QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Notiunea de inteligenta generala /Cele doua fatete ale inteligentei





Notiunea de inteligenta generala /Cele doua fatete ale inteligentei


In ultima vreme ,se vorbeste tot mai insistent de inlocuirea termenului de "inteligenta" cu cel de "functii executive", si a viziunii "abilitatilor generale" cu cea a "circuitelor neurale specializate".

Inteligenta generala, sugerata de Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima oara in 1904 de Charles Spearman, este contestata apoi de Thurstone (1938) care, in urma identificarii "abilitatilor mintale primare" postuleaza structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negind existenta factorului "g", si implicit structura unitara a inteligentei.



Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, in aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala despre structura inteligentei, despre formele variate (verbala, practica, matematica, etc) de manifestare a ei. Introducerea metodei multifactoriale cu axe oblice - spre deosebire de cele cu axe ortogonale - ii permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul doi. Thurstone, spre deosebire de conceptia spearmaniana, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea. O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare in teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui Cattell (1941, 1963, 1967). Acesta sustine existenta inteligentei generale fluide ("gf") adica a potentialitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip "A" dupa Hebb) si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta "B" dupa Hebb). Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramine la acest nivel pina la cca. 20 ani si scade in mod treptat de la 20 la 65 ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramine la nivelul atins pe toata durata virstei adulte (chiar si pina la 65 ani).

Performantele la testul Raven se schimba foarte mult in functie de virsta subiectului, intrucit reusita la Raven este conditionata in primul rind de inteligenta generala fluida.

Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Spearman si Burt, ne sugereaza pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecind mai ales de la factorul major de grup "k:m" (factorul spatial-mecanic). Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea totala a inteligentei generale. Aceasta este cauza pentru care Raven recomanda asocierea MPS (Matrici Progresive Standard) cu Scala de vocabular Mill Hill si a MPC (Matrici Progresive Color) (seriile A, Ab si B) cu Scala de vocabular Crichton. Scalele Mill Hill si Crichton fiind teste verbale de inteligenta generala abordeaza factorul "g" plecind mai ales de la factorul major de grup "v:ed" (factorul verbal-educational).



Factorul "g"

Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sint cuprinse in teoria energiei mintale a lui Richard Spearman. Factorul specific "s" corespunde astfel dezvoltarii si organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general "g" este datorat energiei provenite din intregul cortex. Mai tirziu aceasta interpretare fiziologica naiva este inlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice, bazata pe legea intelegerii experientei proprii, a stabilirii relatiilor si a stabilirii corelatelor. Dupa aceasta teorie, "g" masoara neogeneza. Reuchlin (1964) incearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria operatorie a inteligentei elaborata de Piaget. Ipoteza lui Reuchlin dupa care teoria operatorie a lui Piaget ar explica natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de Longeot (1969). Astfel, conduitele preoperatorii si operatorii timpurii nu cadreaza cu performanta la Raven. Efectele pozitive ale invatarii la Raven sint evidente la conduitele operatorii mai tirzii, si mai ales la cele formale. Capacitatea de transfer pare sa fie in strinsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei (Kulcsar, 1975).

Kulcsar (1975) spune ca rezolvarea corecta a celor 36 itemi a MPC, a celor 60 din MPS si a celor 48 din MPA (Matrici Progresive Avansate) presupune intelegerea structurii modelului (a "gestaltului"), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor in interiorul modelului si evaluarea gradului in care una din cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacuna din model (vezi descrierea testului MPC). Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu stabilirea relatiilor si stabilirea corelatelor, definitie data, asa cum am aratat de Spearman, factorului "g". Factorul "g" consta, spune Kulcsar (1975), in posibilitatea de discriminare (adica analiza), de integrare (adica sinteza) si totodata in variabilitatea combinatorie.





Functionarea cognitiva executive 

In anii '90, unele operatii mentale precum rationamentul, formarea conceptelor si abstractizarea au fost incadrate in domeniul functionarii cognitive executive, iar testul Raven, considerindu-se a masura rationamentul visuo-spatial si formarea conceptelor, este vazut a fi o proba executiva (Stern & Prohaska, 1996).

Abilitatea de a creea si mentine  reprezentari abstracte sub forma de simboluri si concepte o gasim doar la speciile cele mai avansate, si este o componenta cheie a inteligentei fluide. Rationamentul visuo-spatial - care este asociat cu tendinta de a scana vizual quadrantul superior al cimpului perceptiv - este cunoscut a fi influentat de functionarea neurotransmitatorului Dopamina. Prin tehnicile de imagistica cerebrala a fost evidentiat faptul ca sarcinile de rationament abstract activeaza regiunile dorsolaterale-prefrontale (cum ar fi aria 46), care se afla in proximitatea unei zone bogate in receptori dopaminergici - cimpul vizual frontal (aria 8)(Previc, 1999). Performanta la testul Raven face apel la un rationament visuo-spatial de tip inductiv, si mai exact, la un rationament inductiv care presupune luarea in calcul a doua relatii simultan intre elemente. Acest tip de rationament se mai numeste si birelational si apare la om dupa virsta de 5 ani. In general, rationamentele birelationale sint implicate in toate sarcinile ce se identifica cu procesarea executiva si inteligenta fluida. Operatiile ce constituie suportul rationamentului relational formeaza "nucleul" componentei executive a memoriei de lucru, care implica mentinerea si manipularea informatiei. Cu alte cuvinte, operatia de integrare bi-relationala este "opera" memoriei de lucru (Waltz si colab., 1999). Rationamentul relational necesita capacitatea de a realiza legaturi dinamice intre elemente, si de a mentine aceste legaturi pina ce au loc inferentele asupra elementelor. Unele studii (Waltz si colab., 1999) au evidentiat ca in timpul executarii testului Raven se activeaza (printre altele) aceleasi arii cerebrale ca atunci cind executam o sarcina de memorie de lucru, adica ariile 9 si 46 din dorso-lateralul prefrontal. Si performanta la cele doua tipuri de sarcini coreleaza, observindu-se esecul la copiii sub 5 ani, sau la pacientii cu traumatisme in zona dorso-laterala prefrontala. Studii mai recente (Petrides, 2000; Braver si colab., 2001) au evidentiat suportul anatomic al celor doua componente mentionate mai sus - mentinerea activata a informatiei de lucru, pe de o parte, si manipularea si monitorizarea manipularii informatiei, pe de alta. Astfel, pentru mentinerea activata a informatiei este solicitata zona infero-temporala anterioara a cortexului, aria frontala 8 si zona intraparietala si parietala mediana, iar pentru manipularea si monitorizarea procesului (ambele numite procese executive) - regiunea mijlocie dorso-laterala prefrontala (ariile 9 si 46) si fronto-polara (aria 10), precum si ariile 24 si 32 din cortexul cingulat anterior (implicat in monitorizare, dar si in activare).





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }