Proiect didactic

Profesor

Obiectul Literatura romana

Clasa a XI-a

Unitatea de invatare Eminescu. Junimea

Subiectul lectiei Opiniile lui Eminescu privitoare la poezie si la conditia poetului

Tipul lectiei dobandirea de noi cunostinte

Competente specifice

1.1.  Expunerea orala a unor opinii / comentarii pe marginea diferitelor texte literare / non-literare

2.1.    Folosirea unor tehnici variate pentru analiza in detaliu a unor texte literare diverse

3.2.  Evidentierea unor posibile diferente de interpretare a aceluiasi text in functie de mai multe perspective de lectura

3.3.  Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice

Resurse

Textele poeziilor eminesciene

capacitatile receptive normale ale elevilor

timp: 50 min, sala de clasa

Strategia didactica

a) metode si procedee: lucrul cu textul, lectura selectiva, descoperirea, conversatia, argumentarea

b) forme de organizare a activitatii elevilor: activitate frontala, activitate individuala

c) mijloace de invatamant: manual clasa a XI-a, Ed. Humanitas, fisele elevilor

d) material bibliografic: M. Eminescu, Poezii

Desfasurarea activitatii

1. Organizarea clasei (2 min.).
2. Verificarea temei si a cunostintelor din lectia anterioara:  M. Eminescu - teme si motive poetice
3. Anuntarea temei si a competentelor specifice:

Opiniile lui Eminescu privitoare la poezie si la conditia poetului

Expunerea orala a unor opinii / comentarii pe marginea diferitelor texte poetice avand elemente de arta poetica

Evidentierea unor posibile diferente de interpretare a textului in functie de mai multe perspective de lectura

Identificarea textelor care contin elemente de arta poetica si analiza semnificatiilor acestora

4. Conducerea invatarii si dobandirea noilor cunostinte:

Elevii sunt indrumati sa observe, pe baza selectiilor de versuri facute, ca ideile eminesciene despre arta nu apar in studii sistematice, ele se regasesc in toata creatia sa, in articole, in poezii a caror tema e chiar arta sau in texte poetice cu teme diferite:

Epigonii, Numai poetul., Cu gandiri si cu imagini, Ce soptesti atat de tainic, Eu nu cred nici in Iehova, Criticilor mei, Dintre sute de catarge, Glossa, Oda - in metru antic, Icoana si privaz, in zadar in colbul scolii., Scrisoarea a II-a, Scrisoarea a IV-a, Luceafarul etc.

Conceptia estetica eminesciana este dublu modelata: de poetica romantica pasoptista si de filosofia sceptica a geniului solitar.

situare in linia romanticilor - Eu nu cred.

prezenta elementelor clasice: sonetul, glosa, satira

poetul trebuie sa fie un vizionar, un creator de modele - Epigonii

definire a poeziei in opozitie cu stiinta - Epigonii

ideea ca singurul izvor al artei trebuie sa fie realitatea, mai bine spus adevarul vietii - In zadar.

de asemenea, arta trebuie sa reproduca frumosul vietii - Icoana.(dar trebuie sa se puna accent pe frumosul artistic, si nu pe cel formal - Criticilor mei)

FRUMOS + ADEVAR POEZIE

Idei estetice:

este adeptul conceptiei romantice conform careia poezia este rezultatul raportului dintre mit si vis (poezia, ca si visul, are ceva profetic, anticipativ, imaginatia poetului are forta creatoare), el crede ca visarea , adica actul de creatie, devine o forma de cunoastere - viata este vis si acest vis, trait, devine istorie - si are puterea sa transfigureze realitatea, creand o lume noua - Epigonii.

Poetul este intruchiparea poetului mitic original, este Orfeu - Memento mori, Luceafarul, Singuratate:" Ah, de cate ori voit-am.

Ca sa spanzur lira-n cui"

Criza constiintei poetice - in 1876 - s-a manifestat prin intensificarea preocuparilor in legatura cu arta poetica si vizand calitatea operei - Cu gandiri si cu imagini - spirit autocritic ("Negru-i gandul, schiop e versul") - este legat de constientizarea indraznelii, a hibris-ului , lipsa de masura a planurilor sale.

Logos si poezie

la Eminescu apare ideea Logosului divin ca temei al manifestarii poetice (Ce soptesti atat de tainic - ideea renuntarii la cantecul poetic - Singuratate )

apare, insa, o noua conceptie, aceea a imposibilitatii renuntarii la poezie pentru ca nu vointa poetului este factorul decisiv al creatiei, ci captarea unui mesaj tainic, a unei soapte discrete, mesaj ce pare sa vina din natura insasi, din profunzimile fapturii universale. Glasul apartine sufletului lumii, personificat in Floare-albastra, Diana sau este glasul codrului (Ce te legeni, Revedere). In spatele acestora se afla sursa primordiala a glasului: este Logosul divin, vesnic, prezent in Luceafarul, Dintre sute de catarge, Glossa, Cu mane zilele-ti adaogi - recunoscut prin vorbirea sententioasa la pers. a II-a. Valoarea mesajului este de adevar, scopul ultim al poeziei (Criticilor mei).

Gandul este logosul divin (Dintre sute de catarge)

Opera poetica strabatuta de Gand ramane deschisa interpretarilor care, insa, nu il pot cuprinde in intregime

5. Evaluarea formativa:

Surprinderea unor semnificatii generale prin antrenarea elevilor in rezolvarea urmatoarei probleme: observarea posibilitatilor multiple de interpretare a poeziei eminesciene, in contextul discutiei despre opiniile sale in legatura cu poezia.

6. Asigurarea retentiei si a transferului

Activitate independenta (tema): Eseu (portofoliu) cu tema Opiniile lui Eminescu privitoare la poezie si la conditia poetului.