QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Psihopedagogia creativitatii - test



PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITATII - TEST


1. Creativitatea reprezinta:

1) dispozitie spontana pentru a crea si inventa

2) aptitudine mintala de reorganizare, rearanjare

3) rearanjare in mod original

a. 1+3



b. 1+2+3

c. 2+3


2. Creativitatea ca formatiune psihica complexa se caracterizeaza prin:

1) productivitate

2) utilitate, eficienta

3) ingeniozitate

4) conservatorism

a. 1+3

b. 2+3

c. 1+2+3


3. Majoritatea definitiilor creativitatii au ca puncte de vedere:

1) creativitatea ca talent individual

2) creativitatea ca proces si produs

3) creativitatea ca recunoastere de catre altii

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3


4. Dintre factorii stimulatori ai creativitatii fac parte:

1) linistea

2) muzica

3) crizele de timp

a. 1

b. 1+2

c. 2


5. . Factorii perturbatori ai creativitatii:

1) oboseala fizica

2) oboseala intelectuala

3) zgomotele

a. 1+2

b. 1+3

c. 1+2+3


6. Conceptul de creatie vizeaza:

1) finalizarea ideii

2) transpunerea ei in opera artistica

3) transpunere ce implica cunostinte, principii, deprinderi

a. 1+3

b. 1+2+3

c. 2+3


7. Capacitatea individului de a adopta atitudini personale, fara tendinta de a copia sau reproduce modul de gandire al unei persoane, reprezinta:

1) originalitate

2) flexibilitate

3) expresivitate

a. 1

b. 1+2

c. 3


8. Rapiditatea gandirii de a se adapta la situatii noi, neprevazute, cu scop de a gasi solutii optime, reprezinta:

1) originalitate

2) productivitate

3) flexibilitate

a. 1

b. 2

c. 3


9. Spiritul inventiv prin care se realizezaa rezolvarea problemelor in mod abil si

surprinzator este:

1) flexibilitatea

2) eficienta

3) ingeniozitatea

a. 3

b. 2

c. 1


10. Capacitatea de a simti si de a fi sensibil este data de:

1) fluenta

2) productivitate

3) senzitivitate

a. 2

b. 1

c. 3


11. Este exprimata prin culoare, forme, marime, ritm, simetrie, dianmica:

1) productivitatea

2) expresivitatea

3) ingeniozitatea

a. 3

b. 1

c. 2

Raspuns: 2) expresivitatea


-Expresivitatea - exprima culoarea, forma, marimea, ritmul, simetria, asimetria si dinamica. Cu cat expresivitatea unei opere de arta este mai mare, cu atat place mai mult publicului; sinteza- pag 2


12. Numarul mare de idei, solutii produse este dat de:

1) fluenta

2) productivitate

3) senzitivitate

a. 2

b. 1

c. 3

Raspuns: 2) productivitate


- Productivitatea - cuprinde numar mare de idei, solutii, produse mai mult sau mai putin materiale; sinteza- pag 2


13. Performanetele care se pot obtine ca urmare a rezultatelor actiunii creatoare sunt reprezentate de:

1) fluenta

2) flexibilitate

3) eficienta

a. 1

b. 2+3

c. 3

Raspuns: 3) eficienta


-eficienta - ia in calcul performantele ce se pot obtine ca urmare a rezultatelor actiunii creatoare.- sinteza


14. Modul de realizare a procesului creator angajand toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman sunt determinate de:

1) functia psihica

2) functia sociala

3) functia pedagogica

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: c. 1 functia psihica


a) Functia psihologica a creativitatii determina modul de realizare a procesului creator angajand toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman,- sinteza


15. Modul de realizare a produsului creator din perspectiva perfectionarii raportului

cognitiv, afectiv, motivational asumat fata de realitatea economica, politica,

culturala, este dat de:

1) functia psihica

2) functia sociala

3) functia pedagogica

a. 2

b. 1

c. 3

Raspuns: a. 2) functia sociala


b) Functia sociala a creativitatii determina modul de realizare a produsului creator stimuland si dirijand acele comportamente ale personalitatii semnificative din perspective perfectionarii raportului cognitiv, afectiv, motivational asumat fata de realitatea economica politica, culturala.- sinteza


16. Modul de comportare a personalitatii creatoare in proiectarea unor actiuni

educational-didactice este determinat de:

1) functia psihologica a creativitatii

2) functia sociala a creativitatii

3) functia pedagogica a creativitatii

a. 1+3

b. 3

c. 2

Raspuns: b. 3) functia pedagogica a creativitatii


c) Functia pedagogica a creativitatii determina modul de comportare a personalitatii creatoare, angajata in proiectarea unor actiuni educationale-didactice realizabile in conditii de transformare continua a raporturilor subiect-obiect.- sinteza


17. Factorii aptitudinali ai creativitatii includ:

1) aptitudini sociale adica speciale!

2) nivel al gandirii

3) nivel al inteligentei

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns: b. 1+2+3


Factorii aptitudinali includ: aptitudinile speciale, nivelul gandirii si inteligentei.- sinteza


18. Factorii temperamentali:

1) nu au influenta in dinamizarea creativitatii

2) au influenta in dinamizarea creativitatii

3) nu sunt suficiente pentru ca o persoana sa fie creatoare

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: b. 2+3


Factorii temperamentali si caracteriali au o influenta deosebita in dezvoltarea creativitatii. Predispozitiile si capacitatile nu sunt suficiente pentru ca cineva sa devina inventator sau creator de arta. Pentru aceasta este nevoie sa existe o motivatie, o dorinta, o aspiratie creatoare. - sinteza


19. Factorii caracteriali:

1) nu au influenta in dinamizarea creativitatii

2) au influenta in dinamizarea creativitatii

3) nu sunt suficiente pentru ca o persoana sa fie creatoare

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns: c. 2+3


20. In prima etapa creativitatea este redusa la:

1) un singur factor - inteligenta

2) spontaneitate

3) factori aptitudinali

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns: 1) un singur factor - inteligenta


In prima etapa (initiata de cercetarile lui Terman si ale colaboratorilor sai) creativitatea era redusa, in esenta, la un singur factor - inteligenta, depistarea talentelor creatoare, se facea cu testele de diagnosticare a inteligentei.


21. Factorii interni ai creativitatii pot fi:

1) de natura biologica

2) de natura ereditara

3) de natura psihosociala

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns: b. 1+2+3


Factorii interni pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala.


22. Necesitatea evolutiei in timpul dezvoltarii creatiei defineste creativitatea ca:

1) personalitate

2) proces

3) produs

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: b. 2) proces


Este totodata si un proces, fiindca necesita evolutie in timpul dezvoltarii si, uneori, retrageri a factorilor si elementelor noi, necesita invingerea unor obstacole, etc.- sinteza


23. Realizarea a ceva nou prin experienta ce necesita munca, defineste creativitatea ca:

1) personalitate

2) proces

3) produs

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: a. 3) produs

Este un produs pentru ca se dobandeste ca realitate de a realiza ceva nou (idee, teorie, model, metoda, tehnologie etc.) prin activitate, prin experienta, necesitand foarte multa munca


24. . Personalitatea ca dimensiune a creativitatii evidentiaza:

1) resursele sistemului psihic uman

2) capacitatea sistemului psihic de a se angaja in procesul creator

3) nu are influenta

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2


- in carte scrie creativitatea ca dimensiune a personalitatii si nu personalitatea ca dimensiune a creativitati .

4. Creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatii. Putem spune ca latura transformativ-constructiva a personalitatii integreaza intreaga activitate psihica si personalitatea individului si este, in acelasi timp, una din cele mai complexe dimensiuni ale personalitatii.


25. Continuul progres social introduce:

1) pressingul social

2) creativitatea ca produs

3) creativitatea ca proces

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: c. 1) pressingul social


Functiile creativitatii determina structura tridimensionala a acesteia, reflectand cerinŃele funcŃionale la nivel de produs, proces, personalitate si pressing social.


26. Pregatirea ca etapa a procesului creator presupune:

1) identificarea problemei

2) acumularea si selectionarea informatiei

3) elaborarea strategiei de rezolvare a problemei

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3


Pregatirea - bazata pe urmatoarele operatii: identificarea problemei in termini optimi (natura, specific, timp, etc.); analiza datei problemei in vederea formularii clare a acestora (premise, principii, resurse posibile si necesare), acumularea si selectionarea informatiei necesare pentru abordarea corecta a problemei; prelucrarea si sistematizarea informatiei stocate, elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan

operativ;


27. Incubatia ca etapa a procesului creator valorifica experienta individuala si sociala a subiectului la:

1) nivelul constiintei acestuia

2) nivelul verigilor profunde dependente de zona inconstientului

3) nivelul verigilor profunde dependente de zona constientului

a. 1+2

b. 1+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3


Incubatia - o actiune complexa realizabila intensiv sau si extensiv prin diferite operatii de organizare si reorganizare a informatiei pregatite anterior prin procesari, care valorifica experienta individuala si sociala a subiectului la nivelul constiintei acestuia dar si in planul verigilor sale profunde, dependente de zona inconstientului dar si a constientului;


28. Actiunea complexa de asociere, combinare a informatiei ce declanseaza momentul inspiratiei reprezinta:

1) pregatirea

2) incubatia

3) iluminarea

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: a. 3) iluminarea


Iluminarea - actiunea complexa de asociere si de combinare a informatiei care declanseaza momentul inspiratiei, respectiv al descoperirii solutiei optime de rezolvare a problemei;


29. Actiunea complexa de evaluare finala a solutiei adoptate reprezinta:

1) pregatirea

2) iluminarea

3) verificarea

a. 2

b. 3

c. 1

Raspuns: b.3 verificarea


Verificarea - actiunea complexa de evaluare finala a solutiei adoptate anterior, realizabila prin operatii de apreciere, validare, aplicare, in conditii de amendare, finisare, ajustare, reorganizare, perfectionare permanenta.


30. Etapa formativa a creativitatii cuprinde:

1) analiza problemei

2) acumularea informatiilor

3) prelucrarea informatiilor

a. 1+2

b. 1+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3


1. Etapa formativa presupune existenta unor noi conditii si adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar insemna insusirea clapelor, pentru un elev din clasa I insusirea vocalelor si consoanelor).


31.Proiectarea invatarii creative presupune:

1) anticiparea

2) restructurarea permanenta a activitatii de predare - invatare - evaluare

3) stabilirea sarcinilor cadrelor didactice in conditiile invatarii creative

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2+3


Piajet J. studiind procesele psihice determina ca: proiectarea invatarii creative presupune anticiparea unor strategii manageriale deschise, aplicabile in timp si spatiu prin: clarificarea scopului invatarii creative la nivelul interactiunii existente intre: operativitatea intelectuala - performanta scolara - restructurarea permanenta a activitatii de predare - invatare - evaluare; stabilirea sarcinilor cadrelor didactice in conditiile invatarii creative (individualizarea fiecarei secvente didactice prin diferite procedee de aprobare, vezi sentimentul succesului, incurajarea spontaneitatii, stimulare a potentialului minim - maxim, amendare a superficialitatii); crearea unei atmosferi afective, optime, necesare pentru anularea treptata a factorilor de blocaj (teama, tensiune, imitatie, conformism, criticism, frica); valorificarea psihologica deplina a corelatiei profesor - elev la nivelul tuturor continuturilor educatiei intelectuale, morale, tehnologice, estetice, fizice.

 

32. Modelul propus de conceptul pedagogic de creativitate are in structura:

1) produs creator

2) proces creator

3) dimensiune axiologica a personalitatii

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns: b. 1+2+3

Definirea conceptului de creativitate pedagogica presupune valorificarea deplina a componentelor structural-functionale, analizate anterior, interpretabile si realizabile in sens prioritar formativ.
Structura creativitatii pedagogice evidentiaza anumite carateristici specifice, dezvoltate la nivelul: produsului creator - procesului creator - personalitatii creatoare.. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la conditiile unui 'praxis educational' deschis autoperfectionarii permanente. in aceasta acceptie, creativitatea defineste: un produs creator situat cel putin la nivel inventiv: un proces creator orientat in directia sesizarii si a rezolvarii situatiilor-problema la nivelul gandirii divergente; o dimensiune axiologica a personalitatii care valorifica resursele globale ale sistemului psihic uman, la nivelul interactiunii optime dintre atitudinile creative si aptitudinile creative.

Creativitatea - preferatele.com


33. Creativitatea in cercetarea de grup este:

1) favorizata

2) stimulatore

3) inhibanta

a. 1

b. 1+2

c. 1+3

Raspuns: b. 1+2


34. Imaginatia creatore este definita ca:

1) aptitudine de a reprezenta mintal obiecte absente

2) aptitudine de a combina mintal obiecte absente

3) este legata de elemente furnizate de memorie

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

Raspuns: b. 1+2


Unii autori fac distinctia intre imaginatia reproductiva si imaginatia creativa. Cea reproductiva - este legata de trecut si utilizeaza in mod enuntial elemente furnizate de memorie. Imaginatia creatoare este prospectiva; ea permite reprezentarea unor fapte care inca nu exista. sinteza


35. Imaginatia reproductiva este legata de:

1) elemente furnizate de memorie

2) reprezentarea unor fapte care nu exista

3) combinarea unor elemente

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: c.1) elemente furnizate de memorie


Unii autori fac distinctia intre imaginatia reproductiva si imaginatia creativa. Cea reproductiva - este legata de trecut si utilizeaza in mod enuntial elemente furnizate de memorie. Imaginatia creatoare este prospectiva; ea permite reprezentarea unor fapte care inca nu exista. sinteza


36. Nivelul experesiv de creativitate cuprinde:

1) treapta de baza

2) abilitatea, originalitatea si calitatea produsului nu sunt esentiale

3) treapta finala

a. 1

b. 1+2

c. 1+2+3

Raspuns: b. 1+2


Dupa Taylor se deosebesc cinci niveluri de creativitate: expresiva, productiva, inventiva, inovativa si emergenta.

