QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Respectarea principiilor didactice si a principiilor istorice in predarea – invatarea istoriei in clasele primare





RESPECTAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE SI A PRINCIPIILOR ISTORICE IN PREDAREA – INVATAREA ISTORIEI IN CLASELE PRIMARE


Principiile didactice sunt norme sau cerinte generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de invatamant, asigurandu-i astfel premisele necesare indeplinirii obiectivelor si sarcinilor pe care le urmareste in desfasurarea sa.25

Obiectul Istorie nu poate realiza obictivele educationale, fara cunoasterea principiilor didactice, Principiile didactice exprima cerinte generale legate de procesul de invatamant derivate dintr-un sistem de activitati necesare realizarii obiectivelor educative.Acestea au in vedere formarea si dezvoltarea psihica a personalitatii in procesul comunicarii si intercomunicarii.Din aceste considerente, principiile didactice au un caracter „general, normativ, dinamic, sistemic si deschis”.26

Cel care a realizat o prima prezentare sistemica a principiilor didactice a fost J.A.Comenius. De atunci si pana astazi s-a inregistrat o restructurare continua a lor nu numai prin faptul ca unele si-au pierdut valabilitatea, aparand altele noi, ci si prin imbogatirea continutului celor elaborate initial.Mai mult, in zilele noastre asistam la multe controverse privitoare la aceste principii,Cauzele se pot identifica, pe de o parte,in lipsa unei delimitari cat mai clare a ariei pe care o acopera principiile didactice, iar pe de alta parte, printr-o preluare si aplicare simplista a descoperirilor psihologiei contemporane.




In cele ce urmeaza vom prezenta principiile didactice si importanta lor in predarea – invatarea Istoriei la clasele primare, asa cum au fost ele definite si analizate in contributii mai recente de catre cercetatorii din domeniul stiintelor pedagogice.


Principiul psiho – genetic. Stimularea si accelerarea stadiala a inteligentei

Inteligenta se formeaza si se dezvolta in etape, sub influenta mediului socio – cultural , in cadrul unui proces de asimilare dependent de procesul instructiv – educativ. Este un rezultat al invatarii, fiind o premisa esentiala a mediului social.In procesul de predare – invatare a Istoriei in clasele primare, invatatorul/institutorul trebuie sa stapaneasca trasaturile esentiale ale structurii si functionalitatii inteligente pentru stadiile psiho – genetice. Cercetarile de specialitate au stabilit trei stadii psiho – genetice :

stadiul operatiilor concrete 6 – 11-12 ani

stadiul operatiilor formale 12 – 14 ani

stadiul operatiilor logico – matematice

Stadiul care ne intereseaza este cel al operatiilor concrete, caruia ii este specifica invatarea prin actiuni concrete, prin operatii mentale sprijinite de reprezentari, actiuni obiectivale si procedee imagistice.Cunoasterea particularitatilor de varsta presupune „utilizarea cat mai completa a capacitatilor de invatare ale elevilor pe fondul posibilitatilor pe care le ofera categoria respectiva de varsta”.27 Procesul de predare – invatare a Istoriei la clasa a IV-a trebuie sa activeze aceste particularitati prin metode didactice si conduita specifica, pentru ca fiecare elev sa se dezvolte in ritmul propriu.Elevul (copilul) este o individualitate cu o structura, trasaturi pasiho – fizice si insusiri personale unice.28 Din aceste considerente, programele scolare, manualele alternative, proiectele activitatilor didactice sunt elaborate in functie de aceste stadii psiho – genetice.Respectarea particularitatilor de varsta este o cerinta a predarii la nivelele inteectuale atinse de elevi.


Principiul invatarii prin actiune

Istoria in general si Istoria romanilor in special, prin continut si notiuni structurate si concepute pe epoci istorice, au un rol formativ deosebit. Continuturile, notiunile istorice, in esenta evenimentele istorice, determina solicitarea intensa a gandirii, participarea constienta si activa a elevilor la procesul de cunoastere.Studierea evenimentelor istorice sub toate aspectele permite exersarea intelectului si dezvoltarea motivatiei invatarii.Prin urmare, educatia se infaptuieste si de catre elev in calitatea sa de subiect , ceea ce inseamna ca procesul de invatamant urmeaza sa asigure conditiile necesare unei particitari active din partea acestuia.”A instrui pe cineva intr-o disciplina nu inseamna a-l face sa inmagazineze in minte cat mai multe informatii, ci a-l invata sa participe la procesul care face posibila crearea de cunostinte”.29


Principiul invatarii prin actiune trebuie sa aiba in vedere mijloace si moduri de lucru centrate pe elev prin activitati didactice de explorare directa a relitatii istorice din documente istorice, inventare arheologice, izvoare narative etc. Constientizarea elevilor spre scopul urmarit, presupune actiuni care sa-i implice in activitatea de a descoperi adevarul istoric, cauzele unui eveniment istoric, trasaturile unei personalitati.Actiunile presupun observarea unor obiecte sau monumente istorice, compararea unor date si fapte istorice, interpretarea unor imagini, elaborarea unor concluzii, ierarhizarea unor evenimente.Esential este ca in procesul didactic sa cream situatiile de munca independenta. Graficele, documentele istorice, hartile istorice din manuale ofera aceste posibilitati.30

Exemplu: la tema „ Intemeierea statelor medievale romanesti”, in cadrul unei lectii de sistematizare si recapitulare, clasa poate fi impartita intr-un moment al lectiei in mai multe grupe, fiecare grupa primind sarcini de realizat.G1 localizeaza pe o harta necompletata formatiunile politice romanesti care au precedat intemeierea statelor medievale; G2 intocmeste in scris un eseu scurt despre lupta de la Posada dupa imagini si marturii din „ Cronica pictata de la Viena”, G3 stabileste asemanari si deosebiri, folosindu-se comparatia, intre formarea voievodatelor: Transilvania,Tara Romaneasca si Moldova.


-Principiul stimularii si dezvoltarii motivatiei pentru invatare

Invatarea are loc intr-un camp motivational influentat de starea interioara a individului si de conditiile in care se desfasoara.Motivatia invatarii poate fi o motivatie euristica, determinata de elemente si trebuinte independente de procesul de procesul de cunoastere ( obligatie impusa de note, calificative, laude, premii, pedepse) si o motivatie intrinseca, determinata de curiozitate (stare interioara, tendinte si aspiratii pentu cunoasterea Istoriei nationale, europene si universale).

Optimul motivational este important, deoarece difera de la elev la elev, este esential in stabilirea de catre invatator/institutor a obiectivelor operationale care pot fi finalizate.Stimularea motivatiei pentru invatare la disciplina Istorie se poate realiza prin intrebari adecvate, activitati independente pe grupe, prezentarea de imagini,documente istorice, dar si prin activitati extrascolare : vizite la muzee, la obiective istorice, case memoriale, excursii tematice, concursuri pe teme istorice intre scoli, intocmirea unor colturi muzeistice in scoala, colectii numismatice etc.

Stimularea si dezvoltarea motivatiei pentru studiul istoriei de catre elevii claselor primare depind de harul didactic si cunostintele de specialitate ale cadrului didactic si nu se pot realiza decat prin metode diversificate de predare – invatare.Motivatia pentru invatare presupune abordarea lectiilor, tinandu-se seama de cateva reguli prezentate de literatura de specialitate31 si validate de practica pedagogica : lectia trebuie sa inceapa cu elemente care determina curiozitatea elevilor (captarea atentiei); lectia sa se bazeze pe cunostinte expuse de cadrul didactic, dar si pe cunostinte pe care elevii le dobandesc din activitatea individuala sau pe grupe; sintetizarea lectiei printr-o schema la tabla ; elevii sa realizeze sarcinile date pe grupe sau individual, cu ajutorul cadrului didactic; prezentarea unor situatii ale invatarii de care depind integrarea si succesul elevului in societate.

Exemplu : pentru captarea atentiei in procesul de predare – invatare a istoriei, invatatorul / institutorul poate recurge la prezentarea unor elemente – surpriza, de efect si contrast, prin intrebari care solicita informatii pe care elevii si le-au insusit in clasele anterioare (a II-a si a III-a), din textele cu continut istoric sau din lecturile particulare, din cultura istorica generala.La tema „Figuri de voievozi si domni”, stimularea curiozitatii se poate realiza prin intrebari cum sunt :”Care dintre voievozi se odihneste pentru vecie la Manastirea Cozia ?” ; „ Cine este considerat „Soarele Moldovei „?”; „Cui apartine castelul Huniazilor din apropierea Hunedoarei?” , „Care dintre voievozi s-a confruntat cu Sinan Pasa pe apa Neajlovului?”.La tema „Biserica si viata religioasa”, se prezinta imagini ale Bisericii manastirii Curtea de Arges, bisericii manastirii Putna si bisericii manastirii Voronet, cerandu-se elevilor sa faca aprecieri despre valoarea artistica a arhitecturii si picturilor exterioare sau sa raspunda la intrebarea : „Care dintre voievozi a ctitorit cele trei lacasuri religioase ?”; „Cand obisnuia Stefan cel Mare sa ridice biserici, pentru a multumi lui Dumnezeu ?”; „Care dintre cele trei biserici din imagini a fost ridicata de mesterul Manole ?” La tema „Unirea Principatelor Romane(1859), se poate adresa, spre pilda, intrebarea : „Ce personalitate apare in povestirea ‹‹ Mos Ion Roata si Unirea ›› ?” – lectura pe care elevii o cunosc din clasele anterioare.

Curiozitatea stimulata prin aceste intrebari determina curiozitatea epistemica, adica nevoia de a cunoaste mai mult despre problemele enumerate, de a descoperi noul si informatii esentiale prin procesul de predare – invatare.


Principiul invatarii temeinice

Este o cerinta prin care se esentializeza continuturi la Istorie , pentru a fi retinute in timp si a permite mobilitate in actiunile de reproducere a trecutului istoric.Istoria in general, in care se incadreaza si istoria romanilor , atat ca disciplina de invatamant cat si ca stiinta, este tributara unui volum mare de informatii.Sintetizarea cunostintelor asigura o invatare temeinica, naturala, constientizata. Daca invatarea s-a realizat in mod constient si activ prin efort propriu, sistematic si structurat, inevitabil va fi si temeinica.Multiplele aspecte pe care le are in vedere acest principiu ar putea fi grupate in doua categorii:aspecte care se refera la fixarea propriu-zisa, acestea sunt legate de procesele numerice de inregistrare, pastrare si reactualizare a informatiei si aspecte care se refera la controlul si evaluarea rezultatelor, care sunt necesare pentru asigurarea unor conditii favorabile, pedagogice si psihologice, intaririi acestor rezultate.32

Invatarea temeinica se poate realiza prin : situarea elevilor in centrul activitatilor didactice; organizarea de catre cadrul didactic a unor situatii de invatare cu caracter ritmic, repetarea constienta si ritmica a unor notiuni, date istorice etc.; insusirea cunostintelor prin efort propriu, prin activitati individuale; stimularea interesului elevului de a insusi notiunile, cunostintele istorice.

Principiul cunoasterii sistemice

Esenta acestui principiu se exprima pin cerinta ca toate informatiile ce se transmit sa fie astfel organizate si programate, incat sa poata fi integrate in experienta anterioara a individului. A preda sistematic inseamna, pe de o parte, a organiza informatiile si influentele exercitate intr-un sistem, iar pe de alta  parte a asigura conditiile psihologice integrarii acestora in experienta anterioara a elevului.Indiscutabil ca, daca, in documentele scolare (plan de invatamant, programa scolara si manuale scolare) se asigura o sistematizare si ordonare, urmeaza ca in procesul de invatamant ele sa fie transpuse si adaptate particularitatilor de invatare pentru fiecare disciplina didactica, in cazul nostru Istoria pentru clasele primare (clasa a IV-a).



Sistematizarea presupune, in primul rand , programe scolare cu organizare pe capitole, lectii, sisteme de lectii.Pentru lectii, sistematizarea trebuie realizata pe baza schemei logice, cu elemente specifice diferitelor tipuri de lectii.Pentru lectiile privind evenimente istorice (razboaie, revolutii, rascoale), sistematizarea presupune : cauze, evolutie, consecinte, influente, etc.Pentru lectiile de formare a statelor : cauze, etape, evolutie.Toate aceste etape ale lectiei presupun raporturi logice si concluzia finala.

Exemplu: Cucerirea Independentei Romaniei (1877 – 1878)

Intrebare : Ce obiectiv important si-au propus sa realizeze romanii de-a lungul istoriei lor ?

Raspuns : Romanii au dorit intotdeauna sa traiasca in state independente, iar domnitorii sa devina suverani in tarile lor.


Primul element – ancora care face parte din schema lectiei la tabla este ideea ca independenta statala a fost nazuinta seculara a romanilor infaptuita in a doua jumatate a secolului al XIX-lea ( 1877 – 1878 ).In continuare, schema lectiei poate cuprinde cateva idei principale, dupa care, cadrul didactic dezvolta cunostintele prezentate, prin activitatile de invatare propuse , o schema logica a lectiei , pe baza careia elevii retin esentialul in clasa. Prin activitatile de invatare si materialul didactic folosit se asigura invatarea temeinica si implicarea elevilor in procesul de predare – invatare :

Imprejurarile interne si externe ale proclamarii independentei de stat la 9 mai 1877

Proclamarea independentei Romaniei si semnificatia sa istorica (se comenteaza un fragment din declaratia lui M.Kogalniceanu din Parlamentul Romaniei , sustinuta la 9 mai 1877);

Participarea Romaniei la razboiul ruso-turc din anii 1877 – 1878 si consecintele evenimentului pe plan intern si international ( se urmareste pe harta istorica traseul armatei romane la sud de Dunare si locurile in care s-au dat principalele batalii ; se comenteaza fragmente din beletristica istorica consacrata evenimentelor razboiului);

Incheierea pacii.Principalele prevederi privitoare la Romania ( se compara, folosind hartile istorice, teritoriul Romaniei inainte de 1878 si dupa aceasta data, elevii sesizand schimbarile teritoriale, de granita, prin pierderea Sudului Basarabiei si dobandirea Dobrogei);

Urmarile si semnificatia istorica a cuceririi independentei de stat, in perspectiva realizarii statului national unitar ( cu ajutorul elevilor, invatatorul/institutorul completeaza schema la tabla, identificand si formuland cele mai importante urmari si semnificatii).

Respectarea acestui principiu favorizeaza formarea deprinderilor de munca sistematica, a trasaturilor de vointa si caracter (perseverenta, constiinciozitatea, spiritul de disciplina), in ultima instanta a unui stil de munca intelectuala.


Principiul legarii teoriei de practica

Exprima, in esenta, cerinta ca ceea ce se invata si se formeaza in procesul de invatamant sa fie valorificat prin aplicarea si rezolvarea sarcinilor ulterioare si a integrarii in societate.Aplicarea practica are menirea de a finaliza procesul concretizarii, ea exprimand exteriorizarea sau trecerea „de la forma condensata si interna a operatiilor intelectuale, la o forma desfasurata si exterioara.”33

Activitatile de invatare bazate pe priceperi si deprinderi esentializeaza si fixeaza cunostintele cu care intra in contact elevii la obiectul Istorie.Cunostintele dobandite prin scoala la Istorie pregatesc scolarul mic pentru viata, pentru societate, deoarece aceasta disciplina didactica dezvolta capacitatea de gandire , esentiala pentru viitorul cetatean,Prin tot ceea ce acumuleaza la obiectul Istorie, elevul va ajunge la cunoasterea adevarului istoric, la formularea unor judecati de valoare asupra unor aspecte sociale, economice, politice, culturale, religioase.Acest principiu va fi aplicat in activitatea didactica prin diverse modalitati de studiu in domeniul istoriei, dintre care retinem : studiile de caz, vizitele la monumentele istorice, la muzeele locale si nationale, etc. Formele concrete de imbinare a teoriei cu practica difera in functie de laturile educatiei, de disciplinele de invatamant si de particularitatile de varsta ale elevilor.

