Structurarea planurilor de invatamant pe arii curriculare

Structurarea planurilor de invatamant pe arii curriculare

Este unanim acceptata realitatea conform careia suma de cunostinte ale profesorilor reprezinta un sistem integrat, indisolubil. Potrivit acestei opinii, domeniile de cunoastere interactioneaza si orice incercare de a le separa nu poate fi decat arbitrara si artificiala. Noile programe scolare sunt alcatuite, pentru fiecare clasa in parte, pe arii curriculare.

In modelul curricular, disciplinele nu mai apar ca entitati distincte, incercandu-se integrarea lor in unitati mai ample de continut, pentru a evita compartimentarea invatarii. In acest fel se urmareste o mai buna conexiune a continuturilor la finalitatile de ordin superior, adica la scopurile sistemului.

Aria curriculara ofera o viziune multi si/sau interdisciplinara asupra obiectelor de studiu si care au in comun anumite obiective si metodologii

Curriculumul national din Romania este structurat in sapte arii curriculare, desemnate pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic si psiho-pedagogic. Aceste arii curriculare sunt:

Limba si comunicare  (37% gimnaziu, 28% liceu)

Matematica si Stiinte ale naturii (20% gimnaziu, 28% liceu)

Om si societate (10% gimnaziu, 16% liceu)

Arte   (10% gimnaziu, 8% liceu)

Educatie fizica si sport  (10% gimnaziu, 8% liceu)

Tehnologii    (8% gimnaziu, 8% liceu)

Consiliere si orientare    (5% gimnaziu, 4% liceu)

Aria curriculara reprezinta un grupaj de discipline scolare selectate in conformitate cu finalitatile invatamantului si tinand cont de importanta diverselor domenii culturale pentru structurarea personalitatii umane precum si de conexiunile dintre aceste domenii. Ele au in comun anumite obiective de formare si metodologii. Ariile curriculare raman aceleasi pe intreaga durata a scolaritatii obligatorii si a liceului, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila.

Gruparea disciplinelor scolare pe arii curriculare favorizeaza legaturile interdisciplinare (coerenta orizontala).

Ariile curriculare cuprinse in planurile de invatamant sunt compatibile cu cele opt domenii de competente cheie, stabilite de Uniunea Europeana. Intre obiectivele specifice fiecarui ciclu curricular in parte exista o continuitate fireasca, iar realizarea lor asigura, implicit, infaptuirea obiectivelor generale ale invatamantului potrivit exigentelor societatii contemporane si ale celei viitoare, in care se vor integra tinerii dupa incheierea studiilor, iar apoi pentru formarea lor continua.

Organizarea planului de invatamant pe arii curriculare ofera ca avantaje:

posibilitatea integrarii demersului mono-disciplinar actual intr-un cadru interdisciplinar;

echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii si obiecte de studiu;

concordanta cu teoriile actuale privind procesul, stilul si ritmurile invatarii;

continuitatea si integralitatea demersului didactic pe intreg parcursul scolar al fiecarui elev.

Raportul intre ariile curriculare se modifica in functie de:

varsta elevilor;

specificul ciclurilor curriculare.

Datorita influentelor pozitive in plan biologic, motric, psihic si social, educatia fizica este integrata in planul de invatamant in arie curriculara distincta. Ea contribuie la realizare finalitatilor fixate prin legea invatamantului cu privire la dezvoltarea complexa si autonoma a personalitatii umane.

Prin obiectivele specifice stabilite educatiei fizice sunt urmarite in mod deosebit:

dezvoltarea si fortificarea fizica ale elevului;

consolidarea capacitatilor fiziologice ale organismului (functionarea normala a organelor si aparatelor subsecvente corpului uman);

crearea unei armonii intre trup si suflet, intre corporalitate si spiritualitate;

dezvoltarea motricitatii, a usurintei de miscare, de activare a functiilor organismului; ;orectarea si ameliorarea unor deficiente cu substrat fizic (gimnastica avand functie recuperatorie); deprinderea cu regulile igienico-sanitare.

Printre sarcinile nespecifice educatiei pot fi incluse mai multe optiuni, stratificate pe urmatoarele componente :

stimularea proceselor cognitive (dezvoltarea actelor perceptive, a spiritului de observatie, a atentiei, a gandirii in actiune);

dezvoltarea proceselor afective (a sentimentelor, a bucuriei, a satisfactiei implinirii, i stapanirii emotivitatii, a increderii in fortele proprii);

consolidarea si educarea capacitatilor volitive (a curajului, a perseverentei, a spiritului de initiativa, a consecventei, a spiritului de dreptate si de fair-play, a dorintei de autodepasire, evitarea egoismului, a individualismului);

formarea unor aptitudini psihomotorii (forta, reactivitate, rapiditate, precizie, coordonare, mobilitate).

Aria curriculara educatie fizica si sport la clasele I-VIII poate avea ca discipline:

A.    Prevazute in planul de invatamant

Educatie fizica

Sport / Discipline sportive

B. Extracurriculare - Ansamblul sportiv.