- expresiva - este cea manifestata prin solutii mai eficiente de productie ca urmare a unor mai multe eficiente de productivitate etc, cu valente de perspicacitate; constituie treapta de baza in care abilitatea, originalitatea si calitatea produsului nu sunt esentiale - sunt desenele spontane ale copiilor ca exemple de creativitate expresiva.- sinteza- sinteza



37.Creativitatea productiva se manifesta prin solutii mai eficiente de productie ca urmare a:

1) unor combinari si recombinari

2) asocieri de date existente

3) asocieri de solutii cunoscute

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2+3


productiva - este cea mai manifestata prin solutii mai eficiente de produtie, ca urmare a unor combinari si recombinari, asocieri de date si solutii existente, cunoscute; - sinteza


38. Nivelul inovativ al creativitatii este legat de:

1) nivelul productiv

2) nivelul expresiv

3) nivelul expresiv si productiv

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: a. 3) nivelul expresiv si productiv


inovativa - este legata de cea expresiva si productiva, dar aduce o solutie noua care sporeste simturilor productivitatea; - sinteza


39. Valoarea creativa a unui produs este data de:

1) gradul de restructurare a universului de intelegere

2) memorie

3) atitudini creatoare

a. 2

b. 3

c. 1

Raspuns: c. 1) gradul de restructurare a universului de intelegere


B. Ghiselin, considera ca valoarea creativa a unui produs este in functie de gradul de restructurare a universului de intelegere, distingand doua niveluri de creativitate: unul superior, primar, major, si altul inferior, secundar, minor. in studiul creativitatii pe aspectul personalitatii.


40. Inteligenta este:

1) capacitatea de adaptare mintala la situatii noi

2) capacitatea ce exprima nivelul dezvoltarii mentale ca factor de disponibilitate si operativitate

3) capacitatea intelectuala sintetica a persoanei

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3

Inteligenta a cunoscut numeroase definitii: capacitatea de adaptare mintala la situatii noi (Claparede si Stern); capacitatea ce exprima nivelul dezvoltarii mentale ca factor de disponibilitate si operativitate, in cadrul unor situatii noi; capacitatea intelectuala.

Dezvoltarea creativitatii Problemele conceptuale si factori - referatele.com


41. Randamentul scolar al creativitatii presupune:

1) nivelul teoretico-aplicativ

2) calitatea teoretico-aplicativa

3) valoarea si eficienta teoretico-aplicativa

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns: b. 1+2+3

Randamentul prescolar reprezinta nivelul, calitatea, valoarea si eficienta teoretico - aplicativa la care a ajuns copilul la un moment dat (indeosebi in momente finale), in procesul invatarii (instruirii). Este o cerinta a creativitatii in situatia in care el este obtinut in conditiile prescolarului ,,subiect al educatiei" atunci cand este bazat pe invatatura euristica.

42. Sistemul de conditii ce favorizeaza creativitatea si randamentul scolar depinde de:

1) dezvoltarea gandirii independente si creative in invatare

2) evitarea gandirii stereotipe

3) invatare prin investigare

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3

Desigur si randamentul prescolar depinde de un sistem de conditii care favorizeaza ca atare si creativitatea: dezvoltarea gandirii independente si creative in invatare, evitand gandirea stereotipa; metodologii problematizate: metodologii euristice - descoperiri si redescoperiri; invatarea prin investigare, cercetare, rezolvarea de probleme concrete, legate de practica, si altele

43. Creatia artistica cuprinde:

1) incubatia

2) inspiratia

3) executia

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns: b. 1+2


In desfasurarea procesului creativ sunt remarcate anumite etape interdependente, astfel:

- preparatia (pregatirea)

-incubatia (dezvoltarea "naturala")

-inspiraiia (iluminarea);

-verificarea (controlul) - sinteza

Munca de creatie parcurge mai multe etape:

perioada de preparare sau pregatirea este etapa in care se delimiteaza problema sau scopul urmarit, se aduna informatii, se schiteaza o ipoteza; o faza marcata

de efort constient si dirijat, propulsat motivational, sustinut energetic de afectivitate si directionat atitudinal;

incubatia este o etapa de framantare la nivelul mintal a ideilor produse in prima etapa. Ea poate avea durate diferite. Unii autori sustin ca in aceasta etapa intra in actiune subconstientul si inconstientul, deoarece constientul i-ar fi imposibil sa combine toate datele obtinute si sa le analizeze in intreaga gama de combinatii posibile. Subconstientul si inconstientul o fac, si odata aparuta ideea poate patrunde in constiinta in orice moment (Capalneanu I.);

iluminarea este punctul culminant al procesului creativ, ea presupune intrarea in starea de vigilenta si de atentie a tuturor facultatilor psihice, conjugarea eforturilor lor ducand la gasirea solutiei. Inspiratia este de cele mai multe ori rezultatul efortului etapelor precedente;

verificarea este stadiul ultim al procesului creator, durata sa poate fi foarte indelungata. Este etapa ce presupune finisarea materialului obtinut prin iluminare

 

44. Procesul creativitatii poate fi considerat efectiv cand trece prin:

1) etapa formativa si normativa

2) etapa interogativa

3) etapa transformationala

a. 1+3

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3


Progresul creativitatii poate fi considerat efectiv numai atunci cand trece patru etape:

Etapa formativa presupune existenta unor noi conditii si adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar insemna insusirea clapelor, pentru un elev din clasa I insusirea vocalelor si consoanelor).

Etapa normativa are drept scop integrarea fiecarui copil intr-un grup (a nu se considera diferit, aparte) deoarece colegii exercita influenta si cineva poate fi complexat din cauza diferentelor.

Etapa interogativa in care elevul nu mai gaseste ca e placut sa fie ca altcineva. Asemanarea devine plictisitoare si inutila. Individul incepe sa aprecieze aceea ce deosebeste de altii si ceea ce este particularitatea altora. El isi dezvolta un simt al mandriei pentru unicitatea sa si o incredere mai mare in eu-l sau.

Etapa transformationala in acest punct individul realizeaza ca pentru a evolua, trebuie sa se schimbe si schimbarea trebuie sa fie majora: "in viata si in stilul de viata . pentru copil, elev", aceasta e o perioada de criza cand doreste sa se debaraseze de ceea ce era placut si comod. La aceasta etapa individul isi face drum inainte sau regreseaza literalmente. Este vorba de o "transformare".

Conditiile psiho pedagogice de dezvoltare a capacitatilor creative la varsta prescolara mare - referatele.com


45. Totalitatea partilor in relatii ce formeaza un tot unitar cu o calitate noua, reprezinta:

1) structura creativa

2) etapa formativa

3) executia

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: c. 1

Prin structura se intelege, de regula, o totalitate de parti in relatie care formeaza un tot unitar, avand o calitate noua fata de calitatile partilor componente si o functionalitate proprie. "In mod cert - considera J.Piaget - o structura este formata din elemente, dar acestea sunt subordonate legilor care caracterizeaza sistemul luat in ansamblul lui; si aceste legi, denumite 'de compozitie', nu se reduc la asocieri cumulative, ci confera totului, ca atare, proprietati de ansamblu distincte de cele ale elementelor".

 

46. Eurema de acumulare si comprehensiune a informatiei este realizata in principal de

1) memorie

2) gandire

3) limbaj

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2+3

1.Eurema de acumulare si comprehensiune a informatiei In cadrul acestei eureme, un rol important il are memoria in legatura indisociabila cu gandirea, limbajul, interesele, si altele. Este de presupus ca in creativitate accentul cade pe memoria logica, pe logomnema, prin care desemnam mesajul inteles, fixat in cuvant, si memorat. Astfel, gandirea si limbajul preced, intr-un fel, si pregatesc terenul memoriei.

In realizarea creatiei si creativitatii participa urmatoarele eureme:

- eurema de acumulare si comprehensiune a informatiei, realizata, in principal, prin intermediul memoriei, gandirii, limbajului, intereselor;

- eurema asociativ-combinatorie, realizata prin intermediul inteligentei, imaginatiei, memoriei, nivelurilor constiente si inconstiente ale psihicului;

- eurema energetica-stimulatorie pentru care conlucreaza pasiunea, sentimentele, motivatia, interesele, curiozitatea, forta proceselor nervoase superioare, vointa, curajul, atractia fata de descoperiri, inventii;

- eurema critica, realizata de gandirea analitica, inteligenta, gandirea critica a constiintei;

- eurema ideativ-perceptiva, desfasurata prin participarea componentelor ideative si perceptive;

- eurema de obiectualizare a imaginii, la care participa  elementele ideativ-perceptive.



47. Eurema asociativ - combinatorie este realizata de:

1) inteligenta

2) imaginatie

3) memorie

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: a. 1+2 sau c. 1+2+3


.Eurema asociativ-combinatorie Este realizata in cea mai mare masura de cuplul imaginatie-inteligenta. Combinarea informatiilor intrate in sistemul uman este de natura sa contribuie, in mare masura la realizarea noului si originalului. In acest sens, A.Osborn arata: "combinarea e adeseori numita esenta imaginatiei creatoare".

 


47-c 1+2+3

- eurema asociativ-combinatorie, realizata prin intermediul inteligentei, imaginatiei, memoriei, nivelurilor constiente si inconstiente ale psihicului;


48. In cadrul euremei energetico - stimulatorie conlucreaza:

1) pasiunea, curiozitatea

2) sentimentele

3) interesul

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2+3

.Eurema energetica-stimulatorie: Aceasta eurema este formata dintr-o multitudinde de fenomene si procese psihice, care, impreuna, indeplinesc functia de dinamizare creativa a a persoanei. Eurema de acumulare si comprehensiune a informatiei si cea asociativ-combinatorie se desfasoara pe un fond energetic amplificat, cere un mare travaliu psihic, un consum energetic foarte mare, solicita mobilizarea tuturor potentelor energetice si dirijarea lor spre actul si procesul creativ. Combinatorica creativa se infaptuieste pe fondul unor fenomene psihice dominatoare, cum ar fi: pasiunea, succesul, interesul, curiozitatea, vointa (capacitatea de effort), curajul (cutezanta), dorinta, ambitia, etc..https://tonysss.wordpress.com/category/logica/

49. Eurema critica este realizata de:

1) gandirea analitica

2) inteligenta

3) functia critica si valorizatoare a constiintei

a. 2+3

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns: b. 1+2+3

Eurema critica: Se impune o conlucrare intre imaginatie si gandirea critica care judeca, compara, analizeaza, apreciaza, aproba sau respinge total sau partial produsele imaginatiei. In creativitate si in actul de creatie, este foarte necesar ca intre functia imaginativa si cea critica sa existe un echilibru.


50. Binet considera ca inteligenta se caracterizeaza prin:

1) perceptie corecta si rapida

2) directionare a gandirii

3) functia critica si inventivitate

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2+3


Alfred Binet considera ca inteligenta se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: perceptie corecta si rapida, directionarea gandirii, functia critica, inventivitatea, la care Mihai Ralea a mai adaugat comprehensiunea si obiectivitatea.

 


51. Eurema inductiv - perceptiva realizeaza trecerea de la:

1) creativitate la creatie

2) iluminare la productivitate

3) fluenta la productivitate

a. 2

b. 3

c. 1

Raspuns: c. 1) creativitate la creatie


Eurema ideativ-perceptiva si de obiectualizare a imaginilor se identifica cu asa-numitul fenomen al imaginii vizuale - capacitatea de a vizualiza ideile. Acest fenomen este reversibil - putem vorbi de o vizualizare a ideilor, dar si de o idealizare (in sens de logicizare) a imaginilor, adica de o convertire a lor in idei.

Din perspectiva gnoseologica, in primul plan apare fenomenul de logicizare a imaginilor. Dar din punct de vedere al psihologiei invatarii ne intereseaza ambele aspecte, si mai ales fenomenul de vizualizare a ideilor. In continuare, ideea imaginii trebuie sa-si gaseasca corespondentul intr-un obiect. Un fenomen de miscare a gandirii de la abstract la concret se realizeaza tocmai prin vizualizarea ideilor si prin obiectualizarea imaginilor.

 

Alti cercetatori includ in structurile creative sase eureme (descoperiri):

1. eurema de acumulare si intelegere a informatiei;

2. eurema asociativ-combinatorie a informatiei;

3. eurema enegetica-stimulatoare, determinata de interes, pasiune si vointa;

4. eurema critica, de judecare critica a noilor idei;

5. eurema ideativ-perceptiva, adica imaginea vizuala a ideii aparute;

6. eurema de obiectualizare, de trecere a ideii noi din proiect in obiect tehnic

( Moraru I.)

 

52. Vizualizarea structurala ca fenomen de miscare a gandirii de al abstract la concret vizeaza:

1) vizualizarea ideilor

2) abstractizarea imaginilor

3) productivitatea

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns: a.1+2


Un fenomen de miscare a gandirii de la abstract la concret se realizeaza tocmai prin vizualizarea ideilor si prin obiectualizarea imaginilor.


53. Etapele creativitatii dupa modelul euremelor cuprind:

1) acumulare si comprehensiune

2) asociere si combinare multipla

3) analiza critica, ideativ percutiva

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns: b. 1+2+3


 1.acumulare si comprehensiune a informatiei; asociativ-combinatorie, energetica-stimulatorie, critica, ideativ- perceptiva

- astia nu stiu scrie corect? Sau au scris incorect, intentionat- ideativ- percutivacred ca mai repede e dezinteres si ce conteaza daca acum e ideativ- percutiva si mai sus la intrabarea 51- e inductiv- perceptiva daca facem o paparaie iese si expresia corecta: ideativ- perceptiva. Fac chestiile astea ca sa nu valideze raspunsul corect.