Principiile istorice exprima cerinte ale unei realitati istorice, norme, reguli, notiuni si concepte care perimit individualizarea unui eveniment istoric, integrarea lui in istoria nationala sau cea a umanitatii, intr-o categorie de evenimente istorice.Un eveniment istoric se caracterizeaza prin : incadrarea in timp si spatiu, cauzele care l-au generat, evolutie, integrarea sau neintegrarea intr-o epoca, spatiu istoric si diversitatea formelor de manifestare.34


-Principiul incadrarii in timp

Acest principiu este aplicat in activitatea didactica, prin obiectivele generale ale predarii - invatarii Istoriei (obiectivele cadru si de referinta) ca disciplina de invatamant, obiective ce au in vedere orientarea in timp si formarea de reprezentari corecte despre timpul istoric.Aplicat in didactica istoriei, acest principiu permite elevilor cunoasterea evenimentelor istorice in succesiunea lor cronologica.Acest principiu raspunde la intrebarea „cand ?”.

Elementele de cronologie, de masurare a timpului, elevii clasei a IV-a le invata inca din primele lectii de istorie.Cunoasterea diferitelor modele cronologice permite incadrarea in timp a evenimentelor istorice pe baza unor repere enuntate, directionate de cadrul didactic.Formarea notiunii de timp istoric depinde de mai multi factori ai predarii, de capacitatile elevilor .Perceperea timpului la disciplina Istorie se realizeaza prin notiuni specifice (ere cronologice – era crestina, mileniu, secol, deceniu, epoca, perioada, etapa, etc.)

Principiul incadrarii in timp se poate realiza prin obiectivele urmarite in predarea elementelor de cronologie (masurare a timpului) la clasa a IV-a , obiective ce pot avea urmatoarea formulare :

insutirea cunostintelor de baza pentru calcularea timpului (ani, decenii, secole, milenii, incadrare in era crestina, etc.);

recunoasterea intervalelor de timp pe baza cunostintelor elevilor ;

intelegerea importantei cronologiei pentru studiul istoriei, a succesiunii cronologice si logice a evenimentelor.

Pentru intelegerea si aplicarea cunostintelor de cronologie de catre elevii clasei a IV-a se pot formula diverse cerinte , ce se constituie in exercitii cu scopul insusirii corecte a masurarii timpului in istorie :


Completeaza banda timpului cu anii si secolele care lipsesc (o banda a timpului lacunara);

Completeaza secventa din banda timpului, incepand cu anul nasterii tale pana in anul curent;

Scrie „in casetele indicate de sageti” cel putin patru date si evenimente din viata ta, pe care le consideri mai importante :


Ziua .



Luna .

 

M-am nascut eu

 



  Data Evenimentul




Fixeaza in secol urmatoarele date istorice : 82 i.Chr.; 106 d.Chr.; 271; 1247; 1330; 1475; 1600; 1859; 1918; 2000; 2004.

Exercitiile de cronologie nu trebuie sa lipseasca in formularea obiectivelor operationale, pana cand toti elevii din clasa nu stapanesc foarte bine notiunile legate de timpul istoric si fixeaza corect in unitati mari de masurare a timpului datele istorice, astfel incat, la sfarsitul clasei a IV-a, localizarea in timp sa fie foarte bine insusita.


Principiul repartitiei spatiale

Acest principiu presupune incadrarea intr-un spatiu teritorial concret, reprezentat geografic de un eveniment istoric sau de evolutia unui popor, a unei culturi, etc.Spatiul istoric reflecta raporturi de coexistenta intre comunitatile umane si spatiul geografic si istoric.Principiul repartitiei spatiale raspunde la intrebarea : „unde?”.

Exemplu


Unde este teritoriul de formare a poporului si a limbii romane ?

In care teritorii romanesti au avut loc evenimente revolutionare in anii 1848 – 1849 ?

Unde putem localiza  pe aceasta harta (este prezentata harta) voievodatul Transilvaniei ?

Unde a avut loc (se prezinta harta) Adunarea Nationala care a hotarat unirea Transilvaniei cu Romania ?

Unde putem localiza orasul Chisinau , capitala provinciei Basarabia ?

Spatiul istoric reprezinta intinderea, pozitia in functie de anumite repere geografice : rauri, campii, podisuri, munti, mari, mari, oceane, etc.

Exemplu:


Moldova medievala era cuprinsa intre Muntii Carpati-raul Nistru si Marea Neagra.

Dobrogea se cuprinde intre Dunare si Marea Neagra.

