Teoria si metodologia evaluarii - test grila

Teoria si metodologia evaluarii  - test grila

1. Teoria si practica evaluarii face parte din stiintele educatiei:

a. fundamentale

b. auxiliare

c. interdisciplinare

d. de specialitate

e. applicative

2. Ca stiinta a evaluarii TPE, s-a constituit ca disciplina autonoma:

a. dintotdeuna

b. o data cu aparitia docimologiei

c. la sfarsitul sec.XX

d. o data cu aparitia pedagogiei

e. la inceputul sec.XX

3. Ca practica actiunea de evaluare a aparut:

a. din totdeauna

b. o data cu aparitia docimologiei

c. la sfarsitul sec.XX

d. O data cu aparitia pedagogiei

e. la inceputul sec.XX

4.Relatia dintre evaluarea sociala si evaluarea scolara este:

a. de subordonre

b. de integrare

c. de interdependenta

d. de supraordonre

e. de congruenta

5. Evaluarea educationala poate fi definita:

a. masurare+apreciere+decizie

b. masurare+judecata de valore+decizie

c. apreciere+notare+apreciere

d. notare+decizie+apreciere

e. masurare+notare+decizie

6. Evaluarile de tip scolar au aparut:

a. la inceputul sec. al XII-lea

b. la sfarsitul sec. al XII- lea

c. la inceputul sec.al XIII-lea

d. in sec.al XVIII-ea

e. la sfarsitul sec al XIII-lea

7. Evaluarea scolara se deosebeste de evaluarea sociala prin raportarea la:

a. procesele de pe piata muncii

b. tendintele de evolutie din viata sociala

c. procesele de reglare a sistemului de invatamant

d. procesele de informre si formare

e. procesele de predare si invatare

8. Interinfluentele dintre predare-invatare-evalure se reflecta in faptul ca:

a. se modeleaza una pe ceallta

b. pot bloca procesul de comunicare si relationare

c. pot induce atat efecte pozitive cat si negtive

d. se influenteaza reciproc

e. pot fi benefice

9. Efectul backwash se refera la:

a. influenta examenelor asupra invatarii elevilor

b. influenta examenelor asupra curriculumului

c. influenta evaluarii asupra sistemului de invatamant

d. influenta exmenelor asupra curriculum-ului ascuns

e. influenta evaluarii asupra predarii

10. Evaluarea educationala este un proces cu miza socila deoarece efectele sale se rasfrang:

a. asupra viitorului elevilor

b. asupra viitorului societatii

c. asupra sistemului educational dar si in afara lui

d. asupra elevilor si familiilor lor

e. asupra politicii eductionale

11. Prima etapa a constituirii TPE este:

a. perioda testelor

b. perioada masuratorilor

c. docimologia

d. perioada testarilor psihologice- nevalidat

e. masurarea aptitudinilor pentru scoala

12. A doua etapa in constituirea TPE este:

a. perioada testelor

b. perioada masuratorilor

c. docimologia

d. perioada testarilor psihologice

e. msurarea aptitudinilor pentru scoala

13. Parintele docimologia este:

a. G. DeLandsheere

b. Ed.Claparede

c. H.Pieron

d. P.Janet

e. P.I.Galperin

14. Docimologia la inceput vizat:

a. eliminarea examenelor

b. studiul examenelor

c. analiza examenelor

d. promovarea altor forme de examinare

e. critica examenelor

15. Critica examenelor a evidentiat:

a. lipsa obiectivitatii si validitatii

b. lipsa fiabilittii si validitatii

c. lips obiectivitatii si fiabilitatii

d. lipsa validitatii si fidelitatii

e. lipsa fidelitatii si obiectivitatii

16. Docimologia azi este:

a. stiinta care studiaza comportamentul examinatilor si examinatorilor

b. studiul sistematic al examenelor

c. studiul activitatii de evaluare

d. studiul comportamentului in situatie de examen

e. studiul distorsiunilor in evaluare

17. De evalurea sistemului de invatamant raspund:

a. inspectoratele judetene

b. ministerul educatiei si cercetarii

c. cadrele didactice

d. universitatile

e. managerii scolari

18. De evaluarea personalului didactic,in primul rand raspund:

a. inspectoratele judetene

b. ministerul educatiei si cercetarii

c. cadrele didctice

d. universitatile

e. managerii scolari

19. Operatia evaluarii care reflecta competenta profesorului este:

a. masurarea

b. aprecierea

c. decizia

d. notarea

e. valorizarea

20. Opertia evaluarii care reflecta dimensiunea obiectiva este:

a. masurarea

b. aprecierea

c. decizia

d. notarea

e. valorizarea

21. Una din functiile generale ale evaluarii este:

a. de selectie

b. decizionala

c. prognostica

d. de certificare

e. de autoreglare

22. Atunci cand evaluarea se concretizeaza in decizii de ameliorare spunem ca are o functie:

a. diagnostica

b. constatativa

c. prognostica

d. de certificare

e. de autoreglare

23. Cand evaluarea consta in relevarea conditiilor, factorilor, care au generat situatia constatata spunem ca are o functie.

a. diagnostica

b. constatativa

c. prognostica

d. de certificare

e. de autoreglare

24. Una din functiile evluarii din perspectiva elevului este:

a. asigura feed-back-ul necesar desfasurarii activitatii didactice

b. identifica eventualele blocje in invatare

c. stimuleza optimizarea practicii didactice

d. informeaza supra eficientei sistemului de invatamant

e. asigura succesul si previne esecul

25. Una din functiile evaluarii din perspectiva sociala este:

a. asigura feed-back-ul necesar desfasurarii activitatii didactice

b. informeaza supra eficientei sistemului de invatamant

c. produce efecte global pozitive in plan formativ-educativ

d. stimuleaza optimizarea practicii didactice

e. identifica eventualele blocaje in invatare

26. Una din functiile evaluarii din perspectiva profesorului este:

a. mijloc de stimulare a activitatii de invatare

b. influenteaza dezvoltarea psihica

c. produce efecte global pozitive in plan formativ educativ

d. stimuleaza optimizarea practicii didactice

e. asigura succesul si previne esecul

27. Evaluarea initiala are functie, mai ales:

a. diagnostica

b. prognostica- nevalidat

c. constatativa

d. de certificare

e. de autoreglare

28. Evaluarea initiala se desfasoara:

a. la inceputul unui program de instruire

b. pe parcursul programului

c. la sfarsitul unui program de instruire

d. la inceputul semestrului

e. tot timpul

29. Evaluarea dinamica se desfasora:

a. la inceputul unui program de instruire

b. pe parcursul programului

c. la sfarsitul unui program de instruire

d. la inceputul semestrului

e. tot timpul

30. Ierarhizarea subiectilor este realizata de:

a. evluarea cumulativa

b. evluarea formativa

c. evaluarea finala

d. evluarea externa

e. evaluarea interna

31. Evaluarea formativa se desfasoara:

a. la inceputul unui program de instruire

b. pe parcusul programului

c. la sfarsitul unui progrm de instruire

d. la inceputul semestrului

e. tot timpul

32. Evaluarea globala se desfasoara:

a. la inceputul unui program de instruire

b. pe parcursul programului

c. la sfarsitul unui program de instruire

d. la inceputul semestrului

e. tot timpul

33. Evaluarea traditionala este:

a. evaluarea cumultiva

b. evluarea formtiva

c. evaluarea dinamica

d. evaluarea externa

e. evaluarea interna

34. Evaluarea care surprinde progresul elevilor este:

a. evaluarea cumultiva

b. evaluarea formativa

c. evaluarea dinamica

d. evaluarea externa

e. evaluare interna

35. Evaluarea care este centrata pe greseli, lacune este:

a. evaluarea cumulativa

b. evaluarea formativa

c. evaluarea dinamica

d. evaluare externa

e. evaluare interna

36. Evaluarea care opereaza un sondaj atat in materie cat si printre elevi este evaluarea:

a. cumultiva

b. formativa

c. dinamica

d. externa

e. interna

37. Evaluarea care constituie o conditie pentru reusita activitatii este cea:

a. initiala

b. formativa

c. finala

d. externa

e. interna

38. Evaluarea resimtita ca un autentic act de evaluare de catre elevi este cea:

a. initiala

b. formtiva

c. finala

d. externa

e. interna

39. Evaluarea care se extinde si asupra procesului implicat in realizarea produsului este cea:

a. cumultiva

b. formativa

c. finala

d. externa

e. interna

40. Efectele reglatoare cele mai puternice le are evaluarea:  

a. cumultiva

b. formativa

c. finala

d. externa

e. interna

41. Dintre metodele traditionale de evaluare, cele care sunt mai flexibile si permit adecvarea la individ sunt:

a. portofoliul

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele practice

42. Dintre probele traditionale de evaluare, cele care vizeaza diferite deprinderi sunt:

a. portofoliul

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele practice

43. Dintre metodele traditionle de evalure, cele mai cronofage sunt:

a. portofoliul

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele prctice

44. Obiectivitatea notarii este afectata mai ales la:

a. portofoliu

b. probele scrise

c. investigatia

d. probe orale

e. probe practice

45. Capacitatea de argumentare, logica exprimarii sunt evaluate cu metoda traditionala:

a. portofoliu

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele prctice

46. Probele traditionale care permit evaluarea unui numar mare de elevi intr-un timp scurt sunt:

a. portofoliul

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele practice

47. Gradul de obiectivitate in apreciere este mai mare la probele traditionale:

a. portofoliul

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele practice

48. Proba traditionala de evaluare care asigura aceleasi conditii de exminare este:

a. portofoliul

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele practice

49. Capacitatea de utilizare a limbajului (oral) si de argumetare sunt evaluate si dezvoltate prin:

a. portofoliu

b. probele scrise

c. investigatia

d. probele orale

e. probele prctice

50. "Cartea de vizita" a elevului este:

a. portofoliul

b. probele scrise

c. investigatia

d. proiectul

e. autoevluarea

51. Proiectul se caracterizeaza prin faptul ca:

a. permite un feed-back operativ- nevalidat

b. evalueaza atat cunostinte, competente cat si aspecte ce tin de personalitatea elevilor

c. evalueaza capacitatile/ deprinderile de cercetare ale elevilor

d. evalueaza capacitatea de argumentare a elevilor

e. evalueaza progresul elevilor

52. Portofoliul se caracterizeza prin faptul ca:

a. permite un feed-back operativ

b. evalueaza atat cunostinte, competente cat si aspecte ce tin de personalitatea elevilor

c. evalueaza capacitatile/deprinderile de cercetare ale elevilor

d. evalueaza capacitatea de argumentare a elevilor

e. evalueaza progresul elevilor

53. Imaginea de sine a elevului este intregita de :

a. investigatie

b. autoevaluare

c. portofoliu

d. fisa de observare a comportamentului

e. proiectul

54. Capacitatea de cercetare si spiritul de observatie se devolta prin:

a. investigatie

b. autoevluare

c. portofoliu

d. fisa de observarea a comportamentului

e. proiectul

55. Elevii, profesorii si parintii pot comunica despre ceea ce pot elevii realiza cu ajutorul :

a. investigatiei

b. autoevluarii

c. portfoliului

d. fisei de observare a comportmentului

e. proiectului

56. Progresul elevilor de la un an la altul poate fi evaluat cu ajutorul:

a. investigatiei

b. fisei de observare a comportamentului

c. autoevaluarii

d. portofoliului

e. proiectului

57. Interesele, aptitudinile, trasaturile de personalitate pot fi evaluate prin:

a. investigatie

b. autoevalure

c. portofoliul

d. fisa de observare a comportamentului

e. proiectul

58. Scala de clasificare este un instrument al:

a. investigatiei

b. autoevaluarii

c. portofoliului

d. fisei de observare a comportamentului

e. proiectului

59. Informatii utile despre personalitatea elevului, greu de obtinut pe alte cai, se pot culege cu ajutorul:

a. investigatiei

b. autoevaluarii

c. portofoliului

d. fisei de observare a comportmentului

e. proiectului

60. Itemul este:

a. intrebare+raspuns+criterii de apreciere

b. intrebare+raspunsul asteptat+forma acestuia

c. intrebare+raspuns+brem de notare

d. intrebare+ raspuns+descriptori de performanta

e. intrebare +raspuns+forma

61. Raspunsul este gata elaborat in cazul itemilor:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. cu raspuns de completare

e. rezolvare de problme

62. Raspunsul este deschis in cazul itemilor:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. cu raspuns scurt

63. Gradul de implicare al originalitatii subiectului este mare in cazul itemilor:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. rezolvare de probleme

d. de completare

e. subiectivi

64. Capacitatea de rezolvare a problemelor noi este evaluata cu ajutorul itemilor:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. de asociere

65. Posibilitatea de ghicire a raspunsurilor este mre in cazul itemilor:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. cu alegere duala

e. rezolvare de probleme

66. Ce mai mare discriminare o ofera itemii:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. cu raspuns de completare

e. rezolvare de probleme

67. Capacitatile superioare sunt evluate de itemii:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. rezolvare de probleme

68. Itemii care permit evaluarea exprimarii scrise sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. rezolvare de probleme

69. Itemii care se corecteaza si se noteaza rapid sunt:

a. cu alegere duala

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. obiectivi

e. rezolvare de probleme

70. Itemii care necesita putin timp pentru a fi produsi sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. rezolvare de probleme

71. Itemii care pot masura abilitatea de a organiza, integra sau sintetiza sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi -   subiectivi- (tabel)- nevalidat

d. de completare

e. rezolvare de probleme

72. Itemii care au o fidelitate ridicata sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. de asociere

73. Itemii care asigura o potentiala baza pentru diagnoza sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completre

e. rezolvare de probleme

74. Itemii care pot prezenta un esantion larg de continuturi sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. rezolvare de probleme

75. Itemii cu alegere duala sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completre

e. rezolvare de probleme

76. Itemii tip rezolvare de probleme sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. de sociere

77. Itemii cu raspuns scurt sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. rezolvare de probleme

78. Itemii tip eseu liber sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. de completare

e. rezolvare de probleme

79. Atunci cand performanta subiectului este evaluata in raport cu performanta grupului, vorbim de o

evaluare:

a. criteriala

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

80. Atunci cand performanta subiectului este evaluata in raport cu un standard, vorbim de o evaluare:

a. criteriala

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

81. Atunci cand performanta subiectului este evaluata in raport cu propriile performante vorbim de o evaluare:

a. criteriala

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

82. Cand se evalueaza abilitati generale este indicata evaluarea:

a. criterila

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

83. Cand se evalueaza cunostinte si deprinderi de baza este indicata evaluarea:

a. criteriala

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

84. Cand se evalueaza un spectru mai larg de abilitati si continuturi este indicata evaluarea:

a. criteriala

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

85. Cand ne intereseaza plasarea elevilor in functie de performantele pe grupuri omogene este indicate evaluarea:

a. criteriala

b. normtiva

c. de progres

d. interna

e. externa

86. Cand se evalueaza un numar mic de obiective, dar in profunzime este indicata evaluarea:

a. criteriala

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

87. Cand evaluarea se realizeaza de catre alte cadre didactice, avem o evaluare:

a. criteriala

b. normtiva

c. de progres

d. interna

e. externa

88. Examenul de bacalaureat, din p.d.v. al celui care realizeaza evaluarea este o evaluare

a. criteriala

b. normativa

c. de progres

d. interna

e. externa

89. Cand un test acopera uniform si consistent continuturile avute in vedere spunem ca are :

a. validitatea de continut

b. validitate de construct

c. validitate de criteriu de apreciere

d. fidelitate

e. aplicabilitate

90. Calitatea unui test de a masura ceea ce isi propune sa masoare se numeste:

a. validitate de continut

b. validitate de construct

c. validitate concurenta

d. fidelitate

e. obiectivitate

91. Calitatea unui test de a oferi rezultate constante in conditii identice la populatii similare sub aspect

statistic se numeste:

a. validitate de continut

b. validitate de construct

c. obiectivitate

d. fidelitate

e. aplicabilitate

92. Gradul de concordanta intre aprecierile facute de diferiti evaluatori se numeste:

a. validitate de continut

b. validitate de construct

c. fidelitate

d. obiectivitate

e. plicabilitate

93. Dificultatea ridicata a testului influenteaza negativ:

a. validitatea de continut

b. validitatea de construct

c. fidelitatea

d. obiectivitatea

e. aplicabilitatea

94. Evaluarea care genereaza relatii de cooperare profesor-elev este evaluarea:

a. initiala

b. continua

c. sumativa

d. interna

e. externa

95. Evaluarea care utilizeza 1/3 din timpul afectat instruirii este evaluarea:

a. initiala

b. continua

c. sumativa

d. interna

e. extern

96. Cu cat lungimea unui test creste cu atat scade:

a. vliditatea de continut

b. validitatea de construct

c. aplicabilitatea

d. fidelitatea

e. obiectivitatea

97. Rezultatele scolare cel mai greu de evaluat sunt:

a. cpacitatile intelectuale

b. trasaturile de personalitate

c. cunostintele

d. atitudinile

e. competentele

98. Calificativele sunt mai usor de folosit din punct de vedere tehnic, deoarece:

a. sunt mai usor de perceput de catre elevi

b. favorizeaza o apreciere mai exacta a rezulttelor

c. sunt mai putine

d. sunt mai obiective

e. sunt mai fidele

99. Calificative se acorda pe baza:

a. masurii si aprecierii profesorului

b. deciziei profesorului

c. descriptorilor de performanta

d. judecatii profesorului

e. bremului de notare

100. Calificativele sunt indicate elevilor mai mici deoarece:

a. sunt mai usor de perceput de catre elevi

b. favorizeza o apreciere mai exact a rezultatelor

c. sunt mai putine

d. sunt mai obiective

e. sunt mai fidele

101. O scala de apreciere mai intinsa are:

a. validitate

b. obiectivitate

c. fidelitate

d. aplicabilitate

e. predictibilitate

102. Aprecierea prin calificative, fata de aprecierea prin note, este mai:

a. valida

b. fidela

c. obiectiva

d. obiectiva

e. usor de aplicat

103. O apreciere mai exacta sau mai putin nuantata este aprecierea prin:

a. note

b. calificative

c. aprecierea propozitionala

d. aprecierea prin culori

e. aprecierea prin litere

104. Sistemul numeric cel mai avantajos este cel cu :

a. 5 valori

b. 10 valori

c. 12 valori

d. 20 valori

e. 3 valori

105. Limitele principale ale sistemelor de apreciere sunt legate de :

a. valoarea motivationala scazuta

b. valoarea prognostic scazuta

c. obiectivitate scazuta

d. fidelitate scazuta

e. aplicabilitate scazuta

106. Aprecierii prin note i se reproseaza in primul rand:

a. caracterul de sondaj

b. efectele traumatizante

c. sunt incomplete sub raportul a ceea ce se evalueaza

d. valoare motivationala scazuta

e. valoarea prognostica scazuta

107. Efectul "halo" serefera la;

a. mentinerea imaginii bune despre elev, in orice situatie

b. mentinerea imaginii bune despre elev, atunci cand acesta nu corespunde asteptarilor profesorului

c. mentinerea imaginii negative despre elev, in orice situatie

d. mentinerea elevului la acelasi nivel

e. mentinerea constanta a imaginii despre elev, fara a lua in considerare trasaturile de personalitate

108. Efectul "Pigmalion" se refera la:

a. mentinerea imaginii bune despre elev, in orice situatie

b. mentinerea imaginii bune despre elev, atunci cnd acesta nu corespunde asteptarilor profesorului

c. mentinerea imaginii negative despre elev, in orice situatie

d. mentinerea elevului l acelasi nivel

e. mentinerea imaginii despre un elev fara a lua in considerare trasaturile de personalitate

109. Eroarea logica serefera la:

a. aprecierea rezultatelor elevilor in functie de circumstante

b. aprecierea altor aspecte decat rezultatele elevilor

c. aprecierea rezultatelor elevilor in functie de asteptarile profesorului

d. aprecierea rezultatelor in functie de trasaturile de personalitate ale elevului

e. aprecierea rezultatelor in functie de trasturile de personalitate ale profesorului

110. Efectul de ordine se refera la:

a. aprecierea rezultatelor elevului in functie de rezultatele grupului din care face parte elevul

b. influenta aprecierii in functie de ecuatia personala a examinatorului

c. influenta aprecierii de mometul cand are loc aprecierea

d. aprecierea rezultatelor in functie de trasaturile de personalitate ale elevului

e. influenta aprecierii in functie de ordinea subiectilor

111. In examinarile orale se manifesta mai des:

a. eroarea logica

b. efectul de ordine

c. ecuatia personala a examinatorului

d. efectul de rol

e. efectul contrast

112. In examinarile scrise se manifesta mai des:

a. eroarea logica

b. efectul de ordine

c. ecuatia personala a examinatorului

d. efectul de rol

e. efectul contrast

113. Una din modalitatile de optimizare a distorsiunilor in evaluarile orale o reprezinta:

a. repetarea raspunsului

b. stabilirea unui barem de notare

c. evaluarea de catre doi examinatori

d. dezvoltarea competentei de evaluare profesorilor

e. reformularea sarcinii de rezolvat

114. Una din modalitatile de diminuare a distorsiunilor in evaluarile scrise o reprezinta:

a. recorectarea lucrarii

b. stabilirea unui barem de notare

c. corectarea lucrarii de mai multi evluatori

d. dezvoltarea competentei de evaluare a profesorilor

e. reformularea sarcinii de rezolvat

115. Pentru a elimina efectul de contrast in cazul lucrarilor scrise se recomanda:

a. recorectarea lucrarii

b. stabilirea unui barem de notare

c. recorectarea lucrarilor in alta ordine

d. dezvoltarea competentei de evaluare a profesorilor

e. reformularea sarcinii de rezolvat

116. Pentru a elimina distorsiunile in evaluare se recomanda:

a. stabilirea unor criterii

b. formarea competentei de evaluare la profesori

c. stabilirea unor descriptori de performanta

d. recorectarea lucrarii

e. corectarea de catre mai multi evluatori

117. Intrebarile strucurate sunt itemi:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. rezolvare de probleme

e. tip pereche

118. Eseul structurat face parte din categoria itemilor:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. rezolvare de probleme

e. tip pereche

119. Itemii de completare sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. subiectivi

d. rezolvare de probleme

e. tip pereche

120. Pentru testarea cunostintelor factuale cei mai indicati itemi sunt:

a. obiectivi

b. semiobiectivi

c. tip eseu

d. subiectivi

e. rezolvare de probleme

121. Pentru testarea capacitatii de argumentare cei mai adecvati itemi sunt:

a. obiectivi

b. subiectivi

c. semiobiectivi

d. rezolvare de probleme

e. intrebarile structurate

122. Pentru evaluarea capacitatilor psihice superioare sunt indicati itemii:

a. alegere multipla

b. alegere duala

c. intrebarile structurate

d. rezolvare de probleme

e. eseul liber

123. Pentru evaluarea capacitatii de sinteza sunt indicati itemii:

a. cu alegere duala

b. tip pereche

c. de completare

d. cu rspuns scurt

e. intrebarile structurate

124. Probele formate din itemi obiectivi au :

a. fidelitate mare

b. validitate mare

c. aplicabilitate

d. predictibilitate

e. obiectivitate

125. Itemii tip eseu evalueaza:

a. gandirea reproductiva

b. capacitatea de rezolva probleme

c. capacitatea de argumentare

d. capacitatea de utiliozare a limbajului

e. originalitatea

126. Pentru a evalua originalitatea, gandirea critica, cei mai adecvati sunt itemii tip:

a. intrebari structurate

b. rezolvare de probleme

c. de asociere

d. eseu liber

e. eseu structurat

127. Intrebarile structurate evalueaza:

a. gandirea reproductiva

b. capacitatea de a rezolva probleme

c. capacitatea de argumentare

d. capacitatea de utilizare alimbajului

e. gandirea critica

128. Itemii tip alegere multipla evalueaza:

a. gandirea reproductiva

b. capacitatea de a rezolva probleme

c. capacitatea de argumentare

d. capacitatea de utilizare a limbajului

e. gandirea critica

129. Reforma evaluarii pune in centrul schimbarilor:

a. evaluarea sumativa

b. evluarea dinamica

c. evluarea formativa

d. evaluarea de bilant

e. evaluarea progresului elevilor

130. Evaluarea devine mai obiectiva datorita:

a. evaluarii competentelor elevilor

b. evaluarii formative

c. descriptorior de performanta

d. stabilirii criteriilor de apreciere

e. perfectionarii profesorilor ca evaluatori

131. Obiectul evaluarii azi il constutuie:

a. cunostintele elevului

b. competentele elevului

c. personalitatea elevului

d. atitudinile elevului

e. progresul elevului

132. Standardele de performanta sunt:

a. criterii unice de apreciere progresului elevilor

b. criterii unice de apreciere performantei elevilor

c. criterii unice de apreciere a gradului de atingere a obiectivelor de catre elevi

d. criterii unice de apreciere a gradului de atingere a obiectivelor cadru

e. criterii unice de apreciere a gradului de atingere a obiectivelor de referinta

133. Tipurile de itemi se afla in relatie de:

a. complementarietate

b. disjunctie

c. interdependenta

d. congruenta

e. integrare

134. Metoda de evaluare care permite un feed-back operativ este:

a. portofoliul

b. evaluarea orala

c. evluarea prin probe practice

d. fisa de observatie sistemtica a comportmentului

e. referatul

135. Autoevluarea este favorizata mai ales de:

a. portofoliu

b. proiect

c. investigatie

d. fisa de observtie a comportamentului elevului

e. referat

136. Autoevaluarea are efecte formative mai ales asupra:

a. atitudinilor elevilor fata de scoala

b. personalitatii elevilor

c. imaginii de sine a elevilor

d. interesului fata de scoala

e. motivatiei pentru invatare

137. Relatia dintre predare-invatare-evaluare prezinta:

a. efecte pozitive

b. efecte negative

c. interinfluente pozitive si negative

d. mai mult efecte pozitive

e. mai mult efecte negative

138. Interinfluentele dintre evluare si invatare se evidentiaza cel mai bine in:

a. formare capacitatii de adaptare scolara

b. formarea motivatiei pentru invatare

c. formarea unei atitudini pozitive fata de scoala

d. formarea unor atitudini pozitive fata de evaluare

e. formarea unui stil de invatare

139. Evaluarea care vizeaza ierarhizarea elevilor este:

a. initiala

b. interna

c. externa

d. finala

e. formtiva

140. Evaluarea care vizeaza certificarea este evluarea:

a. externa

b. interna

c. initiala

d. dinamica

e. de bilant