QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Taxonomii (bloom, krathwohl, harrow, d’hainaut)





TAXONOMII (BLOOM, KRATHWOHL, HARROW, D’HAINAUT)


Conceptul de taxonomie didactica

Etimologie si istoric:

etimologia termenului „taxonomie” se afla in grecescul „taxis”= asezare, ordonare, aranjare si „nomos”= lege;



conceptul de taxonomie didactica a fost introdus si dezvoltat de Scoala din Chicago, care sub conducerea lui B. S. Bloom, si-a propus sa contureze dimensiunile actiunii instructive pe baza obiectivelor didactice, aceasta permitand modelarea si prelucrarea automatizata a datelor caracteristice procesului de invatamant.

Definitie: in teoria si practica instruirii s-a impus termenul de “taxonomie didactica”, ce reprezinta stiinta clasificarii metodelor didactice, a principiilor invatamantului, a formelor de organizare a activitatilor instructiv-educative, a mijloacelor de instruire etc.

Domeniul cognitiv. Taxonomia lui B.S. Bloom (1956)

Asa cum a fost ea conceputa de B. BLOOM, taxonomia domeniului cognitiv foloseste drept criteru de clasificare complexitatea operatiilor mintale pe care le implica fiecare categorie de obiective educative. Bloom publica ptr prima data taxonomia obiectivelor educationale pe domenii comportamentale. Taxonomia lui Bloom nu ingradeste intelegerea nivelului de complexitate si de generalizare a obiectivelor didactice, ci o completeaza si o detaliaza in domeniul cognitiv, afectiv si psihomotor. Din acest punct de vedere, B. Blomm distinge 6 clase comportamentale:

1.Cunoasterea- se refera la situatiile care ii solicita elevului doar sa-si reaminteasca si sa expuna din memorie anumite informatii specifice, metode, proceduri, clasificari, teorii s.a. In aceasta clasa sunt incluse, de exemplu, acele obiective care vizeaza memorarea si reproducerea de catre elevi a dimensiunilor unui obiect tehnic, a anilor in care au avut loc anumite evenimente, a unei metode de a prepara o substanta, a modului in care pot fi clasificate diferite organe de masini (etc.), in conditiile in care, anterior, toate acestea, au fost prezentate de catre profesor. Desigur ca reproducerea unor cifre, a unor simboluri reprezinta sarcini de o mai mica complexitate decat, de pilda, reproducerea unor clasificari sau a unei teorii anterior memorate, ceea ce inseamna ca chiar in interiorul acestei prime clase se pot diferentia mai multe trepte de complexitate. Toate insa presupun, in esenta, memorarea a ceva si apoi reproducerea. B. Bloom apreciaza ca majoritatea obiectivelor urmarite de catre profesori in invatamantul traditional sunt de acest tip, ceea ce face sa fie solicitate cu precadere functiile memoriei si sa fie neglijate alte capacitati de operare intelectuala.

2.Intelegerea- vizeaza acele obiective care solicita

(a) exprimarea unor informatii, anterior memorate, intr-un alt limbaj (“traducerea”). De exemplu, exprimarea in cuvinte a unei expresii simbolice (de pilda, I=U/R), sau exprimarea grafica a unei relatii, cum ar fi ilustrarea printr-un grafic a evolutiei unei marimi fizice in anumite conditii;

(b) extrapolarea unor informatii;

(c) interpretarea unei informatii .“Traducerea”, “extrapolarea” si “interpretarea” sunt “trepte” ale acestei clase taxonomice. Pentru a verifica masura in care elevii lor au inteles ceea ce le-a explicat, profesorii le vor solicita, asadar, sa probeze atingerea unor obiective de genul celor descrise mai sus, caracteristice pentru aceasta clasa taxonomica.

3.Aplicarea. La acest nivel, obiectivele solicita elevilor sa utilizeze abstractii, dincolo de contextul in care au fost dobandite initial, pentru a obtine informatii noi despre fapte sau situatii particulare. De exemplu, sa foloseasca formula de calcul al suprafetelor pentru a afla cantitatea de material necesara pentru acoperirea unui spatiu anume, sau sa determine presiunea care se va crea intr-un anumit recipient, intr-o anumita situatie etc. Majoritatea rezolvarilor de probleme in scoala serveste realizarii unei asemenea categorii de obiective educative.

4.Analiza. Aceasta clasa include obiectivele care implica surprinderea, prin efort personal, de exemplu, a premiselor de la care s-a pornit in conceperea unui anumit produs, identificarea elementelor unui intreg; identificarea unor raporturi logice si cauzale; surprinderea principiilor dupa care functioneaza sau este construita o categorie de produse.

5.Sinteza. Vizeaza obiective ce implica antrenarea capacitatile creatoare ale elevilor.

O prima treapta presupune restructurarea unor idei, prezentarea lor in alta ordine, surprinderea unor noi corelatii logice, pe baza carora se formuleaza concluzii personale, toate acestea conducand la elaborarea unei lucrari personale.

O treapta mai inalta in interiorul acestei clase implica elaborarea unui proiect personal de cercetare a unor fenomene, a unui plan personal de actiune intr-un domeniu. Elaborarea unei lucrari de sinteza, care pune in evidenta noi relatii abstracte intre fenomene, reprezinta ultima treapta a acestei clase taxonomice.

6.Evaluarea- include obiective care solicita elevilor sa emita judecati de valoare personale si argumentate despre o creatie facand referire la precizie, logica, consistenta, coerenta, rigoare, precum si la eficienta, adecvare la scop sau conformitatea cu un model

Aprecieri

-a fost prima taxonomie elaborata;

-realizeaza o ordonare ierarhica a proceselor (informative si formative-incepand cu nivelul al IIlea);

-se impun consideratiile„pedagogico-logicopsihologice” (Bloom);

-incercari de proiectare a lectiei dupa ierarhia proceselor implicate.

-a stimulat constientizarea asupra locului mare pe care il acorda invatamantul simplei memorari si mai putin formarii intelectuale.

Critici

1.validitate reala, dar limitata

a) ierarhia este contestabila;

b) sistem eterogen;

c) categoriile nu se exclud reciproc;

2.lipsa fidelitatii



3.utilitate redusa pentru intocmirea programelor scolare

4.un ansamblu rau echilibrat

5.nu este utila fara referiri la trecutul comportamental al individului

Unul dintre reprosurile adresate acestei taxonomii a lui B. Bloom a fost acela ca ultima clasa, “evaluarea”, nu pare a se referi la obiective care solicita o mai mare complexitate operationala, in comparatie cu clasa precedenta. Se pare, totusi, ca evaluarea unei creatii necesita, printre altele, raportarea acesteia, in prealabil, la un model ideal, produs, evident, printr-un efort de sinteza.

Domeniul afectiv -Taxonomia lui Krathwohl (1964)

Bloom sublinia ca domeniul afectiv are in vedere obiectivele legate de modificarea sistemului de interese, a atitudinilor, a valorilor si dezvoltarea capacitatii de adaptare. Dificultatile de elaborare a taxonomiilor acestui domeniu sunt legate de

-imprecizii conceptuale;

-de distinctiile dintre domeniile cognitiv si afectiv;

-de anumite frane de ordin cultural (zona sentimentelor este considerata drept cea mai tainica a personalitatii);

-de ignorarea achizitiilor in domeniul procesului de invatare afectiva;

-de insuficienta instrumentelor de masura (se recurge, de obicei, la probe indirecte).

Cea mai cunoscuta taxonomie este cea a lui Krathwohl (1970) :

Clasele sunt urmatoarele:

1. Receptivitatea.

Obiectivele incluse in aceasta clasa vizeaza simpla constientizare a existentei unei valori de catre elevi.

O prima treapta (“constientizarea”) presupune acceptarea de catre elev a faptului ca o anumita atitudine, convingere, sentiment prezinta valoare pentru alte persoane, desi pentru propria persoana, este posibil sa aiba vreun ecou afectiv.

O alta treapta (“dispozitia de receptare”) este aceea care presupune tolerarea de catre un elev a situatiilor in care intalneste valoarea respectiva, fara ca sa le evite in vreun fel, desi nu-i produc placere.

De exemplu, daca este vorba de atitudinea fata de muzica simfonica, o asemenea tolerare se poate produce atunci cand pe un post de radio, dupa o emisiune muzicala preferata, urmeaza o emisiune de muzica simfonica, iar subiectul continua sa audieze postul respectiv, fara sa treaca imediat la cautarea altuia, cu toate ca ceea ce audiaza nu reprezinta genul sau preferat de muzica.

O treapta superioara (“atentia selectiva”) presupune acceptarea contactului cu diferitele forme de manifestare ale unui anumit domeniu valoric, chiar si in conditiile in care exita posibilitatea de a opta pentru alte situatii.

Pastrand exemplul anterior, treapta “atentiei selective” presupune ca individul continua sa audieze emisiunea de radio care transmite un asemenea gen de muzica, desi stie ca pe un alt post, in acelasi moment, se transmite genul sau preferat de muzica.

In pofida existentei unor “stimuli concurenti”, contactul cu un anumit domeniu de valori este asadar mentinut de catre individ. Ceea ce este comun tuturor treptelor cuprinse in aceasta prima clasa taxonomica este faptul ca individul este relativ pasiv in raport cu valoarea care urmeaza sa fie interiorizata, in sensul ca el o tolereaza, o accepta, dar nu manifesta initiative de cautare a acelor situatii in care ea se manifesta.

2. Reactia.

La acest nivel se plaseaza acele obiective educative care isi propun sa induca elevilor “dorinta de a raspunde”, de a-si exprima, din proprie initiativa, acordul, cel putin partial, cu acele comportamente care au la baza preferinta pentru o anumita valoare.

O prima treapta este aceea in care individul ia hotararea de a se initia in vreun fel in domeniul valoric pus in discutie, desi deocamdata, personal, nu-i ofera satisfactie in intregime. Doreste insa sa-l cunoasca.

De exemplu, individul poate lua hotararea de a–si cumpara discuri cu muzica simfonica, de a-si cumpara bilete la concerte etc.

Ulterior, subiectul ajunge sa traiasca sentimente de satisfactie de pe urma anumitor aspecte ale unui domeniu valoric, desi majoritatea celorlalte aspecte continua sa-i ramana indiferente.

Daca este vorba, de exemplu, despre atitudinea fata lectura, este posibil sa-i faca placere sa citeasca anumite genuri literare, dar sa-i displaca sa citeasca altceva. In cazul exemplului cu muzica simfonica, este posibil ca initial individului sa-i placa sa asculte anumite dansuri simfonice, cateva fragmente care i se par mai melodioase, fara insa a resimti vreo satisfactie atunci cand audiaza altceva.

O treapta superioara este atunci cand un anumit domeniu valoric produce satisfactie, in totalitatea aspectelor sale.

3. Valorizarea

Include acele obiective care isi propun sa-l ajute pe individ sa devina participant activ la o activitate de atragere a altor persoane in practicarea unor anumite valori.

O prima treapta este aceea cand el se limiteaza la a-si exprima fata de altii preferinta pentru o anumita valoare. Doreste ca alte persoane sa stie ca el prefera un anumit domeniu valoric. Ulterior el poate sa incerce sa-i convinga pe standarde personale de apreciere. Acest proces de transformare a valorilor altor persoane in propriile valori este un proces de interiorizare. Ulterior el poate sa incerce sa-i convinga pe altii de satisfactiile pe care le ofera acel domeniu valoric si sa-i atraga la o activitate in acord cu valorile care-l caracterizeaza.

4. Organizarea.

La acest nivel se urmareste inducerea trebuintei de a-si ordona intr-un sistem valorile la care adera, de a le ierarhiza, de a stabili pe cele dominante si stabile in raport cu altele. Aceasta inseamna studiu sistematic, incercare de aprofundare teoretica, disponibilitate de a depune in acest scop un efort indelungat.

5. Caracterizarea.

Include acele obiective care urmaresc sa-l ajute pe individ sa ajunga in stare sa-si contureze si sa-si exprime o viziune personala asupra unui anumit univers valoric. In acest univers valoric, el poate sa-si exprime aprecieri personale si pertinente, bazate pe o cunoastere profunda.

In plus, se produce o restructurare a tuturor valorilor in care crede, astfel incat respectivul domeniu de valori dobandeste o pozitie dominanta si exprima aspectele esentiale ale orientarii individului ca personalitate. Este nivelul la care omul doreste –si este capabil- sa se manifeste creator in interiorul unui anumit univers valoric.



Aprecieri

principiul interiorizarii este folosit pentru a explica clasificarea legata de acest domeniu;

s-a propus un paralelism intre domeniile cognitiv si afectiv;

se cunosc si incercari de operationalizare;

Critici

caracterul sau abstract, general;

conceptul de interiorizare nu este deloc operationalizat;

nu constituie un instrument concret pentru educatori;

Domeniul psihomotor. Taxonomia lui Harrow (1972)

Domeniul psihomotor are importanta sa in procesul de modelare a personalitatii individului: conditie necesara de supravietuire si de independenta; permite o explorare a mediului inconjurator; mentine sanatatea fizica si mintala; are un rol important in activitatile sportive si artistice; comunicarea nonverbala constituie un instrument important de socializare.

Taxonomia domeniului psihomotor a fost elaborata initial de E.J. SIMPSON cuprinde 5 clase comportamentale, ordonate dupa criteriul gradului de stapanire a unei deprinderi motrice. In 1972, a fost formulata o noua taxonomie a acestui domeniu de catre HAROW. Cea mai dezvoltata si mai riguroasa este cea a lui Harrow.

Aprecieri

-cuprinde o descriere completa;

-claritatea nivelurilor si subcategoriilor;

-prezinta interes pentru profesorii de educatie fizica si alte discipline de invatamant ce presupun

-componente psihomotorii;

-interdependenta planurilor cognitiv si psihomotor;

Critici

-nu predomina un criteriu general precis;

-subcategoriile nu se exclud;

-nivelurile 3.00. si 4.00. se situeaza pe un continuum?

-a se avea in vedere nu numai grupele musculare implicate, ci si patterns-urile motorii;

Taxonomia D'Hainaut

Cea mai elaborata taxonomie ramane cea a lui D'Hainaut (1981), care, prin tipologia interdisciplinara a demersurilor intelectuale, „se apropie mai putin de cerintele taxonomice, apropiindu-se in schimb de logica didactica”, utila pentru facilitarea efortului de operationalizare a unor obiective educationale. De asemenea, un merit al taxonomiilor il constituie faptul ca ele par „sa arunce o punte intre filosofia si tehnologia educatiei”.

A defini obiectivele operationale inseamna „a preciza cu cea mai mare grija activitatile gratie carora cel care invata va progresa spre desavarsirea educatiei sale; cu alte cuvinte, este vorba de precizarea situatiilor in care astfel de activitati se vor exersa sau se vor manifesta. Astfel, a specifica un obiectiv in termeni operationali implica si cuprinde definirea unei situatii, in care cel ce invata exerseaza pentru a stapani o deprindere sau un comportament, sau, si mai bine, in care da dovada ca a atins acest obiectiv.”

In viziunea lui D`Hainaut, „obiectivele operationale nu au sens si nu se justifica decat in calitate de componente ale unor scopuri mai generale”. Analiza pe care el o realizeaza pune in evidenta problemele distincte pe care le implica operationalizarea obiectivelor domeniului cognitiv si cele ale domeniului afectiv.

Obiectivul pedagogic cu predominanta cognitiva poate fi descris prin cinci caracteristici :

a. Obiectul activitatii elevului;

b. Natura activitatii elevului;

c. Operatorul pus in joc sau solicitat;

d. Produsul activitatii;

e. Disponibilitatea componentelor activitatii (operator, obiect produs) in repertoriul cognitiv al elevului.

Caracteristicile unui obiectiv predominant afectiv sunt:

a. Obiectul care va declansa reactia afectiva si situatia in care este inserat;

b. Natura activitatii afective sau a atitudinii elevului;

c. Operatorul afectiv;

d. Comportamentul potential sau raspunsul elevului;

e. Disponibilitatea produsa in personalitatea afectiva a elevului.

Modelul lui D`Hainaut este, se pare, cel mai complet, dar si greu de manuit in activitatea de predare- invatare. Sesizandu-i dificultatile, D`Hainaut a prevazut o combinatie mai simpla (activitate X produs), constituirea unei „banci” de obiective si a propus un model pentru selectarea obiectivelor





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }