcinile simple , automatizate cu putine alternative de realizare randamentul in raport direct cu intensitatea motivationala. Interesul se pierde repede in activitatea de rutina.

Se pune problema mentinerii permanente a interesului.

-in sarcinile complexe - creste intensitatea motivatiei se asociaza cu inalte performante numai pana la un anumit punct apoi scade deoarece intens in cresterea impulsivitatii motivatiei e nefavorabila , discriminatoruie si evaluare critica in realitate

-optimul motiv trebuie sa tinem cont atat de complexele sarcinilor si intereselor motivationale cat si de gradul de dificultate a sarcinilor la individul in cauza = la fiecare individ din : nivelul de pregatire a individului respectiv si din particularitatile de personalitate ale individului ( capacitatea intelectuiala, trasaturi afective , particularitati volitive).

Pentru a obtine optimum motivatia trebuie sa actioneze asupra tuturor variabilelor implicate:

-prin obisnuirea individului de a percepe cat mai corect dificultatile sarcinii atragatoare asupra importantei ei , a momentelor grele ce vor interveni

- prin manipularea intereselor motivatiei in sensul cresterii sau scaderea pana la nivelul optim

-prin aceste prelucrari a individului pentru sarcina trebuie sa se obtina o usoara motivare pentru sarcinile usoare si invers , pentru toate sarcinile este necesar o motivare medie.

Problemele  optime motivatiei este strans legata de motivatia de aspiratie . stimularea motivatiei care impinge spre realizarea unor progrese si autodepasirea intensa poarta denumirea de nivel de aspiratie. Formarea nivelului de aspiratie este o problema de educatie de timp

Reforma in realitatea unei sarcini importante depasita de :

-realizarea optimei motivatii in mometul dat pentru saracia data in contextul general de aspiratie

- in contextul general de aspiratie este important sa formam un nivel de aspiratie corespunzatorpropriilor capacitati.

Afectivitatea

A -  motivatia psihica -procesele psihice care reflecta relatia dintre sub. Ob. sub forma de trairi uneori atitudinile poarta denumirea de proces afectiv.

dictionarul psihica - o proprietate a subiectului de a resimti emotii si sentimente

- reprezinta ansamblul proceselor , a starilor si a reactiilor emotionale sau afective

Emotia = fenomen activ findamental ce se dezvolta fie ca o reactie spontana si primara sub forma unor reactii emotionale primare sau sub forma afectelor fie ca proces mai complexe legate de o motivatie secundara

Sentimentele= o formatiune afectiva complexa si relartia stabilitatii cu functiile de atitudini subiectu;lui si valorica si jucand un rol importanta in reglarea conduitei individului

Pe langa parametrii stabiliti sentimentele include si pe cel al condensarii emotiilor si automatizarii asemenea deprinderilor ( cu care nu trebuie confundat) sentimentul persista latent activitatii periodice.

Dictionarul de padagogie - A reprezinta ansamblul proceselor pozitive primare prin care omul reflecta realitatea sub forma de trairi , stari si atitudini . Procesele afective functioneaza in stransa legatura cu dinamismul f.a. fiimnd semnale sub , pozitive sau negative ale concordantei/neconcordantei trebuintelor cu realitatea.

Daca exista un optim motivational exista si un optim afectiv

Proprietatile proceselor afective( sunt grupuri perechi)

Polaritatea - fie in jurul unui pol pozitiv fie acestea se datoreaaza satisfacerii / nesatisfacerii trebuintelor

-se grupeaza in perechi contrare

-se exprima in caracteristici placut/neplacut, stenic/astenic, unele impingand  spre activitati ce trebuie desfasurate altele demobilizand .

aceste polaritati se manifesta la d.m. , se manifesta dezechilibrul intre cei doi poli, trecerea este facuta brusc, insuficient controlata la G.

Intensitatea - forta , tarirea , profunzimea reactiei afective depinde de :

-valoarea afectiva a obiectului asupra caruia se exercita factorii afectivi

-capacitatea afectiva a subiectului, de semnificatie obiectuala care provoaca reactii afective in raport cu trebuintele subiectului.

Durata - intinderea, persistenta in timp a fenomenului afectivitatii daca ob. mai este sau nu prezent

-durata trairilor afective poate fi influentat , prin alimentarea permanenta a semnificatiei O EFECTOGENARE A STIMULULUI.

-Este intr-o anumita corelartie si cu intensitatea

Temeinic sentimentul la d.m. depinde in mare masura de particularitatile individului , de tipul de ANS , depinde si de educatie , exercitiu

-datorita inertiei specifice debilul mintal temeinic altarate in sensul rigiditatii ei.

Mobilitatea - proprietatea de a terece de la o faza la alta a procesului afectiv pozitiv sau de la o stadialitate la alta in raport de situatia afectogena.

-labilitatea afectiva - instabilitatea reactioneaza afectiv la unul si acelasi excitatnt , reactia diferenntiata , nejustificata, insatbila.

Aceasta fluctuatie a trairii afective la d.m. reprezinta un semn de slabire, imaturitate a personalitatii este legata de unele stari patologice.

Expresivitatea - capacitatea de a reda trairile emotionale, de a le exterioriza prin semne , expresivecomportamentului emotional.

Este in stransa legatura cu dezvoltarea intelectuala , cu capacitatea empatica si alte trasaturi de specificitate si personale.

Depinde de experienta individului , de traditiile comunitare.

-la d.m. exista o capacitate foarte scazuta de manifestarile adecvate in exteruiorizarea trairilor afective , nu stie sa joace teatru , sa imite.

Clasificarea trairilor afective

Aceasta clasificare se face in urmatoarele categorii:

-primare

-complexe

-superioare

Procesele afective primare - caracter primar spontan, slab organizat mai aproape de biolog si mai indepartat de cultural, tinand sa scape controlul constient . Aceste tipuri de procese afective primare sunt persistente prezente la d.m.

Procesele afective complexe - grad mai mare de constientizare si intelectualizare constau in emotii curente ( bucuria, tristete) in emotii superioare legate de preocuparile si dispozitiile afective care prin repetare se transforma in trasaturi de caracter.

Procesele afective superioare - sentimentele

Emotiile puternic dezorganizate activeaza in masura in care nu avem elaborate reactii adecvate . Aceste fenomene in legatura cu nivelul de inteligenta .

Sentimentele organizeaza activitatea in masura in care ele sunt procese stabile bazate pe o indelunga experienta emotionala afectiva.

Vointa

Inca din trecut se evidentieaza nu atat capacitatile intelectuale scazute la d.m. ci lipsa lui de vointa.

"D.m. nu stie pentru ca nu poate si nu poate pentru ca nu vrea".

Exista in domeniul reglajului fenomene comune la om si animale si fenomene aparte . Cele comune se bazeaza pe mai multe fenomene : reflexe conditionate si neconditionate si fenomene afective derivate din ele. Reactiile aferente se invata avand la baza elementele primare ale afectivitatii.

Exista un reglaj primar in ceea ce priveste reflexele caracteristice- intarzie , apar reflexele sau chiar se desfasoara cu dificultate aceste activitati bazate pe reflexe la d.m. Inca de la nastere putem suspecta d.m. pentru ca la ei intarzie reflexele neconditionate-de tipat, supt, orientare , apucare , mers.

In anamneza caracteristica d.m. se refera la reflexele conditionate si la modul lor de formare . Reflexele acestea reprezinta o modalitate mai speciala de reglaj a activitatii avand la baza invatarea.

Particularitatile la d.m. viteza de formare a reflexelor conditionate simple nu e mai mica la d.m. usor decat la normal , ei au nevoie doar de 2 intariri la d.m. grav aceasta e mult mai mare . Cu cat gravitatea d.m. e mai mare cu atat numarul de intariri pentru a fi consolidat si a se realiza reactia de raspuns intarit e mai mare.

acesteia.

La d.m. exista o stabilitate mai mare si oscilabile precum si diferentieri sau format dar se pot dezinhiba si tulburari reluata invatarii lor.

Activitatile manuale , pe latura scolara , de atelier sunt predispuse dereglarilor datorate interferentelor dintre 2 activitati aproximativ asemanatoare se poroduc pierderi ale reflexului conditionat.

In activitatea de invatare pe langa actiunile reflexe si ( ne) conditiile interne si actiunile intentionate ce apar si se desfasoara in legatura cu reprezentarea si limbajul . E vorba aici de un reglaj secundar mult mai eficient , foarte important.

El porneste de la cel primar dar eficienta lui e intarziata prin actiunea factorului specific uman - functia semiotica implicata in reprezentare si limbaj.

La cei d.m. si acest reglaj secundar e foarte afectat si dereglat mai des activitatea constienta , de invatare , activitatea specifica muncii in scoala. Din cadrul lui face parte si cel bazat pe intentie ( vointa care afecteaza conduita  sociala ,scade eficienta activitatii constiente). Forma superioara si mai afectata , autoreglajul ( regl. Voi) urmeaza un ocupatii constient propus si se face in baza unei decizii si formularii intentiei. Fiind legata de limbaj , aceasta etapa a autoreglajului e foarte afectata la d.m. fiind sarac , confuz, si deci putin eficient.

Autoreglajul se bazeaza pe un plan mintal si se concretizeaza prin invingerea obstacolelor exterioare si interioare . La d.m. atat capacitatea de planificare ( anticipa ce precede actiunea ) e scazuta , la fel invinge obstacolele. E diminuata acea energie interioara a personalitatii , acel tonus legat de motivitate. Exista un nucleu al energiei psihice dupa Verza , un nucleu ereditar , care la d.m. e foarte redus - se explica fenomenul de ineficienta a reglajului voluntar.

Defectologia vorbeste de scazuta energie psihica / neurologica la d.m. . El considera ca d.m. are mari dificultati in a se concentra si a desfasura activitati bazate pe limbaj tocmai datorita lipsei de dinamism cerebral , explicat prin insuficienta actului voluntar.

Fazele actului voluntar

1.Actualizarea unor motive ce genereaza anumite scapari si determina orientarea preliminara spre ele= reglaj primar . in aceasta faza se prefigureaza in plan mintal modul de a actiona.

2.Lupta motivelor in perspectiva activitatii ceea ce presupune cunoasterea conditiilor , prevenirea si evaluarea urmarilor . Legat de aceasta faza ne dam seama ca in stadiul premergator exista un singur motiv , ci mai multe strans legate de diferitele modalitati de rezolvare in mod constient prin desfasurarea diferitelor procese mentale. Se evalueaza urmarile si se vede daca merita activitatea - actiunea.

3.Luarea hotararii - acest motiv se caracterizeaza prin imprecizie , lipsa de precizie,si vointa e afectata , d.m. nu stie ce vrea . Este incapabil sa prevada consecintele si datorita experientei negative sau ;lipsei experientelor pozitive = d.m. e un nehotarat , instabil, puternic influentabil .4.Executarea hotararii actiunii si ajustarea pe parcurs in raport cu motivul care a determinat actiunea . ajustarea pe parcurs se face la normal prin feed-back ( controlul actiunii) iar la d.m. nu exista necesitatea de fed back , nu se raporteaza la consecintele sau la modul atabilirii initiale . Se vede aici caracterul specific d.m. , vascozitatea genetica, fuga de efort , tendinta spre facil , neputinta de a se raporta la model - reglajul nu se va baza pe limbaj ci va fi o activitate impulsiva , facuta in graba sau incetinit si pierzandu-se special urmatoarele din vedere , rezultatul nefiind cel dorit , desi el si-a pierdut dorinta si oricum initial i se impusese model.

Intervine aici si memoria cu caracteristicile sale : uitarea rapida si ampla, uita pasii in rezolvarea problemelor sau ii schimba ca succes fara indrumarea pe pasi , supravegheat si ajutat sa se descurce . El are nevoie de consoliere si dupa terminarea scolii

Calitatile vointei

1.Puterea prezenta la normal prin inovatie si deficienta la d.m. E capacitatea de a dispune efort voluntar intens in vederea realizarii unei reprezentari. D.m. se canalizeaza prin slaba -vointei . Ea e permanenta , dominata de cineva . Un fenomen ce poate indica pseudodeficienta . motivatia e prezenta puterii.

2.- capacitatea de a urmari un timp mai indelungat o activitate pana la finalizarea obiectivelor. D.m. nu e un perseverent . El poate fi insa incapatanat ceea ce inspira perseverare in anumite comportamente, intentii ce nu tin cont de modificari reale intervenite in ambianta. Incapatanarea asociata cu inertia specifica se explica prin faptul ca el nu poate altfel . D.m. nu-si da seama cand nu poate ceva, el persevereaza ( aspect negativ la d.m.) . Incapatanarea nu este de fapt ceva pozitiv ci e expresia inertiei si de aici aspectele negative chiar si capacitatea de a refuza pozitia , sa faci ceva ce nu poti e semn al inteligentei ( lipseste la d.m.).

3.Independenta - capacitatea de a hotara pe baza propriei chibzuinte ce trebuie facut . d.m. nu e un chibzuit lucru ce se datoreaza capacitatii scazute de sesizare a modificarii , interventiei si elementelor mediului.

4.Rapiditatea in deliberare - d.m. nu e un hotarat in deciziile sale iar daca ele sunt luate sau schimbate cu repeziciune fapt ce are caracter de pripeala- d.m. e usor influentabil.

Concluzie :

Vointa e trasatura fundamentala a personalitatii ce interactioneaza cu celelalte laturi ale ei , comportamentul voluntar depinde in mare masura si de imaginea de sine a d.m. , de modul in care isi apreciaza propriile capacitati de modul sau de aspiratie.

Propunand educatiei capacitati volitive la d.m. trebuie sa facem acest lucru ,cu formarea unei imagini de sine corecte si cu dirijarea vointei de aspiratie , d.m. e cel mai adesea in doua situatii:

-prostul clasei ( pe trapta inferioritatii a capacitatii intelectuale)= imagine de sine scazuta , nivel de aspiratie foarte scazut , nu are curaj de  se antrena in diferite activitati ( datorita experientei negative , imagine de sine si batjocura mediuluiA0, d.m. nu isi va mai propune nimic . Daca e integrat intr-o scoala de masa supravegheat e adus in acest sistem prezentat mai sus.

-Intr-o scoala speciala unde toti sunt la fel sau unde el inregistreaza succese = imaginea de sine prea pozitiva. El se crede cineva dar in momentul cand va iesi de acolo va fi lovit de imaginea sa in acea oglinda care e lumea / masa.

Nu trebuie protejat de lumea in care va ajunge dupa 18 ani = descompunere personala.

Important - formarea unei imagini de sine corecte; ridicarea motivatiei - de aspiratie

Educarea vointei la deficientii mintali

Pentru antrenarea deficientului mintal intr-o activitate, momentul esential il constituie mobilizarea energiei sale si asigurarea cooperarii. In acest scop, important este ca educatorul sa gaseasca motivele de baza care pot provoca activitatea copilului. Astfel, deficientii mintali profunzi sunt lipsiti de interesul de cunoastere, au o slaba dorinta de joc, dar educatorul se poate folosi in educarea lor de dorinta acestora de a primi anumite obiecte sau de dorinta de a fi in societatea adultului normal.

La deficientii mintali lejeri, trebuie gasite stimulente mai puternice decat simpla notare, aceasta intrucat, in unele cazuri, acestia se obisnuiesc cu notele slabe, care inceteaza sa mai aiba influenta asupra lor, daca nu se duce o activitate educativa in acest sens.

Deficientii mintali de orice grad, in general, au nevoie de intariri cat mai apropiate de momentul executarii actului. De asemenea, la ei sunt mai eficiente intaririle frecvente, chiar daca sunt minime.

Elevii deficienti mintali au nevoie de multe incurajari, dar nu trebuie sa se exagereze in aceasta privinta, pentru a nu le da ocazia sa-si formeze pareri exagerat de bune despre ei. Astfel, pe masura ce anumite greutati au fost inlaturate, trebuie sa li se fixeze noi scopuri mai dificile. Desigur in aceasta privinta nu se vor neglija diferentele individuale, intrucat unii copii sunt mai timizi, mai neincrezatori in ei, avand nevoie de mai multe incurajari, iar altii, care au tendinte de supraapreciere, trebuie mai rar laudati. De asemenea, trebuie avut in vedere ca aprecierile pozitive prea frecvente ale unor copii pot dezvolta la ceilalti trasaturi negative.

In ceea ce priveste intarirea negativa - sub forma pedepsei - aceasta nu este totdeauna inteleasa de copiii deficienti mintali. Din aceasta cauza, acestia trebuie sa fie pedepsiti pentru fapte concrete, bine determinate, si atunci cand si profesorul si elevul au convingerea ca pedeapsa nu putea fi evitata. In legatura cu aceasta se indica si necesitatea ca profesorul sa controleze efectuarea pedepsei.

Profesorul din scoala ajutatoare trebuie sa dovedeasca inventivitate pentru a gasi mereu noi si noi stimulente ale activitatii elevilor, intrucat dezvoltarea vointei, sub toate aspectele sale, este o sarcina importanta in educarea copiilor deficienti mintali. Avand in vedere dificultatea intampinata de elevii deficienti mintali in urmarirea scopurilor complexe si indepartate, profesorul va esalona activitatea copilului, prin insusirea scopurilor, de la cele mai simple si mai apropiate, la cele mai complexe si mai indepartate, important fiind sa i se formeze copilului obisnuinta de a duce la capat actiunea inceputa. In al doilea rand, trebuie sa se reduca impulsivitatea copilului si insuficienta lui deliberare. Pentru aceasta, el trebuie deprins ca, inainte de a trece la actiune, sa stabileasca, la inceput in limbaj exterior, iar apoi in limbaj interior, modul cum intelege sa execute sarcina si sa-si organizeze activitatea. Este important sa i se formeze copilului obisnuinta de a descompune activitatea pe plan mintal in momentele sale succesive si de a cantari in mod critic diferitele solutii.

De mare importanta in desfasurarea activitatii voluntare este formarea capacitatii de a da o relatare cat mai completa asupra activitatii. Astfel, excursiile didactice, practica in productie sau alte forme de activitate trebuie sa se incheie cu o dare de seama asupra celor observate. In clasele mici, relatarea se face pe baza unei scheme dinainte fixate si discutate, iar in clasele mari ea va avea un caracter independent.

Dezvoltarea vointei trebuie sa inceapa cu organizarea formelor externe de conduita. Astfel, elevii vor fi invatati sa mearga incet si sa nu strige pe coridoare, sa intre si sa iasa ordonat din clasa, sa manipuleze cu miscari stapanite rechizitele scolare, sa acorde atentie ordinii si curateniei.

De asemenea, organizarea sistemului de responsabilitati in clasa are importanta pentru dezvoltarea punctualitatii, perseverentei si autocontrolului.

Educarea vointei trebuie sa cuprinda toate momentele ei, si anume sa se formeze obisnuinta de a delibera si de a planifica actiunea, de a fixa scopuri realiste, capacitatea de a persevera si de a face eforturi pentru invingerea obstacolelor care stau in calea realizarii scopului fixat, precum si obisnuinta de a analiza critic produsul activitatii incheiate.

Atunci cand se pune problema interzicerii anumitor actiuni indezirabile, este bine sa se stie ca aceasta se obtine mai usor daca in prealabil, de repetate ori, copilului i s-a cerut doar sa amane actiunea respectiva.

Desigur, nu trebuie neglijata nici problema copiilor pasivi. In astfel de cazuri, trebuie sa se stabileasca daca la copil este vorba de o lene reala, ca o trasatura negativa de caracter, sau de o lipsa de energie, determinata de debilitatea fizica sau de anumite tulburari endocrine. In elucidarea acestei probleme, profesorul va  putea obtine multe date, comparand activitatea copilului in conditii variate (invatamant, joc) si va actiona ca atare.


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }