Psihologia creativitatii - test

TRUE/FALSE

S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate si prin autorealizarea individului.

ANS:  F

Abordarea gestaltista prezinta demersul creator ca pe unul de tip aleator.

ANS:  F

Behavioristii apreciaza ca potentialul creator al unui individ este influentat preponderent de modul in care au fost recompensate initiativele sale creative.

ANS:  T

Afectivitatea este importanta pentru demersul creator pentru ca asigura energizarea si valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale.

ANS:  T

Aptitudinile speciale constituie o rezultanta a combinarii in grade si ponderi diferite a mai multor componente, si anume: senzoriale, psihomotrice, intelectuale si fizice.

ANS:  T

Lehman explica declinul productivitatii creative prin interventia urmatorilor factori: reducerea flexibilitatii, diminuarea vigorii fizice, a acuitatii vizuale, a starii de sanatate, modificari ale sistemului motivelor ca urmare a raspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor administrative.

ANS:  T

Dovada influentei factorilor socio-istorici, a spiritului timpului  cum spunea Goethe, este existenta unor descoperiri simultate a unor cercetatori ce au lucrat independent.

ANS:  T

Iluminarea este o etapa de rascruce, in care are loc atat fructificarea eforturilor din celelalte etape, cat si demararea activitatii de executie a produsului creator.

ANS:  T

Functionalitatea grupului influentata de performantele sau esecurile in rezolvarea sarcinilor de catre fiecare membru.

ANS:  T

Eterogenitatea este stimulativa pentru creativitatea de grup cand este prezenta la nivel aptitudinal si motivational si omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregatirii si experientei profesionale.

ANS:  F

Intre grupul creativ si cel necreativ se stabilesc direfente, mai ales prin ponderea de interactiuni existente in cadrul grupului: in cel creativ predomina discutiile pe tema atmosferei din grup (comportamentul sefului, nemultumirile).

ANS:  F

Distinctia realizata de M. Roco intre grupul creator si grupul creativ este urmatoarea: grupul creativ este constituit pentru stimularea creativitatii membrilor sai, iar grupul creator este unitatea dintr-un anumit departament al unei institutii care si-a demonstrat performantele creative in mod spontan.

ANS:  T

Una din diferentele intre creativitatea din stiinta si tehnica si cea din arta este ca, in primul caz produsul il exprima pe creator, personalitatea acestuia, iar in cazul artei sunt reflectate cerintele si scopurile mediului.

ANS:  F

Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente si performante creative, dar putem, de asemenea, sa validam prin metoda criteriului extern, rezultatele obtinute prin testele de creativitate.

ANS:  T

Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii, prin care colegii realizeaza o ierarhie pe un anumit criteriu.

ANS:  F

Specificul brainstorming-ului consta in separarea intre etapa de elaborare a ideilor si cea de evaluare a lor.

ANS:  T

In cadrul sedintei de braistorming, secretarul are ca functie stabilirea ordinii in care participantii iau cuvantul.

ANS:  F

Spre deosebire de brainstorming, sinectica este o metoda calitativa intrucat se elaboreaza o singura idee care se ajusteaza ulterior.

ANS:  T

Metoda listelor este o metoda imaginativa de stimulare a creativitatii prin care se realizeaza matrici bi, tri sau multidimensionale.

ANS:  F

Inteligenta simbolica permite operarea cu notiunile verbale, cu informatii sub forma intelesurilor atasate cuvintelor.

ANS:  F

Stilul cognitiv reda modul specific in care se exprima inteligenta sau creativitatea si este influentat de experienta personala si educatie.

ANS:  T

Creativitatea nu este neaparat o conditie a supradotarii intelectuale sau a talentului.

ANS:  F

Cand intre factorii de mediu si cei ereditari exista diferente prea mari de nivel si calitate, aptitudinile speciale nu se pot dezvolta corespunzator.

ANS:  T

Asociationistii au definit fenomenul creatiei astfel: un proces de asociatie intre anumite elemente care duce la aparitia unor combinatii vechi, obisnuite si deja folosite, proces care este subordonat unor exigente sau finalitati.

ANS:  F

Ca reprezentanta a teoriei culturale, M. Mead, considera ca societatile care incurajeaza doar gandirea convergenta au rol stimulativ pentru creativitate.

ANS:  F

MULTIPLE CHOICE

Termenul de creativitate a fost introdus in psihologie de catre:

ANS:  1

Creativitatea, dimensiune complexa este:

ANS:  2

Printre criteriile prin care putem diferentia activitatea creatoare de cea reproductiva exista si urmatoarele:

a tipul de experienta preferat (experientele noi, neuzuale);

b domeniile de activitate alese;

c natura obstacolului ce trebuie depasit (situatii problematice noi);

ANS:  2

Factorii interni ai gandirii creatoare amintiti de C. Rogers sunt:

a toleranta la ambiguitate;

b autoevaluarea produselor activitatii;

c conformismul;

d aranjarea spontana si inedita a elementelor;

e dependenta de grup.

ANS:  2

In psihologia romaneasca exista un model factorial al creativitatii, model ce-i apartine lui:

ANS:  3

Trasaturile caracteriale importante pentru stimularea creativitatii sunt:

a perseverenta;

b constiinciozitatea;

c conformismul;

d increderea in sine;

e acceptarea neconditionata a normelor de grup.

ANS:  3

Printre conditiile socio-economice si culturale stimulative pentru creativitate amintim:

a un nivel ridicat de aspiratie al grupului;

b aderarea stricta la normele grupului;

c conditii socio-economice medii.

ANS:  3

Modelul lui G. Wallas prezinta creativitatea ca pe un proces ce se deruleaza in:

ANS:  3

In actul de creatie se impun tipurile de pregatire:

a pregatirea de specialitate;

b cultura generala;

c pregatirea pentru o anumita tema, problema.

ANS:  3

Principalele surse pe care le poate folosi creatorul in literatura, in derularea etapei de pregatire sunt:

a. experienta proprie de viata;

b. operele create anterior.

ANS:  2

Mijloacele de exprimare ale creatorului in etapa de executie, careia ii este specific un proces de gandire imaginativa, pot fi urmatoarele:

a sunetele ordonate, astfel incat, sa redea sentimentele;

b cuvintele aranjate in coordonate expresive logico-afective;

c culorile, care prin combinare redau un peisaj, un personaj.

ANS:  1

Abilitatile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt:

a gasirea unor modalitati verificate deja, comune, pentru a reda anumite aspecte;

b stapanirea contrastelor pentru a sugera tensiunea starii interioare;

c capacitatea de a doza elementele componente ale actiunii operei, al schitarii trasaturilor personajelor, a evolutiei acestora.

ANS:  2

Cele mai importante criterii de evaluare ale produsului creator sunt:

a numarul elementelor componente;

b originalitatea;

c utilitatea sociala.

ANS:  3

Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o sarcina pentru a fi abordata in grup mentionam:

a sarcina sa permita delimitarea partilor componente si a contributiei fiecarui membru;

b stabilirea unor corelatii intre performantele individuale si cele de grup;

c numar mare de membrii

ANS:  1

Analiza produselor activitatii, ca metoda de estimare a creativitatii la copii presupune aprecierea:

a produselor realizate de copii din proprie initiativa;

b produselor realizate de copii la cererea scolii.

ANS:  2

Calculul originalitatii la testele de creativitate poate fi realizat prin urmatoarele procedee:

a procedeul indicelui de marime;

b procedeul indicelui de frecventa;

c procedeul indicelui de ingeniozitate.

ANS:  2

Prin metoda biografica se pot obtine informatii asupra:

a personalitatii creatorului;

b actului creator si conditiilor creatiei;

c natura, geneza si specificul activitatii creatoare.

ANS:  2

Metoda caselor de evaluare a fost elaborata de:

ANS:  3

In etapa luminii rosii, se realizeaza evaluarea ideilor emise, considerandu-se ca sedinta a avut succes atunci cand au fost selectate:

ANS:  3

Braisntorming-ul poate fi aplicat in domeniile:

a productie;

b cercetare;

c invatamant.

ANS:  2

Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitatii a fost elaborata de :

ANS:  3

In cadrul discutiei Panel auditoriul poate interveni in discutiile purtate de esantionul panel prin intermediul:

ANS:  2

Lista interogativa, utila pentru stimularea debitului creativ si alcatuita din 9 categorii de intrebari a fost elaborata de:

ANS:  3

Definirea supradotarii a fost realizata in psihologie prin mai multe modalitati:

a obiectiv;

b subiectiv;

c descriptiv;

d comparativ.

ANS:  2

Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt:

a interes fata de nou;

b atractie fata de problemele obisnuite, uzuale;

c dependeta in gandire si actiune;

d nonconformism;

e perseverenta.

ANS:  2

Printre blocajele metodologice ale creativitatii amintim:

a fixitatea functionala;

b teama de a nu gresi;

c rigiditatea algoritmilor.

ANS:  2

Asociatiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmatoarele:

a serendipitatea;

b asemanarea;

c medierea prin simboluri.

ANS:  1

Din punct de vedere al rezonantei intime, ca factor stilistic al personalitatii, se considera ca stimulator pentru creativitate este tipul:

ANS:  3

E. P. Torrance apreciaza ca productivitatea de tip creativ presupune o imbinare a caracteristicilor femeilor cu cele ale barbatilor si anume:

a. sensibilitate si deschidere fata de probleme;

b. independenta si divergenta gandirii;

c. dorinta de contacte sociale;

d. dependenta de grup.

ANS:  3

Varsta unui grup este benefica pentru creativitate atunci cand este de:

ANS:  3

Studiul de caz poate fi folosit:

a in scop diagnostic;

b in scopul stimularii creativitatii;

c nici unul.

ANS:  2

Brainstorming-ul ca metoda de stimulare a creativitatii a fost conceputa de:

ANS:  2

Srategiile euristice ce pot fi folosite in sedintele de sinectica sunt:

a serendipitatea;

b empatia;

c inversiunea;

d analogia si evaluarea;

e evaluarea

ANS:  5

Modelul tridimensional al intelectului, util in descifrarea structurii intelectului a fost elaborat de:

ANS:  2

Inteligenta semantica permite operarea cu notiunile:

ANS:  2

Care sunt criteriile mentionate de A. Koestler, prin care poate fi diferentiata originalitatea de rutina?

a. algoritmii alesi

b. nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor si solutiilor

c. numarul persoanelor implicate in activitate

d. natura obstacolului ce trebuie depasit si tipul obiectivelor alese

e. tipul de experienta preferat.

ANS:  2

Nivelul creativitatii specific geniilor, care pot duce la revolutionarea unor domenii ale stiintei, tehnicii sau artei este:

ANS:  1

Caracteristic varstelor mici este acel nivel al creativitatii la care important este comportamentul si nu abilitatea sau calitatea produsului, si anume:

ANS:  2

Formele asociatiilor de tip creativ, din diverse domenii de activitate, descrise de Mednick sunt urmatoarele:

a. asemanarea

b. divergenta

c. serendipitatea

d. medierea prin simboluri

e. convergenta

ANS:  1

Testul de asociatie indepartata (Remote Association Test) utilizat in diagnoza creativitatii, prin care se urmareste originaliattea si raritatea statistica a asociatiilor a fost elaborat de:

ANS:  1

Fiind adept al orientarii gestaltiste, R. Arnheim aprecia ca profilul psihologic al creatorului trebuie sa includa si:

ANS:  2

Conform umanistilor, creativitatea ii permite individului, prin confruntarea cu mediul inconjurator sa-si satisfaca trebuintele:

ANS:  2

C. Rogers, reprezentant al umanismului, aprecia ca premisa pentru dezvoltarea potentelor creative este reprezentata de asigurarea unor conditii de:

ANS:  3

J.P. Guilford prezinta un model tridimensional al intelectului, in care sunt inclusi factorii intelectuali implicati in activitatea creatoare, model ce are urmatoarea structura:

ANS:  3

In modelul factorial elaborat de Paul Popescu-Neveanu, creativitatea este considerata a fi rezultatul interactiunii dintre:

ANS:  2

Cognitivistii au descris modalitatile caracteristice ale individului de a-si culege informatiile din mediul inconjurator, ca fiind:

ANS:  1

Cognitivistii apreciau ca principalele dimensiuni ale gandirii creatoare sunt:

a. flexibilitatea

b. fixitatea functionala

c. adaptabilitatea

ANS:  3

Conceptele fundamentale folosite in abordarea psihanalitica pentru explicarea fenomenului creativ sunt:

a. sublimarea

b. regresia adaptativa

c. elaborarea.

ANS:  3

Flexibilitatea gandirii este:

ANS:  1

Fluiditatea gandirii se refera la:

ANS:  3

Aptitudinile speciale constituie o rezultanta a combinarii in grade si ponderi diferite a mai multor componente, si anume:

a senzoriale

b psihomotrice

c intelectuale

d fizice

ANS:  3

M. Roco aprecia ca grupul creator :

ANS:  2

M. Roco intre aprecia ca grupul creativ este:

ANS:  1

Cele doua principii pe care se bazeaza brainstormingul sunt:

a amanarea judecatii

b consultarile reciproce

c cantitatea creste calitatea

ANS:  1

Sinectica, metoda imaginativa de stimulare a creativitatii este elaborata pe baza a doua principii stabilite de autor, W.J. Gordon

a. evitarea evaluarii critice

b.transformarea straniului in familiar

c.transformarea familiarului in straniu sau distantarea de problema

ANS:  2

Inteligenta simbolica permite operarea cu:

ANS:  2

Inteligenta semantica permite operarea cu

ANS:  3

In dinamica procesului creativ din cadrul grupului, M. Roco a identificat urmatoarele niveluri:

ANS:  1

Metoda Delphi, elaborata de O. Helmer, pentru stimularea creativitatii, se bazeaza pe tehnica:

ANS:  3

Metoda Frisco, destinata stimularii creativitatii, se bazeaza pe principiul:

ANS:  1

Rolurile ce sunt atribuite in cadrul metodei Frisco sunt urmatoarele:

ANS:  2

Metoda de stimulare a creativitatii cunoscuta ca fiind un fel de blitz-brainstorming este metoda:

ANS:  2

Sedinta de brainstorming presupune o desfasurare pe urmatoarele etape:

ANS:  3

Factorul biologic ce indica nivelul superior pana la care se pot dezvolta potentele creative innascute, dar fara a garanta, in mod obligatoriu, atingerea acestora este:

ANS:  2

Autorul care a identificat unele fluctuatii pe parcursul creativitatii, in sensul ca pana la 9 ani se inregistreaza o crestere, intre 9 si 12 ani o stagnare, intre 12 si 17 ani un puseu remarcabil, dupa care, curba descreste treptat, este:

ANS:  1

Analizand conditiile socio-economice si culturale ale creativitatii, autorul care a constatat ca in privinta dotarii ereditare nu exista diferente  in distributia oamenilor cu aptitudini exceptionale in populatia generala in toate zonele culturale, valorificarea acestor potente impunand anumite conditii ereditare, este:

ANS:  3

Perspectivele din care poate fi abordat climatul creativ sunt urmatoarele:

a influenta climatului asupra formarii si afirmarii creativitatii, asupra formarii capacitatii creatoare la copii si adolescenti

b influenta asupra gestionarii timpului

c influenta asupra performantelor creatoare la persoanele angajate intr-o activitate profesionala

ANS:  2

Tipul de grup dezvoltat in Buffalo, cunoscut sub numele CPS (Creative Problem Solving) are la baza ca principii de organizare:

a normele grupului Delphi

b normele grupului brainstorming

c normele grupului sinectic

ANS:  2

Specificul grupului CPS (Creative Problem Solving) este:

ANS:  2

Mariana Caluschi a conceput un grup de dezvoltarea creativitatii, in care formarea se face prin creativitate, scopul principal fiind stimularea potentialului creator prin insusirea metodologiei creativitatii si inlaturarea factorilor inhibitori, gestionarea timpului realizandu-se astfel:

ANS:  1

Metoda interparecierii utilizeaza, pentru evaluarea creativitatii, trei tehnici distincte:

ANS:  2

J. Roth si S. Sussman considerau ca metodele prin care pot fi asistati copiii supradotati sunt urmatoarele:

ANS:  3