QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Sistemul de invatamant din Romania





Sistemul de invatamant din Romania

Sistemul de invatamant reprezinta subsistemul principal al sistemului de educatie. Structura sistemului de invatamant din Romania cuprinde: invatamantul prescolar, invatamantul primar, invatamantul secundar inferior, invatamantul general obligatoriu, invatamantul secundar superior, scolile de arte si meserii, scolile de ucenici, invatamantul post-liceal si invatamantul superior.

Invatamantul prescolar

In invatamantul prescolar sunt inclusi copii cu varste cuprinse intre 3 ani si 6-7 ani. Activitatile se desfasoara in gradinite cu program normal, prelungit sau saptamanal. Invatamantul prescolar este structurat pe doua niveluri: nivelul I ce urmareste socializarea copiilor cu varste cuprinse intre 3 si 5 ani si nivelul II ce urmareste pregatirea pentru scoala a copiilor cu varste cuprinse intre 5 si 7 ani.




Invatamantul general obligatoriu

Invatamantul general obligatoriu este de zece clase, varsta de debut a scolaritatii fiind de 7 ani, sau de 6 ani la cererea parintilor. Teoretic, varsta de incheiere a invatamantului general obligatoriu este de 16-17 ani. Din anul scolar 2003-2004 clasele a IX-a si a X-a sunt finalizate cu certificat de absolvire.

Invatamantul primar

Invatamantul primar cuprinde clasele I-IV si functioneaza numai ca invatamant cu forma de zi, de regula, cu program de dimineata. Varsta de incheiere a invatamantului primar este de 10-11 ani.

Invatamantul secundar inferior

Invatamantul secundar inferior sau gimnaziul cuprinde clasele V-VIII si functioneaza in general ca invatamant cu forma de zi. Se finalizeaza cu sustinerea unor teze cu subiect unic in clasele a VII-a si a VIII-a. Varsta de incheiere a gimnaziului este de 14-15 ani.

Invatamantul secundar superior

Invatamantul secundar superior cuprinde liceele care organizeaza cursuri de zi, cu durata de patru ani (clasele IX-XII) si cursuri serale sau fara frecventa. Liceul este structurat pe trei filiere: filiera teoretica - cu profilurile: real si umanist; filiera tehnologica - cu profilurile: exploatarea resurselor naturale, protectia mediului, servicii si tehnic si filiera vocationala - cu profilurile: artistic, sportiv si teologic. Studiile liceale se incheie cu un examen national de bacalaureat.

Scolile de arte si meserii

In functie de profilul si complexitatea pregatirii, scolile de arte si meserii organizeaza cursuri de zi si serale cu durata de doi pana la patru ani pentru absolventi de gimnaziu care au obtinut certificat de absolvire. Studiile se incheie cu un examen de absolvire in urma caruia se obtine o diploma ce atesta pregatirea ca muncitor calificat in meseria aleasa. Absolventii scolilor de arte si meserii au posibilitatea de a frecventa invatamantul liceal la forma serala.

Scolile de ucenici functioneaza in cadrul scolilor de arte si meserii, iar studiile sunt preponderent practice si au o durata de 1-3 ani, in functie de complexitatea meseriilor. Se pot inscrie absolventi de gimnaziu cu sau fara certificat de absolvire. Studiile se incheie cu un examen de absolvire in urma caruia se obtine o diploma ce atesta pregatirea ca muncitor calificat in meseria aleasa.

Invatamantul post-liceal

Invatamantul post-liceal este organizat din initiativa Ministerului Educatiei si Cercetarii sau la cererea agentilor economici. Studiile au o durata de 1-3 ani, in functie de complexitatea profesiilor. In invatamantul post-liceal admiterea se face prin concurs.

Invatamantul superior

Invatamantul superior se organizeaza in trei cicluri conform Legii nr. 288 din 24 iunie privind organizarea studiilor universitare, respectiv studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat. Conform articolului 4, ciclul I cuprinde studii universitare de licenta, corespunzator unui numar cuprins intre minimum 180 de credite (licenta 3 ani) si maximum 240 de credite (licenta 4 ani), conform Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile (ECTS). Conform articolului 8, ciclul II cuprinde studii universitare de masterat care corespund unui numar de credite de studiu transferabile cuprins, de regula, intre 90 si 120. La invatamantul de zi, durata normala a studiilor universitare de masterat este de 1 pana la 2 ani. Ciclul III cuprinde studiile universitare de doctorat care au, de regula, o durata de 3 ani.

Invatamantul superior de scurta durata, care s-a desfasurat in colegiile universitare existente la data publicarii Legii nr. 288 din 24 iunie 2004, au intrat in lichidare sau s-au reorganizat in studii universitare de licenta, in domeniile existente sau apropiate, iar absolventilor cu diploma de invaatamant superior de scurta li s-a dat posibilitatea de a continua studiile pentru a obtine licenta in cadrul ciclului I.


Sistemul de invatamant al Republicii Federale Germania are doua trasaturi care il disting fata de sistemele de invatamant ale cele mai multe state industrializate:
• In ciclul secundar superior exista trei sau patru tipuri de scoli paralele dar separate, precedate de ciclul primar comun.
• Forma „duala” a formarii profesionale este foarte importanta. Principala sa functie este asigurarea muncitorilor calificati prin formare la locul de munca.
In Germania, scolile, ca si universitatile si institutele de invatamant superior sunt de regula institutii de stat. Institutiile de invatamant particulare joaca un rol secundar dupa criteriul numarului de elevi si studenti. Cu exceptia acestora, toate scolile – generale si profesionale vocational – ca si institutele de invatamant superior si universitatile sunt gratuite.




Sistemul de invatamant german este format din:
Invatamant general
De la varsta de 3 la 6 ani copiii pot frecventa Kindergärten (invatamantul preprimar).
Invatamantul obligatoriu debuteaza la varsta de 6 sau 7 ani impliniti si dureaza 9 sau 10 ani (in functie de stat). Toti copiii trebuie sa frecventeze la inceput Grundschule (scoala primara) pentru 4 sau 6 ani. In general de la varsta de 6 ani copiii din invatamantul obligatoriu merg la o Grundschule locala. Apoi aleg filiere separate. Parintii decid la acest moment – pe baza sfatului profesorului – in privinta tipului de scoala pe care sa o urmeze copilul: Hauptschule (scoala secundara inferioara), Realschule (scoala secundara intermediara) sau Gymnasium (scoala secundara superioara). In unele regiuni germane sunt si Gesamtschulen (scoli secundare comprehensive) care combina toate cele trei tipuri de scoli intr-o singura forma.

Invatamant profesional

In Germania, doar o mica proportie de tineri isi finalizeaza pregatirea profesionala in scoala. Aproximativ trei sferturi dintre tineri din orice scoala generala (fara sa includem scolile superioare in Gymnasien) sunt formati in companii. In plus, cursantii companiei frecventeaza cursurile scolii profesionale. De aceea se vorbeste despreun sistem”dual” in formarea profesionala.
Invatamant superior
Odata cu obtinerea Abitur sau Fachabitur (certificat de invatamant secundar superior / certificat secundar specializat), absolventul poate alege dintr-o gama de instituitii de invatamant superior din Germania: Universität (universitate), Technische Hochschule (universitate tehnica), Pädagogische Hochschule (colegiu pedagogic), Kunsthochschule/ Musikhochschule (colegiu de arta/ colegiu de muzica) or Fachhochschule (colegiu de stiinte aplicate):
In plus, sistemul de invatamant asigura educatia adultilor, eLearning si invatamant pentru persoane cu cerinte speciale (cu dizabilitati, elevi straini, copii supradotati sau elevi cu cerinte educative speciale).
Invatamant general
Invatamantul cu program normal este obligatoriu de la 6 la 15 sau 16 ani – in functie de Land (stat in Germania). Invatamantul cu durata redusa este obligatoriu pana la varsta de 18 ani pentru cei ce nu frecventeaza cursurile cu program normal. Predarea de o jumatate de zi este forma traditionala de predare, iar scolile cu program prelungit constituie o exceptie in Germania, in pofida faptului ca extinderea sistemului de scoli cu program normal este unul din accentele reformei federale in invatamant.
Organizarea
In general, copiii de 6 ani incep scoala obligatorie locala Grundschule (scoala primara). In functie de legislatia din Land-ul respectiv, parintii hotarasc ce tip de scoala vor frecventa copiii in ciclul secundar inferior, pe baza evaluarii din scoala primara a elevilor care indeplinesc anumite criterii de performanta si/sau la decizia autoritatilor din invatamant.
Anul scolar curpinde intre 188 si 208 zile in perioada august - iulie. O saptamana contine 19-28 ore la ciclul primar si 28-30 ore la ciclul secundar.
Finantare/ Taxe scolare
Kindergärten (gradinitele) sunt conduse de regula de organisme din afara sectorului public (biserici si asociatii de binefacere) dar si parintii sunt asteptati sa contribuie, pe langa fondurile publice si alte fonduri alocate.
Sistemul scolilor publice este finantat pe baza impartirii responsabilitatilor intre Länder si Kommunen (autoritatile locale): in timp ce autoritatile locale suporta cheltuielile cu plata personalului nedidactic si cele materiale, Ministerele Educatiei si Culturii din Länder sunt responsabile pentru plata personalului didactic. Scolile publice nu percep taxe de scolarizare.
Responsibilitati si indrumare
In Germania, responsibilitatea pentru sistemul de invatamant este conditionata de structura federala a tarii. Conform Grundgesetz (constitutiei), legislatia si administratia invatamantului sunt in ce mai mare parte responsabilitatea Länder (intr-un sistem ce cuprinde Ministerele Educatiei ale Land-ului, autoritatile regionale si cabinetele scolare la nivel local) si coordonate national de Kultusministerkonferenz (conferinta ministrilor educatiei si culturii ai Länder). In sarcina guvernului federal intra legislatia privind cadrul general pentru invatamantul superior si asistenta financiara a pregatirii individuale, inclusiv promovarea personalului academic tanar.





  1. Organizarea sistemului educational in Franta
    Sistemul educational francez are la baza mari principii inspirate din cele care au stat la baza Revolutiei de la 1789, din legile votate intre 1881 si 1889 si din Constitutia din 4 octombrie 1958: “organizarea invatamantului public obligatoriu gratuit si laic, la toate nivelurile este o datorie a statului”.
    Sistemul de invatamant francez este foarte bine centralizat, organizat si ramificat. El este divizat in trei stadia diferite : invatamantul primar, invatamantul secundar si invatamantul superior. ( a se vedea Anexa 1).
    Pre-invatamant primar ( creat in 1881 este pentru copii cu varste cuprinse intre 3 - 6. Astfel in Franta copiii incep scoala foarte timpuriu, la varsta de 3 ani cand majoritatea parintilor isi trimit copiii la gradinita (maternelle), unde acestia petrec 2 sau 3 ani. Ultimul an de gradinita (grupa mare - grande section) reprezinta un pas important in procesul educational, deoarece este anul in care copiii incep sa invete sa citeasca.
    Dupa gradini
    ta, copiii merg la scoala primara care dureaza 5 ani (de la 6-7 ani pana la 10-11 ani). Aici, in primul an numit curs pregatitor (cours préparatoire) ei invata sa scrie si isi dezvolta abilitatile de citire. Ca si in alte sisteme educationale asemanatoare celui francez, in scoala primara elevii au de obicei un singur invatator care preda intregul curriculum. In limba franceza, invatatorul din scoala primara este numit professeur sau instituteur/ institutrice.
    Invatamantul secundar francez este impartit in doua scoli: colegiul intre varsta de 11-15 ani (4 ani dupa terminarea scolii primare) si liceul intre 15-18 ani (3 ani dupa terminarea colegiului). Terminarea studiilor secundare se termina cu examenul de bacalaureat care are origine franceza, fiind introdus in sistemul educational de catre Napoleon. Bacalaureatul este diploma de sfarsit de liceu care ajuta absolventii sa intre la universitati sau la cursuri specializate.
    Examenul final de bacalaureat este foarte important pentru studentii francezi. Este un examen riguros, fara variante multiple de intrebari: aceasta include o faza scrisa si una orala, fiecare cu mai multe subiecte. Examenul dureaza de la doua pana la patru zile. Aproape 30% din cei care il sustin nu-l promoveaza.
    15 de milioane de elevi si studenti, adica un sfert din populatie, sunt in sistemul de invatamant din care doar peste 2 milioane sunt in invatamantul superior.


2. Educatia preuniversitara si universitara
Franta este tara cu o mare varietate geografica, fiind un cadru ideal de experimentare a ideilor noi pentru studentii amatori de aventuri din toata lumea. In munti se poate schia iarna, plajele Mediteranei sunt atractive vara, iar zonele deluroase ofera faimoasele regiuni viticole. Multe scoli in Franta combina cursurile de fiecare zi cu activitati diferite, cum ar fi sporturile, degustarea vinurilor sau initierea in arta culinara.
Educatia preuniversitara
Dupa terminarea studiilor gimnaziale ce dureaza patru ani, elevii pot opta fie pentru educatie generala/tehnologica, in licee unde se pregatesc pentru bacalaureat sau pentru bacalaureatul tehnologic, in trei ani, fie pentru invatarea unei meserii, in scoli profesionale unde se pregatesc mai intai pentru Certificatul de Aptitudini Profesionale ('Certificat d'Aptitudes Professionnelles') sau pentru Brevetul de Studii Profesionale ('Brévet d'Études Professionnelles') in doi ani si apoi, pentru cei care doresc sa continue, pentru bacalaureatul profesional, dupa inca doi ani.
Educatia universitara
Educatia superioara in Franta este caracterizata printr-un sistem dual: studiile se fac in universitati (incluzand institute politehnice de stat - ' Instituts nationaux polytechniques ') la care participa un numar mare de studenti, in Grandes Écoles si alte institutii de educatie superioara profesionale cu reguli de admitere selective. Programele universitatilor sunt in general concentrate asupra cercetarii si aplicatiilor sale practice.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }