QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Proiect de cercetare psihologica







PROIECT DE CERCETARE PSIHOLOGICA


Etapele unei cercetari

A.    Delimitarea problemei de cercetat - in aceasta etapa cercetatorul parcurge trei faze importante:




- identifica problema ce urmeaza a fi cercetata,

- o formuleaza cat mai clar,

- se documenteaza asupra acesteia.

Temele studiate pot sa apara in mod spontan din observarea faptelor sau sa fie provocate intentionat, pot sa fie inspirate de experienta personala a celui care isi propune cercetarea sau de studiul literaturii de specialitate. Aceste teme trebuie: sa fie de actualitate, sa fie semnificative sau de interes mai general, sa fie originale. Documentarea asupra problemei de cercetat presupune inventarierea datelor referitoare la aceasta, existente pana in momentul respectiv si evaluarea stadiului atins de cercetarile anterioare.

B.    Proiectarea activitatii de cercetare - in aceasta etapa cercetatorul stabileste obiectivele cercetarii, formuleaza ipoteza (ipotezele) acesteia si elaboreaza proiectul cercetarii.

Stabilirea obiectivelor cercetarii presupune raspunsul la intrebarea: „Ce isi propune cercetarea?

Formularea ipotezei reprezinta unul dintre momentele-cheie ale oricarei cercetari. Ipoteza reprezinta o afirmatie sau o supozitie provizorie, in legatura cu modul de solutionare a problemei. Ipoteza nu este nici adevarata, nici falsa. Valoarea ei de adevar urmeaza sa fie testata pe parcursul investigatiilor, ceea ce conduce spre confirmarea sau infirmarea acesteia. Ipotezele trebuie sa fie in concordanta cu scopul cercetarii si sa fie formulate cu claritate, evitandu-se exprimarile ambigue, truismele. Urmeaza apoi elaborarea unui proiect al cercetarii, care este un instrument de lucru scris, un ghid care orienteaza intreaga cercetare.

Proiectul de cercetare are mai multe componente, dupa cum urmeaza: prezentarea problemei cercetate, motivarea alegerii temei, sintetizarea stadiului cercetarii problemei; prezentarea obiectivelor cercetarii si a ipotezei de cercetare; descrierea metodicii cercetarii (locul de desfasurare a cercetarii, perioada de cercetare, etapele ce vor fi parcurse, esantionul de continut, esantioanele de subiecti, variabile independente, adica modificarile ce vor fi introduse in derularea fenomenelor educationale si variabile dependente sau efectele pe care le produc modificarile aduse, metodologia de cercetare, resurse materiale, instrumente de culegere a datelor, metodologia de prelucrare a datelor cercetarii; stabilirea modalitatilor de valorificare a cercetarii.

C. Desfasurarea cercetarii pedagogice consta in transpunerea in practica a etapelor si demersurilor prevazute in proiectul de cercetare, in vederea testarii ipotezei de lucru. Pe parcursul cercetarii, cu ajutorul diferitelor metode de cercetare se inregistreaza date importante referitoare la: variabile independente si dependente, conditii de desfasurare a unor activitati, dificultati intampinate, rezultate scolare.

D.  Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute - in cercetarile psihologice se recurge la condensarea datelor in tabele, grafice, diagrame, se calculeaza procentaje, indici statistici (media, mediana, modulul, amplitudinea, abaterea medie, dispersia, abaterea standard), se utilizeaza aparatul statistico-matematic pentru a stabili daca diferentele dintre grupurile experimentale si cele de control sunt statistic semnificative, se realizeaza inferente statistice. Analiza cantitativa si calitativa a datelor cercetarii constituie suportul pentru interpretarile care vor fi realizate, in directia gasirii unor explicatii si solutii de optimizare a activitatii.

E. Elaborarea concluziilor cercetarii - se bazeaza pe analiza, prelucrarea si interpretarea datelor cercetarii. Este momentul cand se stabilesc concluziile finale, prin raportare la obiectivele cercetarii si in mod obligatoriu la ipoteza acesteia. Comentariile cercetatorului, analizele, reflectiile, evaluarile, propunerile si sugestiile acestuia isi gasesc locul in aceasta etapa.

F.  Valorificarea cercetarii - activitatea desfasurata de cercetator poate fi valorificata si popularizata in mai multe forme, cum ar fi: elaborarea de rapoarte ale cercetarii, referate, comunicari stiintifice, studii sau articole in reviste de specialitate, carti.

G. Introducerea si diseminarea noului in practica educativa – este o etapa absolut necesara, desi adeseori este neglijata. O cercetare se incheie abia atunci cand rezultatele sale pozitive, experienta inovatoare dobandita se aplica in practica. Rezultatele trebuie sa fie popularizate si sa ajunga la practicienii domeniului, pentru a fi filtrate, analizate, preluate, adaptate si introduse in practica de specialitate.

Metode si tehnici de cercetare psihologica

In cercetarea psihologica se utilizeaza numeroase metode si tehnici de investigatie, printre care: observatia, ancheta, chestionarul, interviul, metoda testelor, studiul de caz, experimentul psihopedagogic.

Metoda observatiei consta in urmarirea intentionata si sistematica a fenomenelor, fara nici o interventie din partea cercetatorului, in scopul explicarii, intelegerii si ameliorarii lor.

Observatia poate fi: empirica, spontana (nu este orientata spre un anumit scop) sau sistematica, organizata (orientata spre un scop precis). Observatia nu se reduce la contemplarea sau la simpla inregistrare a unor date, ci ea se prelungeste intr-o activitate de analiza, comparatie sau clasificare a fenomenelor observate, prin realizarea de reflectii personale, de interpretari asupra celor observate.

Pentru a fi eficienta, observatia trebuie sa indeplineasca cateva cerinte:



sa se desfasoare prin prisma unor scopuri precise;

sa se inregistreze si sa se descrie cat mai detaliat, obiectiv si fidel datele (se pot folosi mijloace tehnice: reportofoane, casetofoane, camere video);

sa se consemneze prompt faptele derulate (prin grile de observatie, tabele etc.);

sa se urmareasca acelasi fenomen in conditii si imprejurari diferite;

sa se finalizeze cu explicarea fenomenelor educationale investigate, cu elaborarea unor concluzii.

Adeseori se folosesc grilele de observare, care permit cercetatorului sa inregistreze si sa clasifice datele observate in rubrici precise. Ceea ce rezulta se numeste protocol de observatie.

Metoda anchetei presupune culegerea datelor (sub forma de: opinii, atitudini, motivatii, interese, comportamente, aspiratii) de la o masa mare de subiecti in legatura cu anumite situatii sau fenomene. Ancheta foloseste chestionarul, ca instrument de cercetare. Chestionarul reprezinta un sistem de intrebari, de regula scrise, structurate intr-o anumita succesiune, pe baza unor considerente logice si psihologice.

Metoda anchetei se bazeaza pe o comunicare intre cercetator si subiectii investigati. Ancheta poate fi orala sau directa (mesajul este transmis direct receptorului) si scrisa sau indirecta (prin autocompletarea chestionarului).

In realizarea unei anchete se parcurg urmatoarele etape: precizarea clara a temei si a obiectivelor urmarite, stabilirea esantionului de subiecti, elaborarea instrumentelor de investigatie (chestionare), realizarea anchetei pe teren, analiza si prelucrarea cantitativa si calitativa a datelor .

Chestionarul, ca instrument de cercetare in ancheta, cuprinde doua parti: o parte introductiva (in care se fac recomandari referitoare la modul de completare al chestionarului) si intrebarile propriu-zise (de la 2-3 intrebari la 200-300 in functie de finalitatea propusa, de timpul disponibil).

Reusita unei anchete este in mare masura determinata de calitatea chestionarului. In constructia acestuia trebuie sa se respecte cateva cerinte, cum ar fi: delimitarea clara a problemei de cercetat, adecvarea intrebarilor la tema si ipoteza cercetarii, formularea lor in mod clar si accesibil subiectilor.

Intrebarile utilizate in chestionar sunt diverse: factuale (privesc insusirile, caracteristicile subiectilor: varsta, studii, situatie scolara, date legate de familie); de opinie (vizeaza aspecte ce tin de lumea interioara a celor chestionati, cum ar fi: atitudini, credinte, aspiratii, valori, motivatii); de cunostinte (au drept scop evaluarea nivelului de cunostinte a celor investigati), deschise (solicita subiectilor sa construiasca raspunsul in maniera dorita); inchise (permit alegerea unei variante de raspuns, din mai multe variante posibile, oferite in chestionar). T. Rotariu si P. Ilut (1997) recomanda ca in debutul chestionarului sa se foloseasca intrebari usoare, la care oamenii raspund cu placere, cu scopul de antrena subiectul la dialog.

Interviul este o metoda de cercetare prin care se urmareste obtinerea de informatii de la subiectii investigati prin adresarea unor intrebari si primirea raspunsurilor. Reusita interviului este conditionata de o serie de cerinte, cum ar fi: asigurarea unei atmosfere de incredere, care sa invite la declaratii obiective din partea celor intervievati; asigurarea discretiei si anonimatului in legatura cu raspunsurile date; utilizarea unui limbaj accesibil; evitarea atitudinii autoritare, ironice a cercetatorului; flexibilitate in comportament pentru a angaja intervievatul intr-o discutie libera si sincera.

Interviurile pot fi fata in fata sau prin telefon, individuale sau de grup,  structurate (bazate pe chestionar standardizat), semistructurate (realizate pe baza unui ghid de interviu) sau nestructurate (presupun discutii libere cu subiectii).

Studiul de caz consta in analiza si discutarea unui caz, a unui subiect. Metoda permite confruntarea cu o situatie reala, autentica, particulara.

Realizarea unui studiu de caz in cadrul unei cercetari presupune parcurgerea catorva etape: alegerea cazului (spre exemplu, situatia unui elev cu probleme de comportament); documentarea asupra cazului presupune inventarierea datelor biografice, a datelor medicale semnificative, a informatiilor psihologice si a datelor pedagogice relevante; analiza si interpretarea datelor; identificarea modalitatilor de interventie asupra cazului in vederea solutionarii acestuia; aplicarea modalitatii de interventie, urmarirea evolutiei subiectului, reglarea interventiei, formularea de predictii cu privire la evolutia subiectului.

Se pot obtine cazuri scrise, filmate, ceea duce la constituirea unei cazuoteci, care sa cuprinda o colectie de situatii-problema tipice.

Metoda testelor se foloseste cu scopul de a obtine informatii despre personalitatea subiectilor investigati, despre nivelul lor de pregatire.

Testele reprezinta probe standardizate, obiective care se administreaza subiectilor si prin care se urmareste masurarea cat mai obiectiva a unor fenomene psihice, a unor comportamente sau competente.



Testele pot fi: psihologice (teste de memorie, de inteligenta, teste de personalitate etc.); pedagogice (destinate studierii nivelului de instruire si educatie al elevilor) si sociometrice (destinate analizei structurii grupurilor sociale si a relatiilor

Experimentul psihopedagogic presupune modificarea intentionata a conditiilor de aparitie si desfasurare a fenomenelor cu scopul de a le studia, de a identifica si evalua factorii care le influenteaza.

Experimentul psihopedagogic urmareste testarea unor ipoteze prin masurarea si analiza efectelor unei variabile independente asupra variabilei dependente.

Se pot folosi esantioane unice (un singur grup de subiecti, caruia i se aplica variabila independenta, urmarindu-se efectele acesteia asupra grupului) sau esantioane paralele (doua sau mai multe grupe de subiecti, de nivele comparabile; variabila independenta se introduce numai la grupul experimental).

Etapa constatativa are rolul de a stabili nivelul existent in momentul initierii experimentului. Se masoara nivelul variabilei dependente pe ambele grupuri (experimental si de control), conditia fundamentala in aceasta faza fiind aceea ca cele doua grupuri sa fie cat mai apropiate sub aspectul variabilei urmarite, pentru a le putea considera comparabile.

Etapa experimentala presupune introducerea la grupul experimental a variabilei independente, in timp ce la grupul de control se lucreaza la fel ca inainte.

Etapa postexperimentala (posttest) consta in masurarea variabilei dependente pe ambele grupuri, folosindu-se probe similare; se compara datele de start cu cele finale si se stabileste relevanta diferentelor obtinute, ceea ce conduce la confirmarea sau infirmarea ipotezei cercetarii;

Etapa de retest (verificare la distanta) stabileste la un interval de timp (de obicei, cateva luni) soliditatea, durabilitatea efectelor produse prin experiment.

Rezultatele obtinute in urma experimentului psihopedagogic sunt considerate statistic semnificative sau nesemnificative pe baza efectuarii comparatiilor intragrupale (in cazul esantioanelor unice) sau intergrupale (in cazul esantioanelor paralele).

Datele colectate in urma aplicarii diferitelor metode de cercetare sunt ordonate, clasificate, sistematizate in tabele si grafice, urmand ca apoi sa fie prelucrate statistic (prin calcularea unor indici statistici: medie, mediana, modul, prin inferente statistice, prin studiul corelatiei) si apoi interpretate, in vederea gasirii unor explicatii sau solutii. Toate acestea conduc spre elaborarea concluziilor cercetarii pedagogice.


Bibliografie

Bocos, M., (2003), Cercetarea pedagogica. Suporturi teoretice si metodologice, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.

Ionescu, M., Bocos, M., (2001), Cercetarea pedagogica si inovatia in invatamant, in „Pedagogie”, M. Ionescu, V. Chis, coord., Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

Muster, D., (1985), Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Editura Litera, Bucuresti.

Neculau, A., Cozma, T., (coord.), (1994), Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iasi.

Nicola, I., (1992), Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Radu, I., (coord.), (1993), Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca.

Radu, I., Ionescu, M., (1987), Experienta pedagogica si creativitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

Rotariu, T, Ilut, P., (1997), Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura Polirom, Iasi.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }