Problematizarea

Problematizarea

Este denumita si predare prin rezolvare de probleme sau, mai precis, predare prin rezolvare productiva de probleme.

Ca sinteza a tuturor acestor incercari, propunem definitia: o metoda didactica ce consta din punerea in fata elevului a unor dificultati create in mod deliberate in depasirea carora, prin efort propriu. elevul invata ceva nou. De mare sprijin ne este contributia lui  Kudreavtev, care ordoneaza situatiile problematice pe cinci categorii sau tipuri:

1) cand exista un dezacord intre vechile cunostinte ale elevului si cerintele impuse de rezolvarea unei noi situatii;

2) cand elevul trebuie sa aleaga dintr-un lant sau sistem de cunostinte, chiar incomplete, numai pe cele necesare in rezolvarea unei situatii date, urmand sa completeze datele necunoscute;

3) cand elevul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic si dificultatea de aplicare a lui in practica;

4) cand elevul este solicitat sa sesizeze dinamica miscarii chiar intr-o schema aparent statica;

5) cand elevului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asimilate.

Necesitatea utilizarii acestei metode in invatamant este usor de dovedit, date fiind numeroasele ei valente convenabile educatiei actuale, adica: faptul ca favorizeaza aspectul formativ al invatamantului, prin participarea efectiva si sustinuta a elevului si prin dezvoltarea intereselor de cunoastere; faptul ca sporeste trainicia si aplicabilitatea informatiei elevului in practica; faptul de a crea elevului o mare posibilitate de transfer a diverselor reguli insusite etc.

Aplicarea problematizarii nu este posibila insa in orice imprejurari. Iata cateva conditii strict obligatorii:

- existenta unui fond aperceptiv suficient al elevului ;

- dozarea dificultatilor intr-o anumita gradatie;

- alegerea celui mai potrivit moment de plasare a problemei in lectie;

- existenta unui interes real pentru rezolvarea problemei;

- asigurarea unei relative omogenitati a clasei, la nivelul superior;

- un efectiv nu prea mare in fiecare clasa de elevi;

- evitarea supraincarcarii programelor scolare.

In lipsa respectarii acestor conditii, se intelege ca problematizarea devine formala sau defavorizanta.