QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Carl Gustav Jung








Carl Gustav Jung
Nascut in familia preotului Paul Jung, la 26 iulie 1875, micul Carl Gustav s-a vazut inconjurat de o familie extinsa si numeroasa care includea clerici dar si cativa excentrici. De la 6 ani incepe sa invete latina cu tatal sau, dobandind un timpuriu dar mare interes pentru literatura veche.

Ca adolescent a fost mai degraba un solitar caruia nu-i prea pasa de scoala; la internatul scolii din Basel a devenit obiectul hartuielilor invidioase ale colegilor. Cu toate ca prima alegere a fost arheologia, Carl si-a continuat studiile urmand medicina la Universitatea din Basel, unde, lucrand cu neurologul Krafft-Ebing, s-a indreptat spre o cariera in psihiatrie. Dupa absolvire lucreaza la Spitalul de Boli Nervoase Burghoeltzli sub conducerea lui E.Bleuler, expertul in schizofrenie. Mult timp un admirator al lui Freud, il intalneste la Viena in 1907;Freud isi amana intalnirile din cacea zi si cei doi discuta timp de 13 ore. Probabil ca Freud il vedea in Jung pe "printul-mostenitor " al psihanalizei.




Dar relatia lor incepe sa se raceasca in 1909, in timpul unei vizite in America;in 1913 Freud insusi pronunta excluderea lui Jung din Asociatia Internationala de Psihanaliza. Primul Razboi a fost o perioada de autoanaliza, dar si punctul de plecare pentru cea mai interesanta teorie a personalitatii. Viziunea avuta in toamna anului 1913( monstruosul potop care face mii de victime si ale carui ape, ajunse la muntii Elvetiei, se transforma in sange), urmata de visele din saptamanile urmatoare― vise cu ierni eterne si rauri de sange―il ingrijoreaza: ar putea fi psihotic. Izbucnirea razboiului il face sa simta ca ar exista o legatura intre el, ca individ si umanitate in general, legatura pe care in acel moment nu si-o putea explica. Dupa terminarea razboiului, Jung calatoreste in Africa, America si India (cunostintele de sanscrita acumulate in tinerete ii sunt de folos acum), vizitand populatii tribale. Echipat cu teoria freudiana, devine un bun cunoscator al simbolismelor mistice ale gnosticismului, alchimiei, Kabalei, al traditiilor din hinduism si budhism. Durerosul proces de autoexplorare dintre 1913 si 1928 formeaza baza teoretizarilor ulterioare.


Dezacordurile cu Freud pornesc de la felul diferit in care Jung structura psihicul, "mostenirea psihica " se pare ca il speria pe parintele psihanalizei, temator de "talazul de mocirla al misticismului ".

Arhetipurile, ca principiu organizator, structura de comportament (imago, imagini primordiale),nu sunt lucruri biologice reale, ca "instinctul " lui Freud, ele sunt mai mult cautari spirituale. Libido-ul lui Jung este puterea creata de principiul opozitiei, a contrastului care energizeaza psyche; yin si yang sunt complementare, nu antagonice: nimeni n-ar vedea rostul unei baterii cu un singur pol. Idee periculoasa pentru crestinism ca si aceea ca soarele este o stea―mult prea tarziu ca Jung sa mai fie ars pe rug. Sistemul de arhetipuri a fost apreciat in domeniul istoriei religiilor, M.Eliade recunoscandu-i lui Jung "marele merit " de a fi restaurat "semnificatia spirituala a Imaginii ", depasind psihanaliza freudiana. Jung nu este primul psiholog cu contributii la istoria religiilor;inaintea lui mai erau W.Wundt, Gaston Bachelard, ori parintele sociologiei franceze, Emile Durckheim. Actual in psihologia personalitatii, Jung credea ca in orice cultura, omul tinde―prin individuatie―la realizarea Sinelui, a totalitatii structurii umane, lumea capata un sens constient, omul se realizeaza ca personalitate.



Accentuand constientul chiar mai mult decat Freud dar avand mai multe in comun cu neofreudieni, umanisti si existentialisti, Jung crede ca omul e orientat spre progres, spre miscarea intr-o directie pozitiva, nu doar spre adaptare (ca in freudism sau behaviorism), ideea sa de self-realization este similara celei de self-actualization. Principiul opozitiei isi gaseste loc si in teoriile altor psihologi (A. Adler, Otto Rank) carese refera la tendintele opuse, una catre dezvoltarea individului iar cealalta spre preocuparea sociala. Ii datoram lui Jung integralitatea in interpretare, fie ca e vorba de simptome, de vise sau asociatia libera. In timp ce Freud dezvolta interpretari cu specific sexual, Jung admite o interpretare "mitologica " mult mai libera, in care orice poate sa insemne orice. Existentialismul a beneficiat mult de pe urma ideilor lui Jung;si nu numai existentialismul: tehnicile jungiene de studiu a personalitatii, asociatia libera, interpretarea viselor in succesiune, diverse teste proiective, testul asociativ verbal sunt actuale si cu valoare stiintifica demonstrata.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }