Decizia

DECIZIA

Procesul de luare a deciziei

Factori care influenteaza decizia

Comunicarea

PROCESUL DE LUARE A DECIZIEI

Inainte de a se lua o decizie efectiva e nevoie de motivarea alegerii insasi si a modului de actionare. Se poate alege sa se actioneze sau nu, dar alegerea trebuie sa se incadreze regulamentului astfel incat alegerea sa fie considerata adecvata.
Deoarece zborul in sine da procesului de luare a deciziei un caracter complex, motivatia si atitudinea pe parcursul luarii deciziei sunt de maxima importanta.

In procesul de luare a deciziei trebuie urmati, deci, urmatorii pasi si anume:
1. Recunoasterea faptului ca ceva s-a schimbat
Constientizarea situatiei iti da posibilitatea sa detectezi cu usurinta o modificare in conditiile de zbor.Aprinderea unui bec de j.t., probleme radio, sau cantitatea de combustibil scazuta sunt exemple de schimbari care vor fi identificate daca monitorizezi aparatele in mod adecvat. O vigilenta deosebita e necesara si in ceea ce priveste modificarea conditiilor meteo si instructiunilor de trafic precum si starea fizica si psihica a intregului echipaj.
2. Definirea problemei
In definirea problemei intra in joc experienta, cunostintele, analiza, precum si toate resursele avute la dispozitie.
Concentrarea atentiei asupra unei probleme minore si ignorarea unei alte probleme poate avea urmari foarte grave.
3. Alegerea modului de actiune
Trebuie sa se determine masurile care pot fi luate pentru rezolvarea situatiei in timpul disponibil. Unele situatii, ca de exemplu cedarea motorului, impun o reactie imediata, in alte situatii trebuie luat in calcul rezultatul scontat al fiecarei masuri posibile si sa evaluezi riscurile inainte de a lua decizia.
4. Implementarea deciziei
Implementarea deciziei poate implica o singura actiune sau mai multe. De exemplu, daca

aterizarea trebuie facuta pe un aeroport de rezerva, poate fi nevoie sa se ia legatura cu FSS pentru a verifica conditiile meteo, a calcula un nou ETA (noua ora estimata de aterizare) si pentru a cere o aprobare de trafic arnendata.
5. Asigurarea ca decizia va duce la rezultatul dorit
Pentru a te asigura de acest lucru decizia trebuie sa fie evaluata in mod continuu mai ales pentru a stabili daca sunt necesare si alte masuri ca rezultat al acestei decizii.

Exemplu de luare a unei decizii corecte urmand acesti pasi:

1. Recunoasterea faptului ca ceva s-a schimbat
Intr-un zbor pe ruta, pilotul observa ca a inceput sa se depuna gheata pe bordurile de atac ale aripilor.
2. Definirea problemei
Pilotul isi da seama ca se confrunta cu conditii de givraj. Efectele cumulative ale givrajului sunt reducerea tractiunii si portantei insotita de cresterea rezistentei la inaintare si a greutatii, ceea ce duce la cresterea vitezei de angajare si deteriorarea performantelor avionului.
Pentru ca avionul nu are echipament de degivrare va fi nevoie sa se iasa repede din

conditiile de givraj.
3. Alegerea modului de actiune
Pilotul isi aminteste ca un alt avion a raportat varful stratului de nori la l0000fts. MSL (l000fts. deasupra lui). In aceste conditii decide sa urce pentru a iesi din stratul de nori care produce givraj cat mai repede.
4. Implementarea deciziei
Anunta CTA ca sunt conditii de givraj, confirma informatia raportata de celalalt avion si cere o aprobare amendata pentru a urca la o altitudine unde poate ramane in afara norilor. Apoi urca cu o viteza foarte putin mai mare pentru a reduce efectele negative ale acumularilor de gheata.
Asigurarea ca decizia va duce la rezultatul dorit
Odata atinsa noua altitudine, va fi nevoie sa reevalueze cantitatea de gheata care s-ar fi putut depune in timpul urcarii si daca noua altitudine va fi suficienta pentru a-l mentine in afara conditiilor de givraj pe toata durata ramasa de zbor.
Accelerarea raspunsului in situatii speciale

"O solutie mai putin optima data in timp este mai buna decat o solutie optima cand este prea tarziu".

In procesul de luare a deciziei pot fi intalnite 2 moduri diferite de gandire:
gandirea centrata pe solutie si gandirea centrata pe problema si care au atentia focalizata pe directii diferite:

FACTORI CARE INFLUENTEAZA LUAREA DECIZIEI

Procesul decizional, poate fi influentat de o serie de factori din care amintim:

- pregatirea inadecvata sau experienta insuficienta,
- considerentele emotionale sau comerciale,
- oboseala,
- ingestia de medicamente,
- caracteristici individuale,
- aptitudini de comunicare,
- conditii legate de motivatie,
- starea fizica si psiliologica,
- expectatii,
- capacitatea de utilizare a resurselor
- capacitatea de constientizare a situatiei.

Constientizarea situatiei
Constientizarea situatiei se refera la capacitatea cuiva de a percepe cu acuratete lucrurile ce se petrec in cabina dar si in afara aeronavei. Ea se extinde si asupra unificarii unor diverse

solutii destinate oricarei situatii de urgenta care ar putea apare.
Mentinerea unei stari de constienta asupra situatiei reprezinta un proces complex, in mare masura motivat prin intelegerea ca perceptia cuiva asupra realitatii difera de cele mai multe ori de realitatea insasi.
A fi constient de realitatea unei situatii inseamna a percepe cat mai exact factorii fizici (operationali) si de mediu care pot afecta avionul, pilotul si pasagerii intr-o anumita perioada de timp("judgement concept").
Mentinerea aeestei constientizari cere, deci, intelegerea semnificatiei acestor factori:

-elementele din interiorul aeronavei care trebuie considerate sunt: aeronava
insasi, piotul si pasagerii.
-constientizarea orientarii spatiale a aeronavei si relationarea cu solul,
traficul,vemea si CTA care trebuie sa fie mentinute.

■ Conditii de operare - mentinerea constientizarii situationale implica intelegerea tuturor    conceptelor ce tin de factorii umani. O perceptie exacta a conditiilor de operare in zbor include: sistemul aeronavei, pilotul automat, pasagerii si poate fi obtinuta printr-o eficienta organizare a volumului de munca la care se adauga si aptitudinile de comunicare.
■Conditii de mediu - folosirea efectiva a tuturor resurselor ajuta in monitorizarea conditiilor de mediu din zbor, relationarea cu solul, traficul, conditiile meteo si spatiul aerian.
■Abilitatea de a fixa viitorul impact al acestor conditii de operare si de mediu este esentiala in vederea obtinerii aptitudinii de luare a deciziei potrivite si a unui bun rationament (judecata).
■Vizualizarea - un mod de a spori constientizarea situatiei este vizualizarea, care reprezinta capacitatea de a vedea in minte zborul in ansamblu.Vizualizarea ajuta daca, de exemplu, sunt folosite diagrame detaliate care permit intelegerea sistemelor avionului. Prin folosirea hartilor se poate dezvolta acest proces, iar un pilot se poate deprinde in a-si reprezenta ceea ce se intampla in afara avionului cand nu exista referinte vizuale.Tehnicile de vizualizare se pot exersa atat inainte cat si in timpul zborului.
■ Obstacole in mentinerea constientizarii situationale - stresul, oboseala, situatiile limita, urgentele, pot fi cauza fixarii atentiei pe o singura problema in defavoarea altora.
Constientizarea situationala se poate eroda pana la punctul in care poate fi nevoie de un efort mare din partea pilotului pentru a regasi imaginea globala a ceea ce se intampla in jurul lui, in special in perioadele de supraincarcare.De asemenea exista predispozitia de a nu mai constientiza situatia, cand incarcarea e prea scazuta.
Desi multe accidente/incidente par a proveni dintr-o singura cauza, exista numerosi factori care contribuie la acestea. Lantul judecatii gresite este un termen folosit pentru a descrie conceptul referitor la factorii care contribuie la accidentele produse prin eroare umana.
Utilizarea resurselor
In privinta utilizarii resurselor, este foarte important sa recunoastem si sa utilizam resursele necesare noua si care pot exista atat in interiorul cat si in exteriorul avionului:
- manualul operational,
- checklistul,
- echipamentul,
- hartile aeronautice,
- instructorul propriu, alt pilot sau membru al echipajului,
- controlorii de trafic aerian,
- tehnicienii de intretinere, etc.
Starea psiho-fizica
Pentru un pilot, este foarte important sa-si constientizeze propriile limite: starea generala de sanatate, nivelul de stres si oboseala, atitudinea, cunostiintele,nivelul indemanarii, experienta de

zbor, pentru ca, toti acestia, sunt factori care ii pot afecta performanta. Exercitarea unei bune judecati trebuie sa inceapa avand ca prioritate controlul asupra avionului. Si la fel cum este folosit cecklist-ul la pregatirea pentru zbor, tot asa trebuie sa fie creat si folosit si un cecklist personal care sa ajute la determinarea pregatirii personale (fizica si psihica) de zbor.
Capacitatea de judecata nu este innascuta, este invatata, se formeaza, prin acumularea experientei.Dar experienta de viata poate avea efecte atat pozitive cat si negative asupra modului efectiv de judecata a pilotului in situatii de zbor.
Oricum, un pilot poate da dovada de o excelenta judecata, deci, inclusiv de capacitatea de a lua decizii corecte, dar in timpul zborului sa fie afectat asa cum am mai spus, de o serie de alti factori care il pot limita si care pot duce la cresterea riscului de a comite erori.
Factorii de stress
Factorii de stress pot fi plasati in trei categorii:
1. fizici - asociati cu mediul: temperatura, umiditate, zgomot, vibratii, lipsa de oxigen.
2. fiziologici - conditia fizica: oboseala, lipsa somnului, deficiente nutritionale, stari de boala.
3. factori emotionali si sociali
Atitudinea considerata a fi riscanta
In privinta atitudinii, studiile au identificat tipuri considerate a fi riscante:
anti-autoritate, impulsivitate, invulnerabilitate, macho si resemnare.
1. Anti-autoritale ("nu-mi spune mie ce safac")
Este vorba de persoane care se simt ofensate cand cineva le spune ce sa faca, sau care privese regulile(procedurile) ca nefiind necesare.(care nu inteleg necesitatea regulilor/procedurilor) Impulsivitate ("fa ceva, repede ")
Aceasta este atitudinea persoanalor care simt nevoia sa faca ceva, orice. Ei nu cauta cea mai buna altenativa ci fac primul lucru care le vine in minte.
3. Invulnerabilitate ("mie nu mi se va intampla asta")
Multi oameni cred ca accidentele li se intampla intotdeauna altora. Pilotii cu aceste atitudini au cele mai mari sanse sa-si asume riscuri tot mai mari.
4. Macho ("pot s-o fac ")
Asumandu-si riscul,acesti oameni incearca sa dovedeasca faptul ca ei sunt mai buni decat oricine.
5.Resemnare ("la ce-ar mai folosi")
Oamenii cu aceasta atitudine nu se vad capabili sa rezolve problemele cu care se confrunta. Cand lucrurile merg bine, ei gandesc ca au noroc, cand lucrurile merg prost, ei atribuie asta ghinionului sau altor persoane.

Aceste atitudini riscante pot conduce la decizii inadecvate, gresite sau la actiuni ce pot comporta riscuri inutile.
Un pilot trebuie sa-si examineze foarte atent propria decizie si sa se asigure ca alegerea facuta nu e influentata de atitudini riscante.

Organizarea eficienta a volumului de munca
Organizarea eficienta a volumului de munca, asigura realizarea operatiilor esentiale prin planificare, fixarea prioritatilor, secventionarea activitatilor,cu scopul evitarii volumului excesiv de munca.

Un alt element in organizarea volumului de munca consta in impartirea responsabilitatilor pentru efectuarea unor activitati specifice. Organizarea eficienta incepe de la pregatirea si planificarea inaintea zborului, astfel incat zborul sa decurga normal.
Asumarea riscului
Cercetarile facute asupra diverselor accidente, ne ofera infonnatii potrivit carora pilotii sunt predispusi la asumarea unui risc prea mare in anumite faze ale zborului.De asemenea, aceleasi cercetari,determina si tipul de activitate de zbor, faza de zbor in care accidentele au o probablitate mai mare de producere.

Preflight/ Taxi  3,5 %
Takeoff/ Initial climb 23,4 %
Climb 3,3 %
Cruise 15,7 %
Descend 2,6 %
Maneuvering 13 %
Approach 9,7 %
Landing 24,1 %
Other 4,7 %

I
Procentajul accidentelor in aviatia generala pe faza de zbor

COMUNICAREA
Comunicarea reprezinta schimbul de idei, informatii sau instructiuni. Este un proces de transmitere a unor informatii si presupune 3 elemente: sursa, simbolul folosit in transmiterea mesajului si receptorul. Relatia dintre aceste 3 elemente este dinamica, fiecare element influentand pe celalalt.
Comunicarea efectiva presupune ca exprimarea ideilor, transmiterea lor sa fie facuta intr-o asa maniera incat mesajul sa fie receptat si inteles cu minimum de confuzie.Presupune de asemeni aptitudini de comunicare verbala si nonverbala ca si constientizarea potentialelor bariere de comunicare.
Aptitudinile specifice asociate cu practica unei bune comunicari include atat politetea, participarea politicoasa, ascultarea activa dar si feed-back-ul.
Pentru a ameliora canalul de comunicatie trebuie tinut cont de influentele culturale, de rang, varsta si de pozitia in echipa, fiecare dintre acestea putand crea bariere in calea comunicarii in diverse situatii aparute in cabina. Atitudinea politicoasa este frecvent ignorata in cadrul pregatirii pentru comunicare, dar e vitala pentru un climat sanatos.
O comunicare eficienta include intregul transfer al informatiei si este esentiala pentru siguranta zborului.
Mesajul este transferat prin vorbire, cuvant scris sau cai nonverbale sau simboluri, iar calitatea si eficienta comunicarii e determinata de inteligibilitatea mesajului. Comunicarea incorporeaza cuvinte,inflexiuni, ton, intensitate, volum, dar si limbajul trupului (privire, gesturi, mimica, pozitia corpului).
De asemenea, aptitudinea de a asculta este la fel de importanta ca si abilitatea de a transmite informatii, ambele facand posibila o buna si eficienta comunicare.
Un mijloc de comunicare eficient este briefingul la decolare. In cadrul lor se stabilesc responsabilitatile, utilizarea resurselor, se discuta despre caracteristicile terenului, altitudinea minima ce trebuie folosita, se revad hartile de apropiere daca e necesara o procedura de apropiere dupa instrumente.

Pentru un pilot, utilizarea eficienta a aptitudinilor de comunicare cu instructorul sau, cu controlorii de trafic, cu pasagerii sau cu alti piloti, este foarte importanta. Cand se comunica cu instructorul sau cu un alt pilot sau-pasager, trebuie avut in vedere in permanenta si limbajul nonvernal care poate ajuta la interpretarea mai corecta a mesajului.
In comunicarea pilot-controlor nu conteaza cat de simplu sau automatizat poate parea schimbul de informatii,studiile au aratat ca zborurile in care nu exista erori de comunicare sunt foarte rare.
Comunicarea are loc la doua nivele: nivelul emotional si nivelul rational:
-nivelul emotional - cand are loc schimbul de informatii, continutul cuvintelor noastre are o enorma influenta asupra disponibilitatii noastre de a asculta sau de a asculta.
-nivelul rational - cand dam inteles informatiilor,la acest nivel avand loc perceptia noastra asupra intregii situatii.
In orice profesie si mai ales in aceea de pilot, in comunicare se foloseste limbajul tehnic care este mult mai putin ambiguu si in acelasi timp mai economicos atunci cand comunicam.
O analiza a mesajelor transmise de CTA ne arata ca totalul vocabularului folosit se ridica la aproximativ 500 de cuvinte.
Cuvintele folosite pot fi considerate 'neobisnuite" pentru limbajul general, sau pot chiar sa nu faca parte din vocabularul obisnuit; de asemanea, gramatica care in limbajul profesional, este simplificata la un mic nucleu de reguli.
Contextul in care apare un cuvant este foarte important: folosirea unui cuvant intr-o anumita situatie va fi inteleasa fara nici-o ambiguitate. De exemplu, cuvantul "presiune" poate avea intelesuri foarte diferite pentru un medic, un meteorolog sau un inginer, la fel pentru un pilot intr-o situatie data.

Comunicarea-concepte
Ascultarea efectiva - aptitudine care implica propria interpretare si evaluare a mesajului inainte de a raspunde.Ascultarea este aptitudinea de comunicare cel mai frecvent folosita si ceruta.Absenta sau dificultatile in aceasta aptitudine pot distruge procesul comunicarii.Ascultarea activa implica mai mult ascultarea fizica a mesajului, dar inainte de a raspunde acesta trebuie atat interpretat cat si evaluat, feed-back-ul demonstrand acuratetea schimbului de informatii. Feed-back-ul normal ia forma clarificarii, a parafrazarii. In timpul comunicarii intre pilot si controlor, pilotul repeta instructiunile controlorului, acest lucru numindu-se read-back, iar actul ascultarii de catre controlor a read-back-ului, hear-back. Acest pas important in procesul comunicarii da confirmarea finala ca s-a receptat si inteles bine. Niciodata linistea controlorului dupa read-back nu trebuie apreciata drept confirmare, controlorul trebuie sa faca o confirmare verbala.Cuvintele uzuale din limba engleza au o foarte mare varietate si deoarece exista posibilitatea de confuzie, e nevoie de clarificari si confirmari. Ascultarea activa include, deci, rezumarea si ierarhizarea informatiilor dar si intrebari suplimentare.
Bariere de comunicare - barierele pot include lipsa experientei, a unui contact mai intens intre cel ce comunica si receptor,chiar incapacitatea de a stabili o comunicare deschisa,intelegerea gresita si conflictul in cabina, distragerea atentiei provocata de o discutie neesentiala, folosirea exagerata a abstractiunilor, sau interpretarea gresita a terminologiei. Abstractizarea cuvintelor nu genereaza o imagine specifica in mintea receptorului. Este important sa se foloseasca, pe cat posibil, cuvinte concrete si specifice atunci cand transmitem un mesaj.
Comunicarea verbala si nonverbala - este esential sa invatam sa interpretam corect semnalele verbale si nonverbale (gesturi, mimica, limbajul trupului) si mai ales sa existe o congruenta intre cele 2 tipuri de comunicare.

Comunicarea combativa / asertiva - cere tact si indemanare.
Presupune exprimarea opozitiei, sustinerea a ceea ce vrei, ferm dar fara agresivitate. Scopul nu trebuie sa fie doar critica, ci rezolvarea problemei si obtinerea rezultatului cel mai bun. In opozitie fata de ea se gaseste comunicarea agresiva (ton apasat, sarcastic, exigent ceea ce determina reactia ostila si chiar un posibil conflict in echipaj) si pasiva (ton slab, ezitant ceea ce determina scaderea respectului fata de sine, mila, sentimente ranite).
Factori care inhiba asertivitatea: personalitatea -lipsa de incredere; timiditatea -nuse expune la rise; cultura -lipsa discutiilor despre greselile altora; teama -gradientul de autoritate; caractere conflictuale -neplacerea interfereaza cu sarcina; diferente mari de varsta, experienta, pozitie; stresul din cauza presiunii timpului, a politicii companiei si a problemelor personale; atitudinea de autosaturatie (resemnare).
Intreruperea comunicarii intre membrii echipajului din cabina duce la frictiuni si frustrari, distragand atentia de la sarcinile importante si ducand la o situatie potential periculoasa in care unul sau altul dintre piloti crede ca celalalt controleaza avionul dar in realitate niciunul nu il controleaza.

Standardizarea

Pentru evitarea ambiguitatii si a potentialelor surse de eroare, continutul, structura, dialogul, vocabularul si secventele mesajelor vorbite, au fost mult standardizate.Comunicatiile verbale sunt mai sigure atunci cand toata lumea adera la limbajul standard, formate standard, secvente standard de mesaje si cunostinte standard necesare utilizarii universale.
Exceptiile pot sa duca la erori si neintelegeri si trebuie descurajate.
Alfabetul, silabisirea ICAO este produsul cercetarii extensive pentru
alegerea unui set de cuvinte care sa difere intre ele cat de mult posibil, chiar atunci cand sunt spuse pe fond de zgomot si canalele de comunicatii sunt degradate de catre persoane care au alta limba nativa decat engleza.Principalele surse de confuzii fonetice si de similaritati sunt bine stabilite.
In privinta relatiei de comunicare, comunicatiile pot fi imbunatatite de catre un controlor bun si un pilot disciplinat. Intotdeauna este important sa vorbesti incet si clar, in special atunci cand limba utilizata nu este limba nativa a nici unuia dintre cei doi parteneri de dialog. Catre sfarsitul unei curse lungi sau a unei ture de lucru, controlorul sau pilotul pot fi obositi; vocile devin familiare, iar pilotul poate fi derutat daca un alt controlor decat cel asteptat ii raspunde, sau controlorul poate fi derutat daca dialogul cu echipajul unei aeronave este purtat cu mai multe persoane la rand.

Transmisiunile in care inceputul sau sfarsitul mesajului este intrerupt reprezinta un potential pericol. Rutina de confirmare a mesajelor si a cererilor de repetare a acestora atunci cand sunt unele neclaritati ne ajuta sa prevenim erorile.
Trebuie sa se acorde o atentie deosebita situatiilor in care tendinta umana este de a auzi ceea ce ne asteptam sa auzim mai degraba decat de a auzi ceea ce se spune cu adevarat.

Pericole care reduc calitatea comunicarii:

- defectiuni in procesul de transmisie (emiterea limbajului neclar; probleine de limbaj)
- dificultati create de mediul de transmitere (zgomot de fond; distorsiunea informatiei)
- tulburari la receptie (asteptarea altui mesaj; interpretare gresita; neglijenta)
- tulburari datorate interferentei intre nivelul rational si emotional de comunicare

- probleme fizice in ascultare sau vorbire (tulburari de auz)
- utilizarea deficienta a limbii engleze
- codare - decodare