Poporul roman s-a dezvoltat de-a lungul istoriei in spatiul carpato-danubiano-pontic.

Bucurestiul este asezat pe raul Dambovita.

Orasul Timisoara este strabatut de raul Bega.

Elevii clasei a IV-a au cunostinte de geografie, de aceea localizarea in spatiul istoric se face in functie de anumite repere istorice sau geografice actuale.Prin urmare, atunci cand se desfasoara activitatile diadctice la disciplina Istorie si care implica localizarea in spatiul istoric, este indicat ca alaturi de harta istorica sa fie si harta actuala a Romaniei, pentru o mai buna si rapida orientare a elevilor, dar si pentru a cunoaste schimbarile de ordin administrativ-politic care s-au produs de-a lungul timpului in zona, locul care ne intereseaza.In acest caz, interdiciplinaritatea (geografie-istorie) isi spune cuvantul.Realizarea de harti istorice, folosirea hartilor din manuale dar si a celor existente in cabinetul de istorie favorizeaza munca independenta, permit o invatare temeinica, hartile istorice si geografice constituindu-se intr-un mijloc de invatare indispensabil in predarea/invatarea/evaluarea cunostintelor de istorie nationala si europeana.

Principiul cauzalitatii

Cauzalitatea este o relatie intre cauza si efect si surprinde originea fenomenelor si evenimentelor istorice.Toate evenimentele istorice au o cauza sau determinari cauzale.Principiul  raspunde la intrebarea : „De ce ? Din ce cauza?”.Evenimentul sau fenomenul istoric care se succede si care a fost consecinta cauzei se numeste efect sau consecinta.Aceleasi cauze, sau cauze asemanatoare provoaca acelasi eveniment.

Exemplu:

Rascoalele, revolutiile, anumite razboaie, care s-au desfasurat in perioade diferite de timp si spatii istorice distincte, au, in general, aceleasi cauze, individualizate de specificul local, de perioada istorica, de evolutia societatii la un moment dat(asa numitele cauze speciale, la care se adauga pretextele sau cauzele imediate);

Revolutia de la 1848 – 1849 din spatiul romanesc, indiferent unde s-a desfasurat (Moldova, Muntenia, Transilvania,Banat, Bucovina) are aceleasi cauze nationale si sociale;

Starea de nemultumire a sclavilor, taranilor sau muncitorilor industriali – in diferite epoci istorice – provoaca miscari sociale.

Toate evenimentele istorice sunt un rezultat al binomului cauza-efect.Cauzele au un rol determinant in geneza evenimentelor istorice.O consecinta determinata de anumite cauze poate fi cauza unui alt eveniment istoric.

Exemplu

Victoria lui Stefan cel Mare la Podu Inalt din 1475 are drept urmare infrangerea turcilor.Esecul turcesc in Moldova atrage dupa sine organizarea expeditiei turcesti de la 1476 condusa de Sultanul Mohamed al II-lea si incheiata, printre altele, cu batalia de la Razboieni;



Rapirile teritoriale din vara anului 1940 au determinat o grea lovitura data unitatii statale romanesti, ceea ce a determinat intrarea Romaniei in Al Doilea Razboi Mondial, in iunie 1941.

Cauzele, intr-o anumita ierarhizare, pot fi : cauze generale, cauze speciale si cauze imediate sau pretexte.Sublinierea si prezentarea lor in aceasta ordine dau posibilitatea ca elevii sa inteleaga mai bine originea unui eveniment istoric.

Exemplu:

La tema „Razboiul de intregire nationala (1916-1918)” se pot surprinde urmatoarele cauze:

Dorinta seculara a tuturor romanilor de a trai in granitele aceluiasi stat (cauza generala);

Izbucnirea Primului Razboi Mondial in anul 1914 a creat contextul extern favorabil intrarii Romaniei in razboi (cauza speciala);

Alianta Romaniei cu statele Antantei, in 4 august 1916, a condus la inceputul operatiilor militare, incepand cu 14/15 august (cauza imediata).

Un eveniment istoric poate da efecte imediate sau dupa o perioada de timp.Dimensiunea efectelor – imediate sau in timp – este data de amploarea, importanta evenimentului istoric.


Exemplu

Unirea Principatelor din 1859 a condus la formarea Romaniei moderne, cadru national favorabil tuturor reformelor ulterioare din istoria romanilor (consecinta de mare dimensiune, incadrata in categoria semnificatiilor istorice);

Legea instructiunii publice, adoptata in 1864, are ca efect dezvoltarea invatamantului modern in Romania si cresterea nivelului de cultura a populatiei tarii (consecinta care priveste, in primul rand, domeniul culturii, componenta a realitatilor istorice romanesti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea);

In 1860, Al.I.Cuza a inaugurat Universitatea din Iasi , ceea ce a avut ca urmare dezvoltarea invatamantului universitar in Romania(consecinta care vizeaza invatamantul universitar, parte a sistemului de invatamant din tara noastra).

Cauzele si efectele (consecintele), indiferent de dimensiunea lor, sunt intr-o permanenta interdependenta, cu influente reciproce favorabile sau nefavorabile.Cunoasterea lor, in toata complexitatea, de catre elevii claselor primare, contribuie in mod esential la dezvoltarea gandirii lor istorice.


Principiul  structuralismului

Conceptul de structura si metoda structuralista are in vedere notiuni, concepte si continuturi istorice.Raspunde la intrebarea „ Ce ? „ sau „Despre ce eveniment este vorba ?”.Procesul evolutiei unui popor se infatiseaza ca o miscare in care apar sisteme si structuri istorice determinate.Epocile istorice, formele de organizare statala, evenimentele, precum revolutiile, loviturile de stat, razboaiele etc. Nu sunt altceva decat un anumit tip de structurare a evenimentelor istorice.Clasificarea evenimentelor istorice impune cunoasterea notiunilor si a evenimentelor de clasificat, dupa reguli ale stiintei istorice.Compararea unui fapt istoric cu altul permite clasificarea acestuia si integrarea lui intr-un sistem de notiuni si evenimente istorice.35


Principiul integrarii functionale

Acest principiu permite raportarea unui eveniment istoric la evenimentele istorice dintr-o zona geografica sau la nivel global.Cand studiem un proces istoric, un eveniment sau o civilizatie, este necesar sa cunoastem ce actiuni si ce influente suporta, ce actiuni si influente exercita.Principiul enuntat se poate integra in activitatea didactica prin cateva intrebari :

Cum se manifesta evenimentul istoric ?

Cum este infuentat de alte fenomene istorice

Principiul integrarii permite, de asemenea, cunoasterea conexiunilor intre evenimente si procese istorice, ordinea , succesiunea in timp si spatiu istoric.

Exemplu

Cum influenteaza migratiile populatiilor pe locuitorii daco-romani de la nord de Dunare, intre secolele III – IV d.Chr. ?;

Evolutia statelor medievale romanesti a fost influentata de politica promovata de catre statele vecine spatiului romanesc, intre ele remarcandu-se Polonia , Ungaria si Imperiul otoman;

Revolutia europeana de la 1848 – 1849 este rezultatul unor cauze si urmari generale, accentuate la nivel continental de evolutii locale nationale.



Principiul diversitatii

In stiinta istorica, cum si in disciplina Istorie, diversitatea este data de multitudinea de evenimente istorice, evolutii culturale, politice etc.In istorie exista o diversitate structurala, compozitionala, selectionala, o diversitate a cauzelor generale si particulare, a evolutiilor acelorasi evenimente istorice 36.

Exemplu :


Istoria romanilor este structurata pe epoci , pe perioade istorice;

Evenimentele revolutionare din secolul al XIX-lea si revolutiile din secolul al XX-lea ;

Reformele economice si reformele culturale ;

Razboaiele de aparare a fiintei nationale si razboaiele de cucerire, de expansiune.

De retinut

Principiile didacticii au un caracter general, normativ, sistemic si deschis ;

Activitatea didactica cu continut istoric nu poate fi separata de activitatea stiintifica.Cercetarea istorica ca si invatamantul istoric la orice nivel de pregatire, inclusiv in clasele primare, presupune reguli, norme fara de care nu se pot realiza cunoasterea, cercetarea si interpretarea evenimentelor istorice.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






Cauta referat