QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Centrii nervosi





CENTRII NERVOSI


Din categoria centrilor nervosi se exclud formatiunile ganglionare (de pe caile senzitive sau de pe cele efectorii vegetative –simpatice sau parasimpatice), desi sint aglomerari de corpi celulari neuronali, intrucit la nivelul acestora nu se inchid arcuri reflexe. S-a facut deja precizarea ca sistemul nervos lucreaza pe doua niveluri de decizie: unul subcortical (reprezentat de centrii medulari, tronculari, diencefalici) si unul cortical (reprezentat de scoarta cerebrala). Cel dintii, avind un numar minim de sinapse, asigura promptitudinea raspunsului reflex, iar cel de al doilea, cu un numar mult mai mare de conexiuni sinaptice, asigura coerenta, contextualitatea raspunsului reflex. Superioritatea celui de al doilea nivel de decizie (cel cortical) nu deriva din existenta aici a unor neuroni superiori celor din primul nivel de decizie. Scoarta cerebrala este superioara in plan functional centrilor de prima decizie prin faptul ca ea reprezinta unicul centru care primeste informatii de la toti receptorii din organism, fara exceptie, ca poate trimite comenzi oricarui efector –desigur, prin intermediul primului nivel de decizie-, ca ea detine cel mai mare numar de neuroni de asociatie (are, deci posibilitatea stabilirii unui numar aproape infinit de relatii interneuronale –totalitatea relatiilor insemnind structura; deci superioritate structurala) si ca ea este un centru cu neuronii dispusi in suprafata si nu in volum, ceea ce confera posibilitatea unor inductii pe distante mult mai mari decit in cazul centrilor nucleari (unde neuronii sint dispusi in volum).




            S-a facut mai sus afirmatia ca cel de al doilea nivel de decizie (cortexul cerebral), spre deosebire de cel dintii (centrii subcorticali), prelucreaza informatiile modular, contextual si, deci, in functie de circumstante.. Iata un exemplu banal. Privind o pictura, sintem tentati sa consideram ca, de vreme ce sint stimulati doar receptorii retinieni, informatiile ajung si sint prelucrate exclusiv la nivelul centrului vizual cortical din lobul occipital (zonele primara si secundara). In realitate, desi informatiile vizuale ajung direct doar in zona occipitala, perceptia (si chiar ceva superior acesteia, ceea ce nu putem inca defini) implica interventia mai multor zone corticale(desigur, nu aceleasi si pentru alti privitori; deci nu este o prelucrare standardizata): din lobii prefrontali, frontali, temporali etc.(dovedit prin examen paraclinic). Prin acest exemplu banal putem intelege ca scoarta functioneaza ca o entitate, dar nu in baza unor scheme standardizate, ci modular, functie de o multime de variabile independente: nivelul de cultura generala al privitorului, puterea sa de imaginatie, nivelul culturii artistice individuale, starea psihica de moment a privitorului etc.           

Procesele inductive din centrii nervosi, in special din cortexul cerebral, au o importanta capitala in determinarea comportamentelor noastre. Sa presupunem ca un individ abordeaza intr-un dialog cu un altul o anumita tema. La un moment dat, cel dintii pronunta un cuvint, o propozitie, o fraza care determina aparitia pe scoarta celui de al doilea a unui focar mai puternic de excitatie ce va declansa o inductie pozitiva in jur (excitabilitate crescuta a scoartei). Pe fondul de excitabilitate mai crescuta a scoartei va avea acum acces o informatie mai veche, engramata in depozitul de memorie; cel de al doilea va spune:scuza-ma, dar asta imi aminteste despre .Desigur, o problema straina de cea aflata in discutie. Invers, primul interlocutor povesteste actiunea unui film vizionat cu mai multa vreme in urma, dar nu-si mai aminteste numele actorului principal. Se straduieste sa-si aminteasca cu orice pret: „cum il chema?” Si isi forteaza depozitul de memorie individuala sa gaseasca numele uitat. Prin aceasta, nu face decit sa genereze un puternic focar de excitatie in scaoarta, care, prin inductie negativa, va reduce mult  excitabilitatea neuronilor din jur. Pentru a gasi informatia solicitata, depozitul de memorie are nevoie de un anumit interval de timp, interval in care focarul isi intensifica si mai mult starea de excitatie, marind corespunzator in jur inductia negativa (hipoexcitabilitatea), tocmai pentru ca naratorul insista in a-si aminti acel nume. Depozitul, gasind informatia privitoare la numele actorului, o trimite spre cortex dar, acesta avind hipoexcitabilitate (inhibitie), informatia gasita nu poate intra pe neuronii din zona constientului. In cele din urma, naratorul renunta la dorinta de a-si aminti numele actorului si comuta discutia in alt domeniu. Prin aceasta, intensitatea excitatiei din primul focar scade, in consecinta se reduce si inductia negativa din jur (creste excitabilitatea), mai cu seama ca aparitia unui alt focar (s-a schimbat subiectul discutiei) a actionat in acelasi sens, incit, dupa un minut-doua, excitabilitatea neuronilor din jurul primului focar creste pina la nivelul pragului pretins de accesul informatiei venita din depozitul de memorie, si naratorul, desi discuta acum despre altceva, isi aminteste brusc numele actorului: „se numea.”.  



La nivelul centrilor nervosi, in general, diversii neuroni se afla, in fiecare moment, in stari functionale –sau potential functionale- diferite: unii se pot afla in plina desfasurare a potentialelor de actiune, altii au excitabilitati de valori ce se intind pe o plaja larga, intre o minima (hiperpolarizare) si o maxima (hipopolarizare aproape de prag), determinate de valorile de moment ale potentialelor de repaus, iar altii sint lipsiti complet de excitabilitate (avind canalele ionice deschise). Se deduce ca functionarea centrilor nu se bazeaza pe modalitatea binara excitatie-inhibitie, cum, din nefericire, se mai sustine inca, ci ei functioneaza ca sisteme logice cu mai multe stari posibile, stari care, insa, nu sint predictibile tocmai intrucit ele insele au un pronuntat caracter dinamic.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }