Fiziologie si psihiatrie in determinarea simptomelor functionale

Fiziologie si psihiatrie in determinarea simptomelor functionale

Argumentul ca tulburarile functionale sunt legate de alterari fiziologice prea complexe sau prea subtile pentru a fi reflectate in defecte structurale evidente si, distinctia dintre nivelele de proces si structura, pot conduce la ideea ca tulburarile functionale implica procese anormale, care au loc in sisteme de organe ce-si pastreaza intacta structura. Clinicianul va fi pus in fata a cel putin doua probleme distincte: disfunctia fiziologica ce da nastere simptomelor somatice si suferinta psihiatrica, care exacerbeaza simptomele slabind capacitatea pacientului de a se adapta la disconfortul somatic si determinandu-l sa ceara ajutor. Aceste doua fatete vor impune ideea ca un diagnostic si un tratament eficient va implica abordarea ambelor dimensiuni ale experientei pacientului.

In etiologia simptomelor neexplicate medical, de regula, se presupune asocierea unor stresori specifici, unui presupus castig psihologic ca si a unor factori psihosociali. De asemenea, nu poate fi ignorata o anumita tendinta de psihogenizare prin excludere: "daca nu este de origine somatica, trebuie sa fie de origine psihologica", care evident, in lipsa unor parametri masurabili, poate fi adesea arbitrara.

Pentru evitarea unor astfel de atitudini arbitrare, unii autori (Escobar J, Rubio-Stipec m, Swartz M, Manu P) prefera termeni mai generici ca "simptome fizice neexplicate medical" in locul unor termeni ca "somatizare" sau "simptome somatoforme" pe care le considera inca insuficient fundamentate. O serie de autori au semnalat o frecventa crescuta a evenimentelor de viata negative recente la pacientii ce se prezinta cu o varietate de simptome somatice functionale, inclusiv dureri abdominale, dureri precordiale necardiace, simptome pseudoneurologice sau conversive (Roll si Theorell, 1987; Creed si colab., 1988; Mayon, 1989). Pentru sindroamele somatice functionale cronice, rolul etiologic al evenimentelor de viata este mai putin clar, desi stresurile sociale suportate par sa contribuie la instalarea acestora (Drossman si colab., 1988; Jensen, 1988).