Psihodiagnoza aptitudinilor

PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR

A. HARD SKILLS

Dupa cum am specificat si in capitolul introductiv, nu ne vom concentra in mod deosebit asupra aptitudinilor cognitive si psihofiziologice.

Dorim insa sa facem o trecere in revista a acelor aptitudini “hard” care sunt in mod normal luate in considerare in analiza muncii si care fac subsecvent obiectul interesului pentru specialistul de resurse umane. Cea mai autorizata sursa din acest punct de vedere este, la nivel international, taxonomia lui Edwin Fleishman, care este cuprinsa si in F-JAS (Fleishman Job Analysis Survey) si care sta si la baza O*Net (Occupational Network), sistemul american de analiza ocupationala nationala.

Astfel, taxonomia Fleishman enumereaza si ia in considerare urmatoarele patru categorii de aptitudini:

t Aptitudini cognitive

t Abilitati psihomotorii

t Abilitati fizice

t Abilitatile senzoriale

1. APTITUDINILE COGNITIVE Aptitudini verbale

1.       Intelegerea verbala (operationalizata ca: Capacitatea de a intelege informatii si idei prezentate oral sau scris).

2.       Intelegerea informatiilor scrise (operationalizata ca: Abilitatea de a citi si de a intelege informatii si idei prezentate in scris.).

3.       Exprimarea orala (operationalizata ca: Abilitatea de a comunica verbal informatii si idei astfel incat sa se faca inteles de ceilalti).

4.       Exprimarea scrisa (operationalizata ca: Abilitatea de a comunica in scris informatii si idei astfel incat sa se faca inteles de ceilalti).

Aptitudini de elaborare a ideilor si abilitatile de rationament

5.       Fluenta ideilor (operationalizata ca: Abilitatea de a veni cu un numar de idei despre o tema data. Se refera la un numar de idei produse si nu la calitatea, corectitudinea sau creativitatea ideilor).

6.       Originalitatea (operationalizata ca: Abilitatea de a veni cu idei neobisnuite sau inteligente cu privire la o tema sau situatie data, sau de a dezvolta modalitati creative de a rezolva o problema).

8.Sensibilitatea la probleme (operationalizata ca: Abilitatea de a spune cand ceva este gresit sau este probabil sa mearga prost. Aceasta nu implica rezolvarea de probleme ci doar recunoastere ca exista o problema).

11.  Rationamentul deductiv. (operationalizata ca: Capacitatea de a aplica reguli generale, la cazuri specificepentru a ajunge la raspunsuri logice, implica luarea deciziei daca un anumit raspuns are sens).

12.            Rationamentul inductiv. (operationalizata ca: Abilitatea de a combina informatii separate sau raspunsuri specifice la probleme, pentru a forma reguli generale sau concluzii. Include oferirea unei explicatii logice a motivului pentru care o serie de evenimente aparent nerelationate apar impreuna).

13.            Ordonareainformatiei (operationalizata ca: Capacitatea de a urma corect o regula data sau un set de reguli pentru a aranja lucruri sau actiuni intr-o anumita ordine. Lucrurile sau actiunile pot include numere, litere, cuvinte, imagini, proceduri, propozitii si operatii matematice sau logice).

14.            Flexibilitatea in clasificare (operationalizata ca: Abilitatea de a produce mai multe reguli, astfel incat fiecare regula arata cum este grupat (sau combinat) un set de obiecte intr-o maniera diferita).

Abilitati cantitative

9.       Rationamentul matematic. (operationalizata ca: Abilitatea de a intelege si organiza o problema si apoi de a selecta o metoda matematica sau o formula pentru a rezolva probleme).

10.            Rationament numeric. (operationalizata ca: Capacitatea de a aduna, scadea, multiplica sau imparti rapid si corect).

Memoria

7. Memorizarea (operationalizata ca: Abilitatea de a-ti reaminti informatii ca numere, cuvinte, desene si proceduri).

Abilitati perceptive

15.            Viteza de cuprindere. (operationalizata ca: Abilitatea de a descoperi intelesul unor informatii care par sa nu aiba sens sau organizare. Presupune combinarea rapida si organizarea diferitelor informatii intr-o unitate cu sens).

16.            Flexibilitatea cuprinderii. (operationalizata ca: Abilitatea de a identifica sau detecta o structura cunoscuta (o figura, un obiect, un cuvant sau un sunet) care este ascunsa intr-un material distractor).

19. Viteza perceptiva(operationalizata ca: Abilitatea de a compara rapid si acurat litere, numere, obiecte, desene sau structuri. Obiectele care urmeaza sa fie comparate pot fi prezentate in acelasi timp sau unul dupa altul. Aceasta abilitate include de asemenea compararea unui obiect prezent cu un obiect amintit).

Abilitatea spatiala

17.            Organizarea spatiala. (operationalizata ca: Abilitatea de a te descurca intr-un spatiu nou si de a identifica obiectele pe care le poti utiliza ca repere).

18.            Vizualizare (operationalizata ca: Abilitatea de imagina cum va arata un obiect dupa ce ii va fi schimbata pozitia sau sunt rearanjate si mutate parti ale sale).

Atentia

20.            Atentia selectiva (operationalizata ca: Abilitatea de se concentra si de a nu fi distras in timpul realizarii unei sarcini de-a lungul unei perioade de timp).

21.            Dozarea timpului (operationalizata ca: Abilitatea de a trece de la o activitate la alta sau de a utiliza doua sau mai multe surse de informatii in acelasi timp, ca vorbire, sunet, atingere sau alte surse).

2. ABILITATILE PSIHOMOTORII

Abilitati de manipulare fina

27.            Fermitatea brat-mana. (operationalizata ca: Abilitatea de pastra mana si bratul ferm in timpul realizarii unei miscari a bratului sau in timp ce bratul si mana sunt mentinute intr-o pozitie.).

28.            Dexteritatea manuala. (operationalizata ca: Abilitatea de a realiza rapid miscari coordonate ale unei maini, ale mainii impreuna cu bratul sau a ambelor maini pentru a apuca, manipula sau a asambla obiecte.).

29.            Dexteritatea degetelor. (operationalizata ca: Abilitatea de a realiza miscari precis coordonate ale degetelor unei maini sau a ambelor pentru a apuca, manipula sau a asambla obiecte foarte mici.).

Abilitati de control al miscarilor

22.            Precizia controlului (operationalizata ca: Abilitatea de a face rapid si in mod repetat miscari ajustari precise pentru controlul pozitiei exacte a unui aparat sau vehicul).

23.            Coordonarea mai multor membre (operationalizata ca: Abilitatea de a coordona miscarile a doua sau mai multe membre impreuna (de ex., doua brate, doua picioare, sau un brat si un picior) stand jos sau in picioare. Aceasta nu implica realizarea activitatilor in timp ce corpul este in miscare).

24.            Orientarea raspunsului (operationalizata ca: Capacitatea de a alege rapid si corect intre doua sau mai multe miscari in raspuns la doua sau mai multe semnale diferite (lumini, sunete, imagini, etc.). Include viteza cu care este initiat raspunsul corect cu mana, piciorul, sau alte parti ale corpului).

25.            Controlul vitezei (operationalizata ca: Abilitatea de a temporiza ajustarea unei miscari sau unui echipament de control in anticiparea schimbarilor in viteza si /sau directia unui obiect sau scene in miscare continua).

Timpul de reactie si viteza

26. Timpul de reactie. (operationalizata ca: Abilitatea de a raspunde rapid (cu mana, degetul sau piciorul) la un stimul (sunet, lumina, imagine, etc.) la aparitia acestuia).

30.            Rapiditatea miscarii degetelor incheieturilor. (operationalizata ca: Abilitatea de a misca rapid, simplu si repetat degetele, mainile si incheieturile).

31.            Rapiditatea miscarilor membrelor (operationalizata ca: Abilitatea de a misca rapid bratele sau picioarele).

3. ABILITATI FIZICE

Forta fizica

30.  Forta statica. (operationalizata ca: Abilitatea de a-si exercita forta muschilor la maximum pentru a ridica, impinge, trage sau cara obiecte).

33. Forta de propulsie. (operationalizata ca: Abilitatea de a folosi contractii musculare rapide si puternice pentru a te propulsa (la o saritura sau la luarea startului in alergare) sau pentru a arunca un obiect).

34.            Forta dinamica. (operationalizata ca: Abilitatea de a exercita forta musculara, in mod repetat sau continuu. Aceasta implica rezistenta oboseala musculara).

35.            Forta corpului. (operationalizata ca: Abilitatea de a utiliza muschi abdominali si muschii spatelui pentru a sustine repetat sau continuu corpul fara a obosi).

Rezistenta

40. Rezistenta la oboseala (operationalizata ca: Abilitatea de a face efort fizic pe perioade lungi de timp fara a ti se taia respiratia).

Flexibilitatea, echilibrul si coordonarea

36.            Nivelul de flexibilitate. (operationalizata ca: Abilitatea de a te intinde , rasuci, intoarce, cu mana sau cu intreg corpul, pentru a apuca obiecte).

37.            Flexibilitatea dinamica. (operationalizata ca: Abilitatea de a rasuci, intoarce, intinde in mod rapid si repetat corpul si/sau picioarele).

38.            Coordonarea generala a miscarilor corpului. (operationalizata ca: Abilitatea de a coordona miscarile bratelor, picioarelor si torsului).

39.            Echilibrul corpului. (operationalizata ca: Abilitatea de a pastra sau de a redobandi echilibrul corpului stand intr-o pozitie instabila).

4. ABILITATILE SENZORIALE

Abilitatile vizuale

41.            Vederea de aproape. (operationalizata ca: Abilitatea de a vedea detaliile obiectelor apropiate de observator).

42.            Vederea la distanta. (operationalizata ca: Abilitatea de a vedea detalii de la distanta).

43.            Discriminarea culorilor. (operationalizata ca: Abilitatea de a detecta diferente intre culori incluzand luminozitatea si umbrele).

44.            Vederea de noapte. (operationalizata ca: Abilitatea de a vedea in conditii de luminozitate scazuta).

45.            Vederea periferica. (operationalizata ca: Abilitatea de a vedea obiecte sau miscarea obiectelor situate in alta directie fata de cea pe care este focalizata privirea.).

46.            Adancimea perceptiei. (operationalizata ca: Abilitatea de a distinge intre cateva obiecte care dintre ele sunt mai apropiate sau mai indepartate de observator sau de a estima distanta intre obiect si observator).

47.            Sensibilitatea la lumina. (operationalizata ca: Capacitate de a vedea obiectele in conditii de luminozitate puternica).

Abilitatea auditiva si de vorbire.

48.            Sensibilitatea auditiva. (operationalizata ca: Capacitatea de a detecta sau a spune diferenta intre sunete care variaza pe o gama larga a intensitatii).

49.            Atentia auditiva. (operationalizata ca: Abilitatea de a se focaliza pe o singura sursa informationala auditiva in prezenta altor stimuli distractori).

50.            Localizareasunetelor. (operationalizata ca: Abilitatea de a detecta sursa unui sunet).

51.            Recunoasterea vorbirii. (operationalizata ca: Abilitatea de a identifica si intelege vorbirea unei alte persoane).

52.  Claritatea vorbirii. (operationalizata ca: Abilitatea de a vorbi clar astfel incat vorbitorul sa fie inteles cu usurinta de cei din jur).

Dupa cum se poate observa, exista un numar impresionant de aptitudini umane ce pot fi descrise ca fiind „hard skills”. Numarul testelor prin care ele pot fi detectate sau masurate este chiar si mai impresionant si nimeni nu este chemat sa le cunoasca pe toate, cu atat mai mult cu cat multe din ele sunt clasificate ca fiind de clasa C. In plus, spre deosebire de chestionarele de personalitate, in testarea aptitudinilor nu exista „vedete” reale, fiind mult mai usor a se genera de la zero o proba sau baterie de testare suficient de performanta.

Pentru uzul specialistului de resurse umane exista compendiile de testare aptitudinala, cel mai cunoscut dintre acestea fiind volumul publicat chiar de Edwin Fleishman, autorul taxonomiei mai sus amintite. Handbook of Human Ablities este, dupa cum o spune si numele, un compendiu al abilitatilor umane, care contine langa fiecare abilitate identificata de Fleishman o lista destul de lunga de teste validate, auditate, cunoscute, acceptate de comunitatea stiintifica, ce pot testa respectiva dimensiune.

Specialistul de resurse umane are asadar un instrument bibliografic foarte important la indemana, care poate fi oricand adaptat cu usurinta in crearea de baterii de testate psihologica si in selectarea celor mai potrivite teste pentru uzul specific al respectivului specialist in RU.

B. SOFT SKILLS

Ceea ce in general este cunoscut sub denominarea de „soft skill” este de obicei nu atat o aptitudine deosebita si clar definibila, ci un conglomerat de trasaturi de personalitate ce, daca apar impreuna si cu un efect sinergic, pot contribui decisiv la eficienta personala si interpersonala a subiectului evaluat.

De aceea chestionarele care detecteaza aceste aptitudini intra de obicei in sfera chestionarelor de personalitate. Taxonomia lui Fleishman prevede sub titulatura de „soft skill” un numar de 21 de aptitudini, care toate pot fi detectate, direct sau indirect de mai toate chestionarele consacrate de personalitate. Exista de asemenea inventare care le abordeaza direct. Vom enumera in continuare cele 21 de dimensiuni prevazute de Edwin Fleishman.

1.  Agreabilitate (abilitatea de a fi placut, cu tact si de ajutor atunci cand se colaboreaza cu alte persoane; aceasta abilitate tine de gradul in care subiectul poate avea un stil interpersonal placut).

2.  Flexibilitatea comportamentala (abilitatea de a adapta propriul comportament la circumstante schimbatoare in mediul de lucru, aceasta abilitate include dorinta si capacitatea de adaptare pentru a fi competitiv la cerintele mediului de munca sau ale colegilor).

3.  Coordonarea (abilitatea de a structura planurile si timingurile de lucru pentru a coincide cu planurile, stilurile de lucru si ritmul de lucru ale altora; aceasta abilitate include un management eficient la timpului si al resurselor si obiectivul principal este acela al sincronizarii cu ceilalti).

4.  Seriozitatea (abilitatea de a fi responsabil si de a fi perceput de ceilalti ca o persoana pe care se pot baza; aceasta abilitate presupune a fi disciplinat, constiincios si a indeplini sarcinile asa cum le asteapta cei din jur).

5.  Asertivitatea (abilitatea de a exprima propriile idei, convingeri si opinii cu incredere si activ; aceasta abilitate include luarea initiativei si verbalizarea activa in lucrul cu ceilalti).

6.  Negocierea (abilitatea de a face concesii si de a lucra spre atingerea consensului in vederea rezolvarii conflictelor; aceasta abilitate presupune dorinta si abilitatea de a rezolva diferendele si de a atinge consensul prin obiective si planuri de actiune acceptabile de toti cei implicati).

7.  Persuasiunea (abilitatea de a prezenta informatie in asa fel incat sa influenteze opiniile si actiunile celorlalti; aceasta abilitate include utilizarea tacticilor persuasive pentru a modifica stilul de gandire si comportamentul celor din jur).

8.  Sociabilitatea (abilitatea de a fi activ si participativ in situatii sociale; include dorinta, propensiunea si capacitatea de a lucra cu altii si de a facilita interactiunile si schimburile sociale cu ei).

9.  Conformismul social (abilitatea de a adera la regulile, normele si politicile de comportament social, formale sau subintelese; implica respectarea standardelor si normelor sociale in situatii de munca).

10.  Sensibilitatea sociala (abilitatea de a face un diagnostic corect al situatiilor sociale; include capacitatea de a intelege si a respecta opiniile si sentimentele celorlalti, precum si evaluarea coerenta a rezultatelor actiunilor proprii ori ale celor din jur).

11.  Autocontrolul (abilitatea de a ramane cam si constient in situatii dificile sau stresante; include controlul emotiilor in fata unor stimuli iritanti, neasteptati sau stresanti).

12.  Increderea sociala (abilitatea de a demonstra incredere in sine, in circumstante sociale, include comunicarea catre ceilalti in timpul interactiunii sociale a unui nivel optimde incredere in sine si optimism).

13.  Coachingul (abilitatea de a ajuta la dezvoltarea talentelor si abilitatilor celorlalti; implica instruirea, sfaturile si asistenta personala in dezvoltarea potentialului personal al celorlalti).

14.  Capacitate analitica conversationala (abilitatea de a descoperi informatii relevante si importante despre o situatie prin discutie, conversatie sau intrebari; aceasta abilitate implica uzul logicii pentru intelegerea corecta a situatiei si pentru adresarea tintita a intrebarilor sulpimentare catre cei din jur).

15.  Dorinta de realizare (abilitatea de a fixa standarde inalte pentru a avea efectele cele mai bune posibil; include capacitatea de a depune un efort personal elevat pentru a satisface obiectivele care sunt privite ca provocari personale).

16.  Deschiderea catre experienta (abilitatea de a fi deschis si curios fata de noi idei si noi medii; implica toleranta in fata diversitatii si in fata ideilor celorlalti).

17.  Auto-suficienta (abilitatea de a lucra intr-un mediu nestructurat, lipsit de directionare si supervizare; implicp gasirea de resurse si luarea de decizii fara posibilitatea de consultanre a celorlalti).

18.  Perseverenta (abilitatea de a mentine un nivel optim de efort pana la completarea sarcinilor de munca; implica energia mentala pentru a rezista muncii pentru o perioada lunga de timp, in ciuda obstacolelor, oboselii, plictiselii si distragerilor).

19.  Rezistenta la concluzii pripite (abilitatea de rezista tentatiei de a lua decizii pana cand toate informatiile relevante si importante au fost colectate si analizate; implica gandire deliberata, controlata si structurata mai degraba decat luarea pripita si nestructurata a deciziilor).

20.  Prezentare verbala (abilitatea de a apara propriile concluzii si idei in fata celorlalti; implica folosirea logii si argumentatiei rationale in apararea propriei pozitii, mai degraba decat folosirea emotiilor, entuziasmului si nerabdarii).

21.  Lipsa de descurajare (abilitatea de a reveni rapid la tonusul normal de munca, la energie, optimism si entuziasm, dupa situatii descurajante).

Nu vom insista in continuare asupra masurarii acestor abilitati, este evident ca toate pot fi acoperite de chestionarele clasice de personalitate. Exista chiar conglomerate specifice, comportamente si aptitudini ce apar impreuna si sunt denominate drept „aptitudini de comunicare” sau „aptitudini de leadership”, insa la nivel analitic este destul de clar la acest moment din ce anume este formsta fiecare din aceste aptitudini.

Exista chiar, pentru aceste patternuri de comportament, scorari si rapoarte speciale in randul marilor teste de personalitate. Exista de exemplu, un profil de leadership ce rezulta din CPI (Coaching Report for Leaders), la fel unul ce rezulta din MBTI, unul din PRF si unul din 16PF. NEO-PI-R rezulta de asemenea in profile de aptitudini de leadership si de comunicare.

Si, desigur, exista o pleiada de teste ce ataca direct aceste patternuri comportamentale si de aptitudini. Important in alegerea lor de catre specialist trebuie sa ramana intotdeauna insa calitatea psihometrica a respectivului test: validitatea (daca intr-adevar masoara respectiva dimensiuni) si fidelitatea (cat de bine o masoara), ambele trebuind sa fie probate prin publicatii si review-uri ale comunitatii stiintifice.