QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului







NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI



I.1. DEFINITIE





Ficatul este cea mai voluminoasa glanda a aparatului digestiv, de culoare rosie-caramizie, situat in loja subdiafragmatica (hepatic), in hipocondrul drept.



I.2. GREUTATE SI DIMENSIUNI


Organ plin, de consistenta ferma, ficatul cantareste la adult 1400-1500g cu vasele golite si circa 2.000g cu vasele sale umplute cu sange.

Prin volumul si greutatea sa, ficatul reprezinta cea mai mare glanda secretoare din organism.

Dimensiunile ficatului variaza dupa starea functionala. In faza secretorie, ziua, ficatuleste mai mic si creste in dimensiuni noaptea, in faza de asimilatie, cand poate castiga in greutate pana la 500g si chiar mai mult.

Aceste fapte explica predilectia nocturna a unor dureri hepatice.



I.3. ASEZARE


Ficatul este asezat in loja subfrenica dreapta, inapoia ultimelor coaste drepte ; el ocupa hipocondrul drept, partea superioara a epigastrului si partea interna a hipocondrului stang.




I.4. FORMA


Forma ficatului este asemanatoare cu a unui ovoid taiat in jumatate, in lungul axului mare.

I.5. CONFORMATIA EXTERIOARA SI RAPORTURI


Ficatul prezint doua fete si doua margini. Fata convexa sau superioara muleaza bolta diafragmei si este in contact cu seroasa diafragmatica, cu seroasa ultimelor spatii intercostale si coaste drepte si cu seroasa peretelui abdominal anterior in treimea superioara a epigastrului.

Fata superioara convexa, este despartita prin doua margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara, mai subtire, de fata plan-concava inferioara.

Fata superioara convexa, formeaza in partea posterioara, o parte relativ plana, de care este despartita printr-o margine stearsa. Fata superioara prezinta deseori adancituri oblice, transversale urmele grilajului costal. Aceasta fata este acoperita de peritoneu formand ligamentul falciform.

Fata inferioara este usor concava si impartita in patru portiuni prin santul transvers al hilului hepatic si prin cele doua santuri sagitale, formand un H majuscul. Aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang, lobul patrat, ventral si lobul Spiegel, dorsal.

In santul transversal se afla hilul ficatului prin care patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfaticele organului.

In partea ventrala a santului sagital drept este asezata vezicula biliara, iar prin partea dorsala trece vena cava inferioara.

In santul sagital stang stau: ventral ligamentul rotund si dorsal ligamentul venos Arantius.

Ficatul se gaseste prin fata convexa in raporturi de stransa vecinatate cu diafragma, pleura diafragmatica si baza plamanului drept, cu ventriculul drept si o parte din pleura si cu baza plamanului stang.

Prin fata inferioara este in contact direct cu rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta, cu unghiul colic drept, duodenul, regiunea celiaca si cu stomacul.

Ficatul are doua invelisuri : un invelis seros, pendinte de seroasa peritoneala (peritoneu visceral) si un invelis propriu - capsula Glisson, care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului, de-a lungul vaselor si cailor biliare.


I.6. LIGAMENTE


Ligamentele ficatului sunt : ligamentul falciform, ligamentul coronar si cele doua ligamente triunghiulare. Ele nu joaca decat un rol secundar in mentinerea pozitiei ficatului, fiind relativ lungi si permitand ficatului un joc larg sub diafragma.


I.7. VASCULARIZATIA FICATULUI


Vascularizatia este dubla : nutritiva si functionala.

Vasele arteriale ale ficatului provin din artera hepatica, ramura a trunchiului celiac, iar venele ficatului rezulta din ramificatiile venei porte si ale venelor suprahepatice. Primele aduc sange venos functional, iar ultimele venele suprahepatice, colecteaza tot sangele din ficat si il varsa in vena cava inferioara.



Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa, care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori si pancreatico-lienali, cu limfa colectata de pe fata superioara si la ganglionii hilului hepatic cu limfa colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice.


I.8. INERVATIA FICATULUI

Nervii ficatului provin din plexul hepatic, format din fibre simpatice ce ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice, ce se desprind din ambii nervi vagi.

Sinapsa fibrelor simpatice este in ganglionul celiac.

In interiorul ficatului, unele fibre nervoase patrund in tunicile vasculare, alte fibre nervoase se pot urmari pana in imediata apropiere a celulelor hepatice sau chiar in interiorul lor.

Inervatia hepatica are rol vasomotor, secretor si trofic.



I.9. ELASTICITATEA


Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic. Din capsula pornesc, de la hil spre interiorul ficatului, septuri fibroase, care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice si nervoase care merg spre lobuli sau pleaca de la ei .

Capsula ficatului este bogata in fibre elastice, permite variatii de volum ale organului si favorizeaza circulatia intrahepatica prin forta sa pasiv-elastica.

Depozitarea sangelui in ficat si reglarea circulatiei lichidelor, sunt posibile datorita structurii conjunctivo-elastice a capsulei ficatului (inima ficatului).


I.10. STRUCTURA LOBULARA A FICATULUI

Organizarea ficatului oglindeste necesitatile functionale ale acestei glande cu dubla secretie interna si externa.

Unitatea anatomica si functionala o reprezinta lobulii hepatici, din a caror juxtapunere rezulta intreaga glanda.

Lobulii hepatici au o forma prismatica trunchiata spre varf si dimensiuni ce variaza intre 0,5 5 mm. La baza lor, lobulii nu prezinta o demarcatie neta de lobulii vecini.

Pe masura ce lobulii se ingusteaza spre varf, apar intre ei benzi de tesut conjunctiv, formand in locurile de unire a mai multor lobuli coloane conjunctive, stelate la sectiune, denumite spatiile porto-biliare sau spatiile Kiernan. Aceste spatii conjunctive marcheaza periferia lobulilor si in ele sunt asezate vasele sanguine si limfatice, canalele biliare si nervii.

Unele cercetari arata insa ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic, alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite, dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala).

Lobulii hepatici sunt constituiti dintr-o bogata retea vasculara, in ochiurile careia se gasesc celule hepatice si dintr-un fin schelet conjunctiv pericelular.



Vasele sanguine patrund prin poarta ficatului in interiorul glandei, unde se divid in ramuri din ce in ce mai mici.

Ramificatiile venei porte ajunse in spatiile perilobulare, formeaza o retea perilobulara de venule, ce inconjoara lobulul de la baza spre varf. La acest nivel venulele se unesc intr-o vena centrala, care strabate ca o axa venoasa lobulul, de la varf la baza vena centro-lobulara.

Din reteaua perilobulara se desprind capilare venoase ce patrund in lobul la diferite niveluri, canstituind o retea deasa de capilare sinusoidale, largi si inegale de calibru.

Intre reteaua venoasa perilobulara si vena centro-lobulara se gasesc, in special la baza lobulilor, canale venoase care strabat direct lobulul, fara anastomozari si fara aspecte sinusoidale, reprezentand o circulatie suntata porto-suprahepatica.

Capilarele sinusoidale au peretii discontinui si formati din celule nediferentiate, alungite si din celule izolate, de forma stelata si proeminente in vas ca si in afara vasului, celulele Kupffer.

Celulele peretilor capilari au proprietatile coloidopexice si fagocitare ale celulelor reticulo-endoteliale si histocitare si apartin mezenchimului activ. Celulele Kupffer pot parasi peretele capilar devenind hiotiocite perivasculare, mobile.

Venele suprahepatice au un perete muscular mai dezvoltat, cu fibre circulare si coloane musculare oblice, proeminente in lumen ca niste valvule.

Ramurile arteriale ajunse la periferia lobulului au doua destinatii:

a)          arteriole si capilare care inconjura vasele si canalele biliare

din spatiile portale;

b)          arteriole si capilare care se varsa in reteaua venoasa perilobulara sau direct in sinusoidele intralobulare.

Circulatia intrahepatica se face independent, prin cai proprii pentru fiecare din cele doua curente de sange portal si arterial, pana la nivelul lobulilor, unde sangele arterial se amesteca cu cel portal.

Volumul sangelui din ficat variaza intre 30 si 50% din volumul total al glandei. Sangele arterial reprezinta 20-30% din sangele total si este sangele nutritiv al canalelor biliare si al peretilor vasculari.





Sangele arterial joaca rol important in echilibrarea circulatiei intralobulare prin presiunea mai mare (de 90-100mmHg in artera hepatica, fata de 5-10mmHg in vena porta, ca si prin gradul mai mare de oxigenare (85% fata de 35% in sangele portal.

In stare de repaus digestiv, sangele arterial acopera majoritatea nevoilor metabolice ale ficatului.

Sangele portal este sangele functional al ficatului. El circula in ficat si la nivelul lobulilor in cantitati variate si pe cai variate.

In stare de repaus, sangele portal are un debit mai mic si circula atat prin reteaua capilara sinusoidala intralobulara cat si prin reteaua venoasa perilobulara, o parte din sange ocolind astfel contactul cu parenchimul celular si trecand direct din ramificatiile venei porte in vena centrolobulara.

In perioada digestiva si de activitate a celulelor ficatului, sangele portal trece intr-o mare proportie (80%) prin sinusoidele intralobulare.

Celulele hepatice sunt asezate in ochiurile retelei sinusoidale, formand coloane celulare orientate radiar si cu numeroase punti celu-lare intre ele (cordoanele Remack). Cordoanele celulare au grosimea a doua-trei celule.

Celulele hepatice vin in contact, prin suprafetele lor libere, cu capilarele sanguine, iar prin suprafetele de contact intre ele delimiteaza canaliculul biliar, care nu are pereti proprii si care este format din jgheab sapat in membrana celulelor hepatice vecine.

Activitatea celulelor hepatice nu este egala in intreg lobulul; acesta functioneaza de la periferie spre centru.

Fiecare celula are o activitate bipolara : pol vascular si pol biliar.

Activitatea celulelor are doua cicluri orare in 24 ore. In cursul diminetii, secretia biliara devine din ce in ce mai abundenta si progreseaza in cursul zilei de la periferie spre centrul lobulului (faza secretorie).

In orele de seara si noapte, secretia biliara scade mult si celulele se incarca cu glicogen (faza asimilatoare).

Astfel, cand secretia biliara este maxima, depunerea de glicogen in celule este minima si invers.


I.11. FIZIOLOGIA FICATULUI



Prin asezarea sa in calea sangelui provenit din tubul digestiv, pancreas si splina, prin transformarile chimice numeroase si variate ce au loc la nivelul lui si prin volumul mare al irigatiei sale sanguine, ficatul ocupa un loc central si indispensabil in mentinerea vietii. Inlaturarea sa nu este compatibila cu supravietuirea.

Ficatul ia parte la digestia si absorbtia intestinala prin secretia biliara; joaca rol important de glanda digestiva.

In ficat au loc degradari si sinteze ale substantelor absorbite, din care nasc substante noi, necesare consumului energetic si plastic din ficat si din restul organismului.


Ficatul are rol important in ;

mentinerea compozitiei plasmatice (homeostazei), oferind proteine nou-formate;

mentine nivelul glicemiei

transforma grasimile in forme mai usor oxidabile.

sintetizeaza numerosi fermenti necesari activitatilor proprii, ca si altor tesuturi ;

degradeaza hormonii circulanti in exces;

prin bogatia irigatiei sale sanguine, ficatul reprezinta o statie importanta in reglarea metabolismului apei si a circulatiei de intoarcere, controland debitul sanguin si crutand astfel inima de un aport rapid si important de lichide;

prin acelasi mecanism, de control al debitului sanguin si de reglare a metabolismului ficatul, opreste patrunderea de substante toxice in organism;

In perioada embrionara, ficatul reprezinta un organ al hematopoezei.



FUNCTIILE FICATULUI


Functia biliara (biligeneza) secretia biliara rezulta din activitatile celulelor Kupffer si celulelor hepatice. Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-1000ml/24 ore.



Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei. Ele indeplinesc mai multe activitati:

participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor emulsii; prin aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase, intensificandu-se atacul enzimatic. Insasi actiunea lipazei pancreatice este activata de sarurile biliare.

au rol important in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), absorbtia fierului si calciului alimentar;

stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor coleretica, rol important in stimularea peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului microbismului intestinal.

Functia metabolica se refera la toate substantele nutritive:

- glicogenetica sintetizeaza glicogenul din glucoza, scindeaza

glicogenul in glucoza, formeaza glicogen din grasimi si acizi

aminati;

- adipogenetica in ficat se depoziteaza grasimi. El antreneaza . grasimile de rezerva din organism in caz de inanitie.

Sintetizeaza grasimi din acizi grasi, transforma glucidele in

exces in grasimi si invers.

Joaca rol in esterificarea colesterolului.

- functia proteinoformatoare sintetizeaza albumine si globu-

line, contribuind la mentinerea echilibrului proteinemiei ;

sintetizeaza fibrinogenul si protrombina cu rol in coagulare;

- functia ureogena a ficatului consta in a fabrica uree din

acizi aminati in exces, uzati sau nefolositi in sinteze;

- intervine in metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe,

(este depozit de fier);

- rol in metabolismul apei, regland diureza prin neutralizarea

unor hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice);

- este depozit de vitamine liposolubile si hidrosolubile. Ficatul

reprezinta cel mai bogat depozit de vitamina A din organism

aproximativ 95%;

- sintetizeaza fermentii arginaza, ureaza, care intervin in

procesele urogene din ficat; tributiraza, care intervine in

arderile acizilor grasi; fosfatazele si fosforilazele cu rol

in fosforilarea grasimilor si glucidelor; transaminaza care

favorizeaza reactiile dintre metionina si colina.

Functia hematopoietica ficatul formeza hematii in perioada intrauterina a fatului, fiind in acelasi timp si loc de distrugere a hematiilor imbatranite. Ficatul are rol in reglarea echilibrului acido-bazic intervenind in transformarea acidului lactic in glucoza, formarea amoniacului din acizi aminati;

Functia antitoxica neutralizeaza substantele toxice endogene si exogene;

Functia de termoreglare ficatul genereaza caldura in stare de repaus.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }