Discriminarea rromilor

Discriminarea rromilor

Fenomenul cronic si regretabil, neparticiparea copiilor rromi in sistemul formal de educatie, a fost un fenomen neglijat . Cauzele acestui fenomen sunt pe cat de numeroase, pe atat de complexe. Neincrederea manifestata de rromi in populatia majoritara , in normele si institutiile acestora nu reprezinta un moft cultural, ci o experienta istorica tragica cu reverberatii si repercursiuni pana in prezent. Marginalizarea, excluderea, saracia grava, discriminarea - reprezinta atributele dominante care caracterizeaza comunitatile de rromi .
Pornim de la principiul ca daca nivelul de dezvoltare generala a unei societati este scazut sunt foarte importante satisfacerea trebuintelor de nivel inferior.

Utilitatea acestei teorii in domeniul educatie conducerea unitatilor scolare, nu poate fi pusa la indoiala.
Analizand datele statistice ce ne pot da indicii asupra educatiei de baza pentru tineri, asupra ofertei educationale existente, asupra calitatii educatiei si asigurarea sanselor egale in educatie s-a ajuns la urmatoarele concluzii:
- rata neparticiparii la educatie, a abandonului scolar, a insuccesului scolar devin ingrijoratoare
- o buna parte din infrastructura invatamantului trebuie reabilitata
- procesul de reintinerire a cadrelor didactice din scoli creeaza dificultati in desfasurarea actului de invatare.
Analizand modul in care populatia de etnie rroma participa la educatie si sistemul de invatamant din judet s-a ajuns la concluzia existentei unor puncte critice ca :

1. Gradul scazut de cuprindere in invatamantul prescolar si post - gimnazial a copiilor de etnie rroma
2. Acces limitat la forme alternative de educatie a copiilor rromi care au abandonat scoala sau nu au frecventat-o niciodata
3. Numarul redus de cadre didactice de etnie rroma
4. Accesul limitat al cadrelor didactice la programe de formare continua din scolile cu procent de peste 10% copii rromi
5. Absenta sau insuficienta dezvoltare in cadrul programelor de formare a unor module care sa trateze urmatoarele teme :
- specificul invatamantului rural;
- problematica elevilor cu nevoi speciale;
- educatia de tip multicultural si inclusiva;
- crearea unor competenta de lucru cu adultii;
- abilitati de comunicare cu membrii interesati ai comunitatii.
6.Lipsa unor materiale didactice , materiale de informare si documentare cu caracter intercultural
7. Slaba valorificare a mestesugurilor specifice rromilor in cadrul ofertei de formare profesionala
8. Insuficienta manualelor si materialelor auxiliare necesare predarii Istoriei si culturii romilor si a Limbi rromani.
9. Nivelul scazut de instruire si rata ridicata de analfabetism din randul adultilor rromi
10. Atitudinea rezervata a parintilor rromi fata de scoala si de participare la educatia copiilor rromi
11. Gradul redus de implicare a parintilor rromi in luarea deciziilor la nivelul scolilor
12. Lipsa de incredere a parintilor rromi in rolul scolii si transferarea responsabilitatilor privind educatia copiilor exclusiv asupra scolii
13. Deficiente in sistemul de colectare a datelor privind elevii de etnie rroma
14. Nivelul redus de diseminare si mediatizare a rezultatelor progreselor in educatie a populatiei rromilor
15. Lipsa unor evaluari periodice privind impactul implementarii programelor destinate rromilor
16. Nivelul scazut de coerenta si continuitate a interventiilor in educatie

In acest sens aceste probleme le ierarhizam pe 5 nivele :

a) nivelul 1 : nevoi fiziologice
- lipsa hranei si a imbracamintii, a fondurilor financiare pentru sustinerea copilului in scoala
- lipsa mediului ambiant adecvat in care se desfasoara procesul educational
b) nivelul 2 : nevoi legate de securitatea fizica si psihica
- lipsa mijloacelor de transport in comun pentru participare la activitatile scolare
- insecuritate fizica in cadrul scoli sau in afara ei datorita violentei manifestate atat in familie cat si in scoala
- insecuritatea psihica creata datorita neputintei elevului de a se adapta la mediul scolar, sau la standardele de evaluare cerute de educatori
c) nivelul 3 : nevoia de apartenenta:
- mentalitati si obiceiuri (chiar religioase) ce se contrapun necesitatii educatiei in scoala.
- ascunderea apartenentei la un grup social si aparitia fenomenului de alienare
d) nivelul 4 : nevoia de stima si cunoastere:
- lipsa de stima si interes din partea celorlaltor elevi
- o intelegere submediocra a principiilor aferente unei vieti intr-o societate democratica (drepturi, obligati, independenta, libertate)
- o slaba intelegere a recunoasterii si stimei fata de proprietate.
e) nivelul 5 : nevoia de autorealizare:
- grad scazut de intelegere si participare la procesul de implinire, dezvoltare si creatie a personalitati proprii
- lipsa unei oferte educationale care sa ii ajute la declansarea nevoii de autorealizare.
Cauzele neparticiparii la educatie
- starea precara materiala si financiara a familiilor din care provin acesti copii;
- mentalitatea parintilor sau a tutorilor cu privire la frecventarea gradinitei de catre copii;
- lipsa mijloacelor de transport in comun , acolo unde distanta pana la gradinita este mare ( 1-5 km);
- o parte din copii sunt dati de catre parinti in grija bunicilor , a caror stare de sanatate si varsta ii impiedica sa duca copilul la gradinita;
- desfintarii gradinitelor din mica comunitate a unui sat , unde nu sunt indeplinite conditiile legale de functionare a gradinitei;
- lipsa unui mediu ambiental corespunzator desfasurarii procesului educativ( cladirii improprii, mobilier inadecvat, lipsa utilitatilor de baza);
- neadaptarea copilului la programul de gradinita din cauza necunoasterii limbii romane;
- lipsa de preocupare a educatoarelor in ceea ce priveste inscrierea unui numar cat mai mare de copii in gradinite prin actiuni de informare si educare a parintilor sau prin cresterea interesului copilului de a participa la activitatea din gradinita
- in unele cazuri lipsa de profesionalism a personalului didactic angajat in unitatea scolara.

Cauzele frecventei reduse

- intarzierile de la program;
- timpul nefavorabil sau obligatiile parintelui de a rezolva alte probleme familiare;
- starea de sanatate a copilului

Rata neparticiparii la educatie si rata abandonului scolar este destul de scazuta si la Scolile cu clasele I-IV care functioneaza in sate apartinatoare comunelor, la periferia oraselor.Avand statul de scoli subordonate, fiind de tipul de predare simultan, unele dintre ele cuprind in totalitate copii de etnie rroma.
Scolile cu clasele V-XII sunt in general scoli de tip vocational si de elita in arondismentul carora locuiesc putine familii dezavantajate social sau de rromi care nu pot face fata cerintelor acestor scoli si refuza inscrierea in alta unitate scolara.


Cauzele abandonului scolar

Cauzele abandonului scolar , in general , sunt aceleasi ca si la neparticiparea la educatie in plus ar mai fi:

- rigiditatea pedagogica a cadrelor didactice in folosirea metodelor de predare traditionale si putini interesati de aplicarea reformei

Pentru ridicarea calitatii actului didactic si a actului de conducere administrativa in colaborare cu Casa Corpului Didactic si Centrul judetean de asistenta psihopedagogica s-au elaborat urmatoarele programe:

- curriculum special pentru predare simultana
- stagii de initiere pentru necalificati si debutantii in invatamant
- stagii de initiere in educatia pentru calitate
- curs de initiere in psihopedagogie aplicata
- evaluare : alternative tehnici , instrumente.
- curs de management educational in domeniul dezvoltarii institutionale, in conceperea proiectelor, etc.
Sistemul scolar a refuzat pana de curand sa recunoasca romii ca o minoritate culturala cu interese si nevoi diferite de cele ale populatiei majoritare. Aceasta, asociata cu motive economice a dus la situatia educationala cu care se confrunta romii astazi. Un alt factor este discriminarea la locul de munca. Un rom, chiar educat, are putine sanse de a primi posturi de conducere. De multe ori, educatia pur si simplu nu este vazuta ca o modalitate de a reusi in viata pentru romi.

Concluzie

Ne aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din partea romanilor care duc la saracie, care duce la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul romilor, care duc la mai multa discriminare, lipsa de respect

Aceste prejudecati persista si pentru ca este nevoie de un tap ispasitor, in special in conditiile economice dificile in care se afla tara noastra. Spre exemplu: Romania nu are o reputatie prea buna in Vest. Motivele sunt complexe si in general greu de izolat. Totodata, ele sunt greu de acceptat. Romii insa sunt usor de invinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul 'romii fura'. Odata ce romilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu de schimbat. Cine e interesat de romii care nu fura? Cine este interesat de romii care fac cinste tarii noastre peste hotare? Nimeni. Mass-media exploateaza interesul populatiei cu titluri ca un tigan a 'furat' si prin aceasta contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populatiei primeste informatii despre romi din mass-media si nu de la romi. Romii pe care ii vad oamenii nu sunt, in general, reprezentativi: un cersetor rom sau un copil al strazii este mai usor de vazut decat un copil rom care se duce la scoala. Multi romi care au un statut social si economic mai ridicat nu spun la toata lumea ca sunt romi pentru ca prin aceasta nu au nimic de castigat si multe de pierdut.

Istoria romilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a romilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de romi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.