54. Dupa o serie de opinii esantionul de creatori este stabilit de cei:

1) a caror pozitie este oficializata prin titluri acordate

2) cu numarul mare de brevete inregistrate

3) colegi si superiori

a. 1+2+3

b. 1+3

c. 1+2

Raspuns: a. 1+2+3


In determinarea esantionului de creatori, exista o serie de opinii. Astfel, M.I. Stain preconizeaza drept criteriu de stabilire a persoanelor creative acceptarea sociala in cultura respectiva si oficializarea pozitiei lor prin diferite titluri acordate (membri ai Academiei, ai unor asociatii stiintifice consacrate etc).

A . Roe adopta in alegerea loturilor sale de cercetare a creativitatii criteriul numarului de publicatii, numarului de brevete inregistrate, al citarilor in reviste si lucrari stiintifice. D. W. MacKinnon se conduce dupa criteriul evaluarii din partea colegilor si a superiorilor.- sinteza pag 14


55. Aspectele importante furnizate de metoda biografica sunt:

1) informatia cu privire la modelul in care s-a dezvoltat personalitatea creatore

2) climatul stiintific sau artistic

3) relatia dintre pregatirea scolara, universitara si creatie

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns: b. 1+2+3

Informatiile furnizate de aceste surse biografice sunt foarte utile prin datele referitoare la o serie de aspecte importante in procesul de creatie:

- mediul in care s-a dezvoltat personalitatea creatorului; comportamentul sau, cu evidentierea unor trasaturi de personalitate;

- climatul stiintific sau artistic care a putut facilita sau, dimpotriva, impiedica, creatia;

- momentul creatiei;

- relatia dintre pregatirea scolara si universitara, pe de o parte, si creatie, pe de alta parte etc.- sinteza

-alta greseala - modelul in care s-a dezvoltat personalitatea creatoare sau mediul???- le i-au pe toate pt ca gresala de tipar este la pct 1- care se afla in toate variantele


56. Analiza statistico-biografica in vedere determinarii unor trasaturi generale comune a mai multor creatori cuprinde:

1) cercetarea biografiilor

2) identificarea si clasificarea trasaturilor de presonalitate

3) stabilirea frecventei indicatorilor

a. 1+2+3

b. 1+3

c. 1+2

Raspuns: a. 1+2+3


Ancheta statistico-biografica consta, in prelucrarea statistica a informatiilor culese din biografii, enciclopedii si alte documente in vederea determinarii unor trasaturi generale comune mai multor creatori si cuprinde urm. faze:

a) cercetarea biografiilor si a altor surse de informatii;

b) identificarea si clasificarea trasaturilor de personalitate ale fiecarei persoane cercetate, a unor aspecte cognitive si a unei serii de parametri ca: profesia parinŃilor, condiŃiile social-economice, mediul rural sau urban, sex, rasa, varsta parinŃilor la nasterea copilului, numarul copiilor in familie, ordinea nasterii etc. ;

c) stabilirea frecventei (de obicei in procente) a indicatorilor;

d) corelarea datelor obŃinute;

e) prelucrarea matricei de intercorelatii prin analiza factoriala pentru scoaterea la iveala a unor profiluri.

- alta gresala- analiza datelor biografice e una- ancheta statistico- biografica e alta-(sinteza pag 15)- iaca paparaia- analiza statistico- biografica .


57. Prin metoda istoriometrica Terman si colab. au incercat sa stabileasca coeficientul de inteligenta a unui numar de:

1) 10 genii

2) aproximativ 300 de genii

3) 100 de genii

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns: b. 2) aproximativ 300 de genii


Cea mai cunoscuta experimentare a acestei metode este cea a lui Terman si a colaboratorilor sai, care au incercat sa stabileasca retrospectiv - in special in lucrarea lui Catherine Cox - coeficientul de inteligenta al unui numar de 300 de genii.- sinteza pag 16


58. Creatorul ca produs al dezvoltarii social - istorice poate fi evaluat numai in raport cu:

1) performantele proprii

2) performantele tuturor cercetatorilor descoperirii respective

3) performantele celorlalti

a. 2

b. 1

c. 3

Raspuns: a. 2) performantele tuturor cercetatorilor descoperirii respective


Creatorul ca produs al dezvoltarii social-istorice poate fi evaluat numai in raport cu performantele tuturor coautorilor descoperirii respective.( Metoda structural-statistica)- sinteza


59. In metoda caselor de evaluare evaluatorul are rol de:

1) participant observator

2) supervizor

3) observator

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: a. 3) observator

- evaluatorii analizeaza comportamentul membrilor grupului, avand la dispozitie diferite situatii naturale; - carte


60. Testele de creativitate cuprind:

1) asociatii de cuvinte

2) memorare cifre

3) utilizare neobisniuta a obiectelor

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns: b. 1+3


Teste de asociaŃii de cuvinte, Utilizarea neobisnuita a obiectelor, Figuri ascunse, Teste neverbale de creativitate, Completarea unei povestiri ImbunataŃirea unui produs, Elaborarea unei probleme, Formarea unui numar cat mai mare de cuvinte dintr-o silaba data, Test de gandire productiva, Testul de producŃie teatrala al lul Erikson, Teste de determinare a consecinŃelor sau teste de imaginaŃie, Testul complex de flexibilitate al lui Guilford- sinteza


61. La testele de asociatii de cuvinte cotarea implica urmatoarele criterii:

1) fluenta

2) felxibilitate

3) originalitate

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2+3


Pentru cotare se aplica trei criterii: fluenŃa (numarul absolut al raspunsurilor), flexibilitate (in funcŃie de deosebirile dintre categoriile carora ele aparŃin) si originalitatea asocierii sau definiŃiei (determinate pe baza

raritaŃii raspunsului).- sinteza


62. Testele nonverbale de creativitate Torance, ce coteaza:

1) fluiditatea

2) flexibilitatea

3) originalitatea

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns: b. 1+2+3

Torrance coteaza fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea si "laboriozitatea" (numarul de elemente in desen).


63. Proba de imbunatatire a unui produs implica:

1) imaginatia

2) memoria

3) ingeniozitatea

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns: c. 1+3

Este o proba care implica imaginatia si ingeniozitatea (trasaturi esentiale in creativitate).- sinteza pag 20


64. Testele de imaginatie presupun:

1) capacitate de sinteza

2) abordare divergenta

3) sesizarea multiplelor interactiuni

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns: b. 1+2+3


65. Testul complex de flexibilitate a lui Guilford cuprinde:

1) liste de cuvinte compuse, relatii de cuvinte

2) formarea propozitiilor din elemente limitate

3) utilizarea cuvintelor cu sens apropiat

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

Raspuns: a. 1+2+3


Testul complex de flexibilitate al lui Guilford, e compus din urmatoarele sapte subteste:

- test de cuvinte ascunse

- test de relatii de cuvinte,

- formarea unor propozitii din elementele limitate

- utilizarea cuvintelor cu sens apropiat - sinteza

- gresala de tipar - ascunse sau compuse . ???


66. Testele destinate diagnosticarii imaginatiei creatoare cuprind probe de:

1) descriere din memorie

2) imporvizarea unei teme pe baza mai multor imagini

3) redarea din memorie a unei reactii emotionale

a. 2+3

b. 1+2+3

c. 1+2

Raspuns: b. 1+2+3


67. Testele de creativitate pentru scolari evalueaza:

1) inventivitatea

2) simtul umorului

3) imaginatia

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3


Se evalueaza inventivitatea, simŃul umorului, imaginaŃia,

aspectele afective si percepŃia ca din 1898 a fost folosit un test similar pentru diagnosticarea

imaginaŃiei studenŃilor de la Harvard de catre Dearborn.


68. Testele de creativitate pentru studenti constau din:

1) alegerea sau dezvoltarea unor proiecte

2) elaborare semnatica

3) redefinire simbolica

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns: a. 1+2+3- sinteza pag 25


69. Scalele Holland pentru diagnoza creativitatii stiintifice cuprind ca itemi:

1) castigarea unui premiu la un concurs stiintific

2) construirea unor aparate din proprie initiativa

3) inventarea unui dispozitiv care poate constitui un patent

a. 1+3

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns: c. 1+2+3


sinteza pag 25

70. Depistarea creativitatii prin metoda chestionarului urmareste activitatile:

1) desfasurate din proprie initiativa

2) impuse

3) aleatorii

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns: c. 1 desfasurate din proprie initiativa

Metoda chestionarului- Chestionarul Minnesota, de pilda, cuprinde 100 de itemi pentru depistarea creativitatii in functie de activitatile desfasurate din proprie initiativa.- sinteza pag  25


71. Operatiile de rationament si atitudini morale ale subiectelor sunt analizate de:

1) chestionarul de opinii personale

2) teste de personalitate

3) teste de memorie

a. 1

b. 2

c. 3


Raspuns: a. 1) chestionarul de opinii personale


Chestionare de opinii personale

Un interesant chestionar de acest gen a fost elaborat de Getzels si Jackson ce

conŃine 45 de intrebari si examineaza operaŃii de raŃionament si atitudinile morale ale

subiecŃilor.


72. Metoda chestionarii si intervievarii parintilor, urmareste sa extraga informatii cu

privire la:

1) primele manifestari si comportamente

2) satisfactii sau insatisfactiile produse de copil

3) comportamentul cu prietenii de joaca ai copilului

a. 1+3

b. 1+2+3

c. 1+2

Raspuns: b. 1+2+3- sinteza pag 26


73. Tehnicile cu raspunsuri scalate excelent, foarte bun, bun, mijlociu, slab, foarte slab, permit prelucrari rapide si precise referito la:

1) compotamente in clasa

2) comportamente in joc

3) compotartamente la invatare

a. 1+2+3

b. 1+3

c. 1+2


74. In psihodiagnoza creativitatii inventarierea intereselor cuprinde inventare de interese:

1) strict profesionale

2) strict familiale

3) de ordin general

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns : a. 3) de ordin general


In psihodiagnoza creativitaŃii se Ńine seama in mod deosebit de interesele si

preferinŃele elevilor, utilizandu-se in acest scop cunoscutele inventare de interese si

preferinŃe de tipul celor ale lui Strong si Kuder, in care se pune accentul mai mult pe

interesele de ordin general decat pe cele strict profesionale.


75. In psihodiagnoza creativitatii inventarierea preferintelor cuprinde inventare de

preferinte:

1) strict profesionale

2) strict familiale

3) de ordin general

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns : c. 3) de ordin general


76. . Problema poate fi definita ca:

1) aparitia noului in structura echilibrata, dezachilibrand-o

2) lipsa unei verigi in campul relational

3) nu poate fi definita

a. 1

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns : b. 1+2


77. Gandirea verticala permite:

1) doar acele solutii ce vizeaza corectitudinea

2) inaintarea pas cu pas urmand un algoritm de rezolvare bine definit

3) schimbarea modelelor

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns : a. 1+2 sinteza pag 26


78. Gandirea laterala:

1) favorizeaza abordarea mai multor directii

2) schimbarea modelelor

3) doar acele solutii ce vizeaza corectitudinea

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns : b. 1+2


79. Divergenta:

1) priveste situatia din mai multe unghiuri

2) are ca obiectiv producerea cat mai multor idei

3) faciliteaza aparitia originalitatii

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3 

Raspuns c. 1+2+3  


80. Convergenta realizeaza:

1) selectionare

2) comparare

3) sintetizare

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3 sinteza pag 27


81. Mobilizarea permite:

1) accederea catre o stare de reflectie

2) impiedica reflectia

a. 1

b. 1+2

c. 2

Raspuns  a.1) accederea catre o stare de reflectie


82. In cadrul creativitatii prin exprimare fiecare participant isi exercita dreptul la o opinie aparand:

1) apropieri

2) redundante

3) similitudini

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns b. 1+2+3


Prin exprimare fiecare participant isi exercita dreptul la o opinie. Pe parcursul

acestui proces apar apropieri, redundanŃe si similitudini


83. Prin triere se realizeaza:

1) gruparea ideilor

2) selectarea ideilor

3) imbogatirea ideilor

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns  b. 1+2



Urmeaza trierea in care sunt

grupate toate ideile pe anumite teme, ce vor conduce in final la o identificare a axelor

majore dupa care trebuie sa se orienteze pentru schimbarea situaŃiei.


84. Obiectivele urmarite de modelul META cuprind:

1) mobilizare

2) exprimare

3) triere si axe de explorat

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3


85. . Obiectivele urmarite de modelul SMART sunt:

1) simple si masurabile

2) accesibile

3) realizabile in timp

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns a. 1+2+3


86. Ca metoda de realizare a productiei divergente si convergente a ideilor, tehnica

SPASME permite

1) stimulare si producere

2) analiza si selectie

3) manipulare si evaluare

a. 2+3

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns b. 1+2+3


87. Gandirea divergenta este caracterizata de:

1) fluenta

2) flexibilitate

3) originalitate si grad de elaborare

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns a. 1+2+3


88. Factorii psihici ai creativitatii cuprind:

1) factori intelectuali

2) factori nonintelectuali ai personalitatii

3) factori aleatori

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns b. 1+2


89. Factorii sociali ai creativitatii cuprind:

1) factori culturali

2) factori educativi

3) factori socio-economici

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns a. 1+2+3


90. Matricea morfologica a intelectului uman elaborata de Guilford cuprinde dupa

ansamblul operatiilor:

1) cunoasterea

2) memoria

3) implicatiile

a. 1

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns b. 1+2


91. Matricea morfologica a intelectului uman elaborata de Guilford cuprinde dupa

ansamblul produsurilor:

1) cunoasterea

2) unitati si clase

3) relatii, sisteme, transformari si implicatii

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns c. 2+3


92. Matricea morfologica a intelectului uman elaborata de Guilford cuprinde dupa

continut:

1) componente figurale si simbolice

2) componenta semantica

3) componenta comportamentala

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns a. 1+2+3


93. Situatia problema:

1) intervine acolo unde sunt elemente cunoascute si necunoscute

2) intervine in cadrul elementelor cunoscute

3) face apel la gandire

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+3


94. Matricea situatiilor divergente cuprinde urmatoarele categorii:

1) parte intreg, cauza

2) efect model

3) utilitatea, dezvoltare, problema si rezolvare

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3 sinteza pag 28


95. . Abordarea metoteoretica a creativitatii sugereaza lamurirea unor aspecte de genul

1) ce tipuri de probleme trebuie abordate din punct de vedere teoretic

2) care ar trebui sa fie regulile de combinare a elementelor componente

3) care ar putea fi durata, dificultatile, modalitatile de control, implicatiile

practice etc.

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

Raspuns a. 1+2+3


96. Intre rationament si problem solving sunt:

1) relatii de interpatrunere

2) nu sunt in relatie

3) relatii unidirectionale

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns  c. 1) relatii de interpatrunere


97. Parametrii informatiei elementare sunt:

1) durata

2) dificultate

3) probabilitate de executie

a. 1+3

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3



98. Concasarea elementelor unei situatii reprezinta:

1) modificare prin fragmentare

2) modificare prin adaugare

3) mentinere nemodificata a elementelor

a. 2

b. 3

c. 1

Raspuns c. 1) modificare prin fragmentare


99. . Bisocierea desemneaza:

1) modificarea prin fragmentare

2) distrugere pentru a construi

3) a disocia pentru a asocia

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns c. 2+3


100. Tehnicile combinatorii ne permit dupa faza de pregatire si incubatie aparitia:

1) iluminarii

2) verificarii

3) pregatirii

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns a. 1)iluminarii


101. . Caracteristicile "mind map" sunt:

1) focalizarea centrala a imaginii obiectului atentiei

2) posibile teme legate de subiect

3) structura nodala

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3- pag 29 sinteza


102. Conceptul (conceptul circular) este util in:

1) sintetizarea unui concept

2) regrupare a termenilor si alcatuirea unor apropieri

3) realizarea de noi conexiuni

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

raspuns : b 1+2
Este deosebit de util in sintetizarea unui concept si se realizeaza prin
inventarierea evocarilor sau asocierilor de idei continute de tema problemei, urmata de o regrupare a termenilor in functie de familia de cuvinte si conexiunile ce se realizeaza pana in momentul realizarii aparitiei unor trasaturi comune si alcatuirea unor apropieri in functie de optiunea oferita de tema problemei salving-ului.


103. Brainstrormingul este o metoda eficienta pentru generarea:

1) in grup a ideilor

2) ideilor individual

3) originalitatii

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+3


104. Sinectica reprezinta imbinarea diferitelor elemente, aparent necorelate, avand drept scop:

1) eliminarea raspunsurilor negative

2) maleabilizarea gandirii

3) evadarea din gandirea sablon

a. 1+2+3

b. 1+3

c. 1+2

Raspuns a. 1+2+3


105. Caracteristica principala a metodei Delphi o constituie:

1) utilizarea lucrului individual

2) autoritatea

3) utilizarea feed-back-ului

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns 3) utilizarea feed-back-ului

Metoda delphi-Caracteristica principala a metodei o constituie utilizarea feedback- ului, prin consultare reciproca periodica, de mare efect stimulativ, dar in timp,

creativ


106. Obiectivele metodei Philips 6-6:

1) abordarea mai multor aspecte in timp limitat

2) posibilitatea colectarii deciziilor

3) favorizarea confruntarii perceptiilor si creativitatii individuale cu munca

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3


107. Discutia Panel are ca principiu utilizarea:

1) unui grup mare de persoane competente

2) unui grup restrans de persoane competente

a. 1

b. 2

c. 1+2

Raspuns b. 2


Discutia Panel consta in utilizarea unui grup restrans de persoane competente

(esantionul Panel) pentru studierea unei probleme, asociata unui auditoriu care asculta in

tacere si intervine numai prin mesaje scrise


108. La metoda 6-3-5 cifrele reprezinta:

1) membrii grupului de creatie

2) ideile initiale formulate de fiecare membru al grupului

3) numarul de persoane care prelucreaza primele trei idei ale vecinului

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns b. 1+2+3


Metoda 6-3-5 Cifra 6 reprezinta numarul de membri ai grupului de creaŃie, cifra 3

reprezinta trei idei fomulate iniŃial de fiecare membru al grupului si inscrise pe un tabel

cu trei coloane, iar cifra 5 reprezinta numarul de persoane (6-1) care prelucreaza primele

trei idei ale vecinului.


109. Asocierea fortata a ideilor isi propune gasirea:

1) punctelor diferite a doua lucruri

2) punctelor comune a doua lucruri

3) documentarea

a. 2

b. 1

c. 3

raspuns: a-2) punctelor comune a doua lucruri


Asocierea fortata a ideilor: isi propune gasirea punctelor comune a doua lucruri care nu au si nu au avut nici un raport


110. Prin tehnica ciorchinelui se stimuleaza:

1) evidentierea conexiunilor dintre idei

2) relevarea de noi sensuri ale ideilor

3) realizarea de noi asociatii intre idei

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns c. 1+2+3


Ciorchinele este un "brainstorming necesar" prin care se stimuleaza evidenŃierea

conexiunilor dintre idei, mai mult, o modalitate de a construi / realiza asociaŃii noi intre

idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. Altfel spus, este o tehnica de predare-invaŃare

care incurajeaza pe elevi sa gandeasca liber.


111. Tehnica "palariilor ganditoare" este:

1) modalitate de exersare a gandirii ca interpretare de rol

2) perfectionare a comunicarii

3) modalitate de flexibilizare a gandirii

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+3

Metoda Palariilor ganditoare este o modalitate de exersare a gandirii ca

interpretare de rol, avand o valoare formativa deosebita sub aspectul flexibilizarii gandirii

si formarii sale corespunzator "rolurilor" pe care fiinŃa umana trebuie sa le "joace" in

diferite contexte si imprejurar


112. Raportul mentor - discipol este prin natura sa:

1) o relatie de subordonare neconditionata

2) initiativa creativa in spatiul relatiilor umane axate pe invatare

3) o relatie formatoare a procesului creativitatii

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns 2) initiativa creativa in spatiul relatiilor umane axate pe invatare


113. Mentoratul creeaza oportunitati pentru dezvoltarea invatarii experientiale prin:

1) manipulare, participare

2) extrapolare

3) incurajare

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

Raspuns c. 1+2+3

114. Calitatea in rezolvare de probleme depinde de mentorat in cursul caruia are loc dezvoltarea:

1) gandirii productive

2) memoriei

3) imaginatiei

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns 1) gandirii productive


115. Situatiile in care se poate realiza succesul mentoral sunt:

1) incitarea curiozitatii

2) atragerea catre lucruri la proiecte

3) antrenarea in competitie

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3


116. Invatarea apogetica creeaza sinteza emergenta intre:

1) regula si originalitate

2) invatare individuala si societala

3) invatare si dezvoltare

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns a. 1+2+3


117. Obstacole in dezvoltarea relatiei mentor - discipol:

1) nepotrivire in ritmul de lucru

2) perspectiva limitata a mentorului

3) modificare in codul sferelor de interese

a. 2+3

b. 1+3

c. 1+2+3

Raspuns c. 1+2+3


118. Printre obstacolele gnoseologice intalnite in procesul creatiei se gasesc:

1) lipsa informatiilor

2) abordarea unilaterala a problemei

3) supraspecializarea incorect structurata

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3

119. . Printre obstacolele psihologice intalnite in cadrul procesului de creatie intalnim

1) inertia, lipsa felxibilitatii

2) lipsa de informatie

3) timiditatea

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns c. 1+3


120. Printre obstacolele educationale si de persnalitate intalnite in cadrul procesului de creatie intalnim:

1) lipsa motivatiei

2) lipsa de spirit competitiv

3) lipsa de informatii

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns a. 1+2


121. . Obstacolele de ordin tehnico - organizatoric in vederea creatiei sunt:

1) lipsa spatiului adecvat

2) slaba organizare

3) coeficient intelectual scazut

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns b. 1+2


122. Inertia psihologica reprezinta obstacolul principal in calea oricarei creatii spontane si este constituita din tendinta intelectului uman de:

1) a-si pastra neschimbate schemele gandirii

2) a-si pastra neschimbate schemele rationametului si metodelor

3) abordarea unilaterala a problemei

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns a. 1+2


123. Rigiditatea in creatie este cauzata de:

1) obisnuinta

2) supraapreciere

3) lipsa de informatie

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns  c 3) lipsa de informatie


124. Barierele referitoare la creatia de grup cuprind

1) frica de critica

2) frica de ridicol

3) timiditatea

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns a. 1+2+3


125. In educarea creativitatii s-au conturat urmatoarele directii de dezvoltare:

1) prin algoritmi ce descriu logica rezolvarii creative

2) crearea conditiilor favorabile dezvoltarii activitatii creatoare

3) obligativitatea urmarii unor cursuri

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns b. 1+2


126. In curriculum-ul educatiei copiilor in institutiile prescolare in vederea dezvoltarii capacitatii creative se are in vedere printre altele:

1) familiarizarea copiilor cu mijloacele plastice si artistice

2) dezvoltarea sensibilitatii estetice

3) memorarea vizuala

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns a. 1+2+3


127. Atitudinea inhibatoare a creativitatii la copii din partea educatorului este:

1) atitudinea permisiva

2) atitudinea dominatoare

3) atitudinea de indiferenta

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns c. 2+3


128. Conformismul si reproducerea:

1) favorizeaza creativitatea

2) blocheaza creativitatea

3) stimuleaza creativitatea

a. 1

b. 2

c. 3

Raspuns b. 2) blocheaza creativitatea


129. Pentru ca dimensiunea creativa a educatiei sa devina mai mult decat un ideal frumos este necesar:

1) sacrificarea prejudecatilor

2) supraestimarea valorii docimologice a notelor

3) mentinerea unei atitudini autoritare

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+3


130. Procedeele de stimulare a imaginatiei cuprind:

1) utilizarea, analogia

2) adaptarea si modificarea

3) amplificarea

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns a. 1+2+3


131. Rolul activitatii verbal-artistice este de a:

1) dezvolta sensibilitatea

2) serveste drept suport pentru achizitionarea valorilor sociale

3) contribuie la formarea competentelor si atitudinilor

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+2+3


132. Lectura este o modalitate de:

1) dezvoltare a spiritului de observatie

2) dezvoltare a imaginatiei

3) dezvoltare a vocabularului

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns c. 2+3


133. Audierea, repovestirea povestilor sunt:

1) necesare in procesul de formare a personalitatii in devenire

2) nu sunt necesare pentru dezvoltarea creativitatii

3) dezvolta competentele acumulate

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns b. 1+3


134. Analiza elementara a unui tablou, interpretarea unui cantec pentru copii, contribuie

la:

1) dezvoltarea spiritului de observare

2) dezvoltarea limbajului

3) familiarizarea cu frumosul

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+3

Raspuns b. 1+2+3


135. Formarea deprinderilor de a confectiona singur masti, jucarii si costume de carnival dezvolta:

1) gandirea spatiala

2) imitatia

3) reporducerea

a. 2

b. 1

c. 3

Raspuns 3) reporducerea


136. Tipul combinativ fabulativ este caracterizat ca:

1) fantezie bogata

2) trecerea cu usurinta in domeniul irealului

3) analiza critica

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns a. 1+2


137. Obstacolele de ordin psihosocial in creativitate pot cuprinde:

1) lipsa de orientare spre viitor

2) prudenta excesiva

3) reveria

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3

Raspuns b. 1+2



138. Obstacolele de ordin psihosocial in creativitate pot cuprinde:

1) critica severa a greselilor

2) stimul moral redus

3) orientarea catre nou

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

Raspuns a. 1+2


139. Capacitatea scazuta a individului de a realiza lanturi de asocieri si evocari constituie:

1) flexibilitate scazuta

2) fluenta scazuta

3) memorie scazuta

a. 3

b. 2

c. 1

Raspuns1) flexibilitate scazuta


140. Principiile de baza ale brainstormingului cuprind:

1) amanarea criticii

2) necesitatea elaborarii cat mai multor idei

3) se stimuleaza combinarea

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3

Raspuns a. 1+2+3



Raspunsurile mele sunt:1.b; 2.c; 3.a; 4.b; 5.c; 6.b; 7.a; 8.c; 9.a; 10.c; 11.c; 12.a; 13.c;
14.c; 15.a; 16.b; 17.b; 18.b; 19.c; 20.c?; 21.b; 22.b; 23.a; 24.a; 25.c; 26.c; 27.c; 28.a;
29.b; 30.c; 31.a; 32.b; 33.b; 34.a; 35.c; 36.a?; 37.a; 38.a; 39.b; 40.c; 41.b; 42.c; 43.a;
44.c; 45.c; 46.a; 47.c; 48.a; 49.b; 50.a; 51.c; 52.a; 53.b; 54.a; 55.b; 56.a; 57.b; 58.a;
59.c; 60.b; 61.a; 62.b; 63.c; 64.b; 65.a; 66.b; 67.c; 68.a; 69.c; 70.c; 71.a; 72.b; 73.a;
74.a; 75.c; 76.b; 77.a; 78.b; 79.c; 80.b; 81.a; 82.b; 83.b; 84.b; 85.a; 86.b; 87.a; 88.b;
89.a; 90.b; 91.c; 92.a; 93.b; 94.b; 95.a; 96.c; 97.b; 98.c; 99.c; 100.a; 101.b; 102.a;
103.b; 104.a; 105.c; 106.b; 107.b; 108.b; 109.a; 110.c; 111.b; 112.b; 113.c; 114.c;
115.b; 116.a; 117.c; 118.b; 119.c; 120.a; 121.b; 122.a; 123.c; 124.a; 125.b; 126.a;
127.c; 128.b?; 129.b; 130.a; 131.b; 132.c; 133.b; 134.b; 135.b?; 136.a; 137.b; 138.a; 139.c; 140.a

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }