QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Memoria








MEMORIA


Exista doua moduri de abordare a memoriei:

1. Abordarea in termen de proces,

2. Abordarea in termen de structura.


1. Abordarea in termen de proces include:


a.) Memoria senzoriala

b.) MSD - Memoria de scurta durata (+ ML - memoria de lucru)




c.) MLD - Memoria de lunga durata:

-memoria episodica

-memoria semantica

-memoria explicita(constienta)

-memoria implicita(inconstienta) a tuturor procedurilor pe care le accesam in mod inconstient


a.) Memoria senzoriala:

Reprezinta persistenta reprezentarii senzoriale a stimulului - cateva sutimi de secunda dupa ce aceasta a incetat sa mai actioneze asupra simturilor.

Fiecare simt (analizator) are o memorie proprie, localizata probabil la nivelul campului cortical senzorial. Astfel vorbim despre:

- Memoria vizuala (iconica)

- Memoria auditiva (ecoica)

- Memoria tactila,

-Memoria olfactiva,

-Memoria gustativa.

Retentia senzoriala a stimulului este automata si nu necesita efort din pastea subiectului (nu este constientizata).

Memoria senzoriala vizuala:

Memoria senzoriala vizuala sau iconica a fost prima data redata de un experiment al lui Spelling in 1960 (el era student cand a facut experimentul).

In experiment a prezentat subiectilor o configuratie de litere prezentata la tahitoscop timp de 0,005 secunde/50 de milisecunde. Imediat dupa expunere, subiectii trebuiau sa spuna ce au vazut. Performantele lor erau foarte scazute (3-4 litere din 12).

Spelling a schimbat experimentul si a asociat fiecare rand de litere cu un sunet de o anumita intensitate - randul de sus avea asociat un sunet mai inalt, randul de mijloc - un sunet mai scazut, randul de jos avea sunetul cel mai scazut. La reactualizarea imediata el dadea ca ancora unul dintre cele 3 sunete si punea subiectul sa reproduca cu ajutorul sunetului doar acele litere de pe randul respectiv. S-a constatat ca performantele erau mult mai bune (au fost performante maxime).

A observat faptul ca daca reactualizarea era imediata performantele erau foarte bune.

Cu cat se intarzia mai mult intre expunere si reactualizare, cu atat performantele scadeau mai mult. Asa a reusit sa observe ca durata memoriei vizuale senzoriale este de aproximativ 100 milisecunde adica atat rezista informatia in memoria respectiva.

A observat ca retinerea informatiilor (in MSD) era preatentionala/inconstienta si ca acest tip de memorie are o capacitate destul de limitata.

Memoria senzoriala ecoica/auditiva:

Procedura experimentala: Tot experimentul lui Spelling (dar inversat) in loc de litere -sunete si invers litere.

S-a constatat ca memoria auditiva are o durata intre 200 milisecunde si 2 secunde.

Daca se depaseste pragul de 2 secunde, atunci informatia este in mare masura pierduta.

Intre 200 milisecunde si 2 secunde informatia se degradeaza lent iar in ceea ce priveste valoarea de 200 milisecunde, multi autori considera ca acesta este pragul diferential auditiv (→ se refera la diferenta dintre sunete).


Concluzii:

1) Memoria senzoriala vizeaza retinerea informatiilor precategoriale (categorizarea este un proces atentional care n-a intrat in functiune la acest nivel).

2)Memoria senzoriala are in general o locatie anatomo-fiziologica specifica.

3)Informatia persista pana cand sunt activati detectorii de trasaturi.


b.) MSD - Memoria de scurta durata (+ ML - memoria de lucru):

In 1968 doi autori americani, Atkinson si Shiffrin au propus un model al memoriei de scurta durata, format din 3 compartimente:

Memoria de scurta durata si memoria de lunga durata sunt 2 sisteme autonome distincte aflate in interactiune.

In favoarea diferentelor dintre ele stau datele experimentale care arata diferentele in ceea ce priveste capacitatea de stocare, durata de stocare, tipul de codare a informatiei, actualizarea si baza neurozfiziologica.

Capacitatea de stocare:




Badley a afirmat ca intre memoria de scurta durata si cea de lunga durata nu exista diferente structurale, ci doar diferente de stari ale aceluiasi sistem. El a redefinit memoria de scurta durata in memorie de lucru, in ideea ca ea reprezinta starea activa a memoriei de lunga durata. (M.Miclea pg. 193-208).

c.) MLD - Memoria de lunga durata:

Cele mai multe studii s-au facut pentru MLD.

Edel Tulving si David Schachtel (1994, Memory system) propuneau 5 tipuri de memorie sau sisteme mnezice.


Pana la acel nivel, memoria era impartita in 2 grupuri dihotomice:

-I grup: memoria eisodica / semantica

-II grup: memoria explicita / implicita


I grup:

Memoria episodica = memoria evenimentelor personale de viata sau cand, unde si cum am trait anumite evenimente de la evenimente extrem de personale, pana la cele la care ne putem ralia sau nu.

Memoria semantica sau conceptuala = contine cunostintele generale despre mediul in care traim.

Distinctia intre aceste doua forme a fostfacuta clinic, unde s-a observat ca anumite forme de amnezie sau traumatisme, afectau diferentiat.


II grup:

Memoria explicita(constienta) = este cea mai vulnerabila; este cea mai recenta; o afecteaza amnezia retrograda (pierderea amintirilor formate dinainte de accident) si amnezia anterograda (pierderea capacitatii de a forma amintiri noi dupa accident).


S-a presupus ca exista diferente multiple intre aceste doua forme de memorie in ceea ce priveste modul de organizare a informatiei si tipul de procesare a informatiei.


In cazul memoriei episodice informatiile sunt grupate in ordine cronologica, in timp ce in memoria semantica informatiile sunt grupate in scheme si retele semantice.

Informatiile din memoria episodica au un nucleu emotional, in vreme ce celelalte sunt neutre, fara tonalitate afectiva.


In topul cercetarilor de memorie este memoria episodica. (→ referitor la imaginea de sine).


Aplicatii importante:

1)Legatura dintre memoria episodica si imaginea de sine.

2)Depozitiile martorilor oculari - (Elisabeth Loftus a reusit sa demonstreze vulnerabilitatea depozitiilor martorilor oculari.

3)Legat de terapie: psihanaliza, psihanaliza analitica, psihanaliza comportamentala, etc., atata vreme cat se bazeaza pe amintirile pacientilor

(M.Miclea pg.217-222)






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }