QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Mediile educationale








Mediile educationale


In sens general mediul include toti factorii naturali, artificiali si socio-umani (socioculturali) care pot influenta individul; „mediul si individul constituie doua entitati corelative cu functii complementare, prima oferind posibilitati nelimitate pentru actiunea celeilalte, iar aceasta imbogatind si diversificand componentele celei dintai“ .

Mediul social actioneaza prin intermediul diferitilor factori educationali (familia, scoala, institutii si organizatii culturale (si/sau educative), mass media etc.), neomogen (influentele pot fi spontane sau organizate) dar actioneaza fundamental.




Principalele medii educationale sunt:familia scoala institutiile de ocrotire sociala institutiile extrascolare culturale mediul si comunitatea profesionala comunitatea religioasa, extracomunitatea comunitatea nationala si cea internationala.

In masura in care aceste medii circumscriu paliere institutionalizate, ele reprezinta si factori educationali.

La nivel global, mediul este un factor modelator care permite relevarea, stimularea si chiar amplificarea dispozitiilor genetice prin actiuni institutionalizate formal si nonformal.

1.Familia – subsistem al sistemului institutional al educatiei

a) Consideratii de principiu

Familia a fost dintotdeauna „prima scoala a copilariei”.

b) Continutul educatiei in familie

Familia este cel mai important factor cu care coopereaza scoala in procesul educational. Cum scoala detine atuul calitatii actului educational, prin insusi profilul dascalilor, ea are obligatia sa realizeze o corecta si competenta informare a parintilor cu privire la ceea ce acestia au de facut, in vederea realizarii unui front comun in procesul educational.

c) Sistemul colaborarii scolii cu familia

Cadrul organizatoric al colaborarii e dat de scoala, conform principiului unitatii de cerinte si actiune intre scoala si familie. In acest sens, o practica frecventa o poate constitui sondarea opiniei parintilor cu privire la modul in care vad ei aceasta colaborare, cunoasterea cerintelor si preferintelor lor.

2. Biserica in sistemul institutional al educatiei

Biserica este institutia care se bucura de cea mai mare incredere si simpatie din partea cetatenilor tarii, a enoriasilor sai. Ea inspira tuturor credinciosilor, si nu numai lor, optimism si sperante in realizarea aspiratiilor de mai bine ale cetatenilor, ale societatii. In calitatea sa de institutie religioasa, biserica are o contributie decisiva in realizarea educatiei religioase, componenta majora a educatiei.

3. Mass-media si valoarea lor educationala

Conceptul de mass-media e un neologism luat din limba engleza: media = mijloc de comunicare, derivat din latinescul „medium”, cu sensul de mijloc, legatura, factor.

Intr-o ordine aleatorie, intamplatoare, mijloacele de comunicare in masa sunt: cinematograful, radioul, televiziunea, discul, banda magnetica, imprimatele de mare tiraj, reproducerile de arta, afisul, fotografiile, nu in ultimul rand internetul etc. Incercand o definitie, aceasta ar putea fi formulata astfel: mass-media sunt mijloace de vehiculare a informatiilor, ideilor, impresiilor etc. pentru un mare numar de oameni; o veriga de legatura prin care emitatorul comunica mesajul sau celor care il recepteaza.

Influenta acestor medii asupra educatiei, in general asupra invatamantului este covarsitoare. Semnificatia lor pedagogica si sociala pozitiva in dinamica insusirii culturii generale este mai mult decat evidenta. In zilele noastre, educatia privita in sensul ei larg nu mai poate fi conceputa fara aceasta dimensiune importanta a dinamicii culturii contemporane. Iar scoala nu se poate mentine izolata de miscarea generala a unei civilizatii in care cartea e tot mai mult concurata de mass-media, indeosebi de sectorul audio-vizual.

Avantaje si „limite ale mediilor educationale”

Opiniile cu privire la valoarea lor sunt diferite, pe alocuri chiar contradictorii. Iata cateva opinii:

sunt comparate cu forta nucleara;

nu au dat o generatie mai buna; „tanarul” veacului nostru este produsul exclusiv al acestor medii educationale etc .

Peste toate aceste opinii, carora li se pot adauga multe altele, un adevar este cert: toate au o existenta indubitabila si, mai ales ireversibila. Omenirea nu se va intoarce inapoi. De aceea, trebuie „vazute” in primul rand, marile lor resurse. Iata-le, in forma in care apar in studiile care fac o clasificare, o grupare a „functiilor” acestora, care, fireste, este orientativa; ele se intrepatrund:functia informationala, functie sociala, functia culturala, functia distractiv-recreativa.

Unele limite (influente negative):

- restrang timpul afectat altor ocupatii utile, strict necesare, inclusiv timpul petrecut in aer liber sau pentru efectuarea temelor;

- raspandesc, uneori, informatii sau prezinta situatii contraindicate pentru anumite varste;

- nu lasa timp pentru a discerne, a reflecta, a prelucra, a medita asupra unora din ofertele mediilor receptionate;

- pun tinerii in contact cu probleme proprii adultilor, prematurizandu-i si trecand, nefiresc, peste unele etape ale evolutiei lor;

- afluxul mare de informatii poate indemna la superficialitate. Tanarul sau mai putin tanarul stocheaza informatii, dar nu discerne asupra lor, nu le prelucreaza, nu mediteaza asupra lor. In general, capacitatile intelectuale sunt insuficient angajate in timpul sau dupa receptarea datelor.

c. Relatia dintre scoala si mijloacele de comunicare in masa (m.m.)

Se poate spune ca mijloacele de comunicare in masa apar ca o „scoala paralela”:

-pe de o parte, activitatea scolara coordonata de profesor, cu tot arsenalul didactic de care dispune;

-de cealalta parte ne gasim in fata unei „scoli fara profesor” care dispune de mijloace proprii, se adreseaza tinerilor in timpul liber;

4. Armata in sistemul institutional al educatiei.

Integrarea armatei in sistemul institutional al educatiei este o dovada incontestabila a recunoasterii rolului pe care l-a jucat dintotdeauna armata nu doar in misiunea de mare raspundere de aparare a patriei, ci si in educarea tinerilor aflati „sub arme”, atat in timpul pregatirii lor militare, cat si atunci cand a fost nevoie, pe campul de lupta.



Societatea

Familiile si copiii ar trebui sa se situeze in inima fiecarei comunitati. Comunitatile in care are loc invatarea includ legaturi puternice de sprijin si o infrastructura solida.

Cǎi de eficientizare a interactiunii dintre scoalǎ si comunitate

A. Categorii de activitǎti scoalǎ- comunitate

E mult mai posibil ca grupurile comunitatii sa investeasca pentru a construi infrastructura locala de informatii si pentru a sprijini restructurarea scolii, atunci cand constientizeaza faptul ca au avantaje de tip educativ din acea infrastructura. Scolile sunt parte a comunitatii lor locale si de aceea, profesorii, administratorii, elevii si parintii sunt influentati de mediul respectiv- valorile, normele, structurile politice si economia acestuia. In schimb, ca centre de invatatura, scolile influenteaza comunitatile locale. Aceasta reciprocitate este mai mult sau mai putin recunoscuta.

Exista cel putin trei cai prin care interactiunea dintre scoala si comunitate poate fi eficientizata.

1.Prima, prin mijloace de comunicare de la scoala catre comunitate si dincolo de ea;

2.a doua, prin crearea unui mediu in care copiii sa demonstreze ce pot face ei pentru comunitate si sa obtina respectul adultilor;

3.ultima, dar nu cea mai putin importanta : oferirea posibilitatii pentru membrii comunitatii de a se implica in activitatile elevilor.

Activitati scoala- comunitate:

1. Invatarea bazata pe proiect, cu comunitatea ca public

Elevii realizeaza un produs- cu un continut stiintific- fie individual, fie in grup. Produsul respectiv se incadreaza adesea in domenii traditionale, cum ar fi stiinta conducerii sau a mediului si este realizat pentru a schimba conditiile actuale din comunitate.

2. Transmiterea experientei din scoala spre locul de munca.

Elevii lucreaza pentru o intreprindere a comunitatii- profit sau non-profit sau pentru o organizatie guvernamentala- fie pentru bani, fie pentru credit scolar. De aceea, pe langa ca-i ajuta pe angajati, le este astfel sprijinita si invatarea. Acest ultim obiectiv este determinat si mai clar, cand elevii continua activitati de asemenea tip si in cadrul scolar, imbinand teoria cu practica.

3. Invatarea in serviciul comunitatii.

Elevii ajuta organizatiile guvernamentale si pe cele non-profit din comunitatea lor, in programe in care propria lor dorinta de a invata reprezinta un obiectiv esential. Activitatea lor poate fi solicitata sau voluntara, pe baza de credite sau nu, realizata in cadrul unui program scolar sau independent.

4. Voluntariat.

Parintii si alti membri ai comunitatii participa in mod constant la activitati de voluntariat in scoala, fie in timpul programului copiilor, fie in alta perioada, sprijinind sau intervenind direct in educatia elevilor.

5. Scolile isi asuma un rol de conducere, in sensul ca valorizeaza puternic tehnologia, acordand o maxima importanta acesteia in restructurarea educatiei si/sau in dezvoltarea retelei infrastructurii locale.

B. Crearea unui sistem pro-familie

“Modul in care scolilor le pasa de copii este reflectat in felul in care le pasa de familiile lor. Daca educatorii ii privesc pe copii ca pe niste simpli elevi, e probabil sa considere familia, ca fiind separata de scoala. De aceea, familia este asteptata sa-si faca treaba si sa lase scolii educarea copiilor. Daca, insa, ii privesc ca pe niste copii, e posibil sa vada atat familia, cat si comunitatea, ca parteneri ai scolii in dezvoltarea si educatia copiilor. Partenerii admit interesele lor impartasite si responsabilitatile fata de copii si lucreaza impreuna pentru a crea programe mai bune si oportunitati pentru elevi.” (Epstein, 1995). Profesorii isi insusesc cai noi si puternice de a indrepta copiii catre standarde scolare provocatoare.

Un sistem profamilie are cateva caracteristici:

• Extins.

Diverse oportunitati si servicii raspund unei game largi de nevoi ale copilului si familiei. Abunda activitatile intreprinse pentru a sprijini familiile si copiii sa-si dezvolte talentele, sa-si urmareasca interesele si sa participe la viata comunitatii. Institutiile sustinatoare ofera servicii pentru a ajuta familiile sa-si indeplinesca responsabilitatile si sa evite problemele. Cele specializate pentru situatii de criza si pentru tratament sunt disponibile si usor accesibile.

• Preventiv.

Sistemul este realizat pentru a preveni problemele, si nu neaparat pentru a reactiona la ele. Serviciile de dezvoltare, de preintampinare a crizelor sunt mai bine aprovizionate cu resurse, decat cele de interventie, care necesita costuri substantiale.
• Centrat pe familie si condus de familie.

Membrii familiei se afla intr-o stransa conexiune, si asa sunt si problemele lor. De aceea, sistemele trebuie sa satisfaca nu doar nevoile indivizilor, ci si pe cele ale intregii familii. Se presupune ca fiecare familie are punctele sale tari. Ca urmare, ele au un rol major in stabilirea obiectivelor si in deciderea tipurilor de servicii de care au nevoie. Caracteristicile de baza ale serviciilor respective, cum ar fi- perioada orara si locatia- servesc nevoilor familiilor, si nu preferintelor institutionale.

• Integrat.

Servicii separate sunt legate de aspiratii comune, de dorinta de a veni in intampinarea nevoilor familiei. Un sistem integrat faciliteaza acestora obtinerea ajutorului si asigura o folosire eficienta a timpului si resurselor furnizorilor de servicii.

• Centrat pe dezvoltare. Evaluarea nevoilor schimbatoare ale copiilor si familiilor lor constituie temelia sistemului. Planurile corespund varstei, perioadei de dezvoltare si altor conditii unice; serviciile nu sunt statice.

• Flexibil.

Sistemul este activ si adaptabil. Furnizeaza asistenti sociali de prim plan, care raspund rapid nevoilor familiei. Se renunta la regulile care limiteaza abilitatea agentilor de a rezolva urgentele sau de a preveni aparitia unor asemenea situatii. Sunt stabilite doar cele ce vegheaza la protejarea familiei si a drepturilor ei.

• Sensibil la preocuparile culturale si de gen.

Serviciile reflecta credinta ca apartenenta la un grup- cu o istorie specifica, un set de valori si traditii-reprezinta o sursa de mare forta. Respectul pentru diferenta culturala este precizat in formularile de politica ale sistemului extins, e prezent in activitatile de dezvoltare a personalului didactic si reflectat in diversitatea de consilii de conducere. Serviciile sunt create prin consultare cu reprezentantii grupurilor cheie etnice si culturale.

• Orientat pe rezultate.

Performanta se masoara in rezultate imbunatatite pentru copii si familii, si nu doar prin numarul si tipul serviciilor oferite. Furnizorii de servicii ajuta familiile sa-si fixeze obiective rezonabile si impartasesc responsabilitatea atingerii lor. Personalul este instruit si are acces la multiplele servicii necesare pentru a-si modifica comportamentul pe cai concrete.

Se considera ca exista cateva initiative eficiente, care prezinta urmatoarele caracteristici

• Sunt legate de scoala, in sensul ca se centreaza pe copiii si familiile dintr-o scoala sau un grup de scoli- ca populatie de baza- si ofera servicii si programe, bazate pe nevoile lor specifice. Ele pot sau nu sa furnizeze servicii scolii, dar, oricum, implica institutia de invatamant si conducerea acesteia in planificarea, operarea si guvernarea actiunilor si isi instruiesc personalul la toate nivelele, in toate agentiile.



• Isi au radacinile in comunitate si sunt legate strans de conducerea statului. Au implicarea celor care uzeaza de servicii, care le furnizeaza si care ii ajuta sa le plateasca. La nivel organizational, directorii de program au dreptul la opinie in deciderea politicilor, iar profesionistii si consumatorii lucreaza de pe pozitii egale. La nivelul statului, cei ce stabilesc politici si controleaza fluxul resurselor sprijina initiativele locale si pot fi rapid mobilizati pentru a actiona, atunci cand e necesar.

• Folosesc modalitati de furnizare a serviciului, specifice locului, pentru a crea schimbarea sistemelor. Acestea reprezinta eforturi de directionare catre un ideal, acela de creare a serviciilor profamilie in intreaga comunitate. Sunt sisteme de distribuire experimentale, create pentru a pune in practica sistemul profamilie. Ele concentreaza o multime de servicii educative si umane, pentru copiii si familiile celor din zone ale comunitatii, aflati in situatie de risc. Nu ofera doar servicii de calitate, dar furnizeaza, de asemenea, si un mijloc prin care partenerii invata cum sa se faca mai utili, prin actiunile lor, identificand si schimbarile de politica necesare pentru a construi un sistem profamilie. Prin informatiile obtinute astfel, cei ce colaboreaza isi pot adapta si extinde modalitatile la alte zone defavorizate din acest punct de vedere.

• Sunt conduse de date. Dezvolta profile cuprinzatoare ale comunitatii, pentru a stabili indicatori de baza, care arata cum se descurca copiii si familiile lor, cat de bine vin serviciile in intampinarea nevoilor acestora si unde exista lacune serioase. Informatiile suplimentare si datele colectate permit identificarea schimbarilor specifice din politicile si practicile intregului sistem.

• Sunt pragmatice din punct de vedere financiar. Folosesc in intregime resursele existente. Se sprijina pe ajutor extern, in principal pentru a avea stabilitate financiara suficienta. Dezvolta strategii de finantare pe termen lung pentru a asigura un fond permanent pentru serviciile de distribuire, prin redirectionarea si maximizarea fondurilor curente.

• Folosesc noi forme de instruire si dezvoltare a personalului. O instruire profesionala ingusta a dus la crearea si intarirea sistemului actual. Pentru a depasi aceasta situatie, initiativele incurajeaza perfectionare pentru personalul din sistemele serviciilor de educatie si sanatate. Pe langa aceasta, implica institutiile de invatamant superior, explorand cai prin care sistemul de educatie poate produce profesori, asistenti sociali si alti profesionisti, capabili sa conduca un sistem profamilie.

• Uzeaza de influenta colaboratorilor, pentru a angaja cetatenii in deciziile legate de bunastarea economica si sociala a copiilor si familiilor lor. Un sistem de oferire a serviciilor umane si educative pentru familie reprezinta doar un aspect al unei comunitati, care valorizeaza invatarea. Initiativele ar trebui sa educe toti cetatenii pentru a cunoaste nevoile copiilor si ale familiilor lor. Ar trebui sa-i asigure ca necesitatile familiei sunt reflectate in majoritatea deciziilor comunitatii, legate de serviciile de educatie, de dezvoltarea economica si de mediu, de asigurarea unei locuinte, de transport si siguranta. Cei ce colaboreaza pot realiza aceste obiective, prin publicarea unor rapoarte ale comunitatii, referitoare la starea copiilor si a familiilor lor, solicitand mass-media sa extraga mesajul si actionand pentru a influenta oficialii alesi ai regiunii.

• Pastreaza echilibrul intre dimensiunea politica si cea tehnica a schimbarii sistemelor. Aducerea oamenilor pentru a colabora, construirea de viziuni comune si realizarea unui acord intre interese- asupra cailor noi de alocare a resurselor- reprezinta activitati politice inerente. In acelasi timp, crearea metodelor de distribuire a serviciilor, necesare organizarii resurselor solicita un efort tehnic substantial. Pentru ca initiativele sa aiba succes, colaboratorii trebuie sa dezvolte atat deprinderi politice, cat si tehnice. De pilda, liderii nu trebuie doar sa aiba abilitatea tehnica de a redacta raportul comunitatii, dar si intelepciunea politica de a folosi datele eficient, solicitandu-le partenerilor sa-si analizeze propriile performante, precum si scopurile individuale si colective. Dezvoltarea unei strategii financiare pe termen lung necesita cunostinte tehnice extinse despre labirintul surselor fondului statului; solicita, de aesemenea, implicare din partea partenerilor, pentru a uni sursele de finantare si a negocia, daca e nevoie.

C.Practici si programe elaborate la nivelul scolii pentru a implica familia si comunitatea in dezvoltarea copiilor

Michael Kirst, de la universitatea Stanford afirma: “E mult mai usor sa operezi o schimbare simbolica intr-un proiect decat sa schimbi sistemul in profunzime- a coopera mai degraba decat a colabora.” Partenerii trebuie sa fie permanent centrati pe ideea de baza- restructurarea resurselor si serviciilor existente si transformarea lor intr-un sistem profamilie. Cei ce aleg colaborarea confunda uneori “carpeala” pe margini cu schimbarea institutionala. Chiar si cei care sunt de acord cu un obiectiv comun si care impart conducerea si responsabilitatile pot deveni atat de absorbiti de crearea proiectelor individuale de ajutare a unui numar mic de copii si familii, incat niciodata nu se hotarasc sa schimbe sistemul, facand permanent doar imbunatatiri ale serviciilor. Rezultatul a fost denumit “proiectita”: tendinta de a adauga noi programe celor existente, fara a dezvolta mecanisme de extindere a inovatiilor reusite si fara a imbunatati rezultatele in intreaga comunitate, pentru cei cu nevoi similare. Colaboratorii bine intentionati se chinuie deseori sa dezvolte servicii de calitate ridicata. Se bazeaza frecvent pe bani obtinuti pe termen scurt, nu genereaza nicodata suficiente resurse pentru multiplicarea sau sustinerea initiativelor lor si nu ajung niciodata la mai mult de o parte din copiii si familiile care au nevoie de servicii mai bune.

Modalitatile de furnizare de servicii sunt diferite de “proiecte”. Sunt concepute cu scopul de a ajuta partenerii sa invete- prin incercare si eroare- cum sa ofere servicii mai eficiente de inalta calitate, cum sa imbunatateasca relatiile intre asistentii sociali de prim plan si familii si cum sa modifice politicile si procedurile existente in toate institutiile, pentru a opera schimbari in intregul sistem.

In continuare vom prezenta cateva exemple de practici si programe, pe care scolile le pot folosi pentru a incuraja familia si a obtine sprijinul comunitatii in procesul de invatare a elevilor. Trebuie intarit faptul ca parintii sunt persoanele cheie in planificarea, organizarea, implementarea si evaluarea oricaror practici eficiente.

1. Dezvoltarea abilitatilor parentale

• Sponsorizeaza ateliere de invatare pentru familie, pe teme sugerate de parinti si le desfasoara in perioadele de timp si locurile accesibile tuturor acestora.

• Solicita familiilor sa precizeze ce tipuri de ateliere sau evenimente informative le intereseaza sa frecventeze si care sunt periodele convenabile pentru ele.

• Ofera informatii despre dezvoltarea copilului.

• Imprumuta carti familiilor, precum si casete cu ateliere pentru parinti.

• Le ofera informatii despre dezvoltarea conditiilor de acasa, care sa sprijine invatarea scolara.

• Realizeaza sondaje printre parinti pentru a determina nevoile acestora, cere membrilor conducerii sa ajute la implinirea nevoilor respective si lucreaza pentru

a pune in legatura parintii cu resursele comunitatii.

• Au un centru pentru familie sau ii ajuta pe parinti sa aiba acces la alte centre de resurse din comunitate.

• Au grupuri de sprijin pentru familiile cu interese si nevoi speciale.

• Ii instruiesc pe membrii personalului scolii si ii sprijina pentru a contacta toate familiile.

2. Accentul pe comunicare

• Programeaza sedintele cu parintii, profesorii si elevii, pentru a fixa obiectivele invatarii elevilor pentru anul respectiv

• Ii asculta pe parintii care le spun care sunt punctele tari ale copiilor lor si modul in care invata acestia.

• Urmeaza “Regula celor sapte”, oferindu-le sapte cai diferite prin care parintii impreuna cu membrii comunitatii pot afla despre ce se intampla in scoala si pot comenta.

• Profesorii au acces oricand la telefoane, pentru a comunica cu parintii in timpul sau dupa o zi de scoala.

• Membrii conducerii transmit acasa mesaje pozitive despre elevi.

• Se fac eforturi pentru a comunica cu tatii.

• Parintii cunosc numerele de telefon ale membrilor personalului didactic si orele in care acestia pot fi sunati.

• Implica parintii in evenimentele in care copiii sunt rasplatiti, premiati pentru realizarile lor.

• Incurajeaza membrii personalului sa discute cu parintii- despre progresul scolar al copiilor lor- de cateva ori pe semestru.



• Comunica parintilor misiunea scolii si expectatiile fata de studenti.

• Scoala are o linie directa de sprijin in efectuarea temelor sau un alt tip de sistem de telefonie.

• Furnizeaza parintilor cai structurate de a comenta asupra mijloacelor de comunicare din scoala, de pilda: telefon, mail.

• Au personal didactic dispus sa asiste si sa-i sprijine pe parinti in interactiunile lor cu scoala

• Trimit comunicari acasa despre:

- progresul scolar al elevului

- intalnirile de la scoala

- modul in care se pot implica parintii in activitatile elevilor

- Asociatia parintilor

- disciplina elevului

- curriculum

- modul in care pot fi implicati parintii ca voluntari sau in conducerea scolii

- felul in care parintii pot ajuta la teme si pot incuraja invatarea acasa

- resursele comunitatii disponibile familiilor

- modul in care pot comunica parintii cu personalul scolii

- strategia de dezvoltare a invatarii de catre scoala

•Cadrele didactice fac vizite la domiciliul elevilor.

•Se adreseaza direct parintilor, daca elevii au dificultati de invatare sau provoaca tulburari la ore, inainte de aparitia crizei.

•Furnizeaza bibliotecilor publice copii ale manualelor sau ale altor publicatii ale scolii.

3. Invatarea acasa

• Au obiective specifice si activitati, prin care parinti sunt informati despre modul in care-si pot sprijini copiii la teme.

• Ofera activitati si evenimente de invatare pentru intreaga familie.

• Invita parintii sa imprumute din resursele bibliotecii scolii, atat pentru ei, cat si pentru familiile lor.

• Stabilesc legaturi ale parintilor cu resursele si actiunile comunitatii, prin care este promovata invatarea.

• Ofera parintilor materiale, pe care acestia le folosesc pentru a evalua progresul copilului si a furniza feed-back profesorilor.

• Ii ajuta pe parinti sa inteleaga evaluarile elevilor, inclusiv testele, si sa sprijine elevii pentru a-si imbunatati performantele.

• Personalul didactic si mijloacele de comunicare ale scolii ii ajuta pe parinti sa conecteze activitatile de invatare de-acasa cu cele din clasa.

• Includ parintii si alti membri ai comunitatii in dezvoltarea invatarii copiilor in activitatile extrascolare.

4. Voluntariatul

• Incurajeaza familiile si pe alti membri ai comunitatii sa devina voluntari in evenimentele organizate de scoala.

• Ofera servicii elevilor ce doresc sa fie voluntari in cadrul comunitatii.

• Ajuta personalul scolii sa invete cum sa lucreze cu parintii voluntari si cu cei ce apartin comunitatii.

• Solicita parintii sa precizeze modul in care doresc sa participe ca voluntari in scoala la care se afla copiii lor si raspund in timp util sugestiilor acestora.
• Incurajeaza membrii familiilor si ai comunitatii sa se implice:

- ca participanti in consiliile de conducere

- in prezentarea catre elevi a carierelor lor si a altor subiecte

- ca asistenti in spectacolele organizate de copii

- ca tutori/mentori

- ca insotitori in excursii sau alte iesiri cu clasa

- ca asistenti de instruire la ore, in biblioteca sau in cabinetele de informatica

Au un program de recunoastere a voluntarilor scolari.

Ofera oportunitati de voluntariat pentru parintii singuri sau pentru cei ce muncesc.

Aduna informatii despre nivelul si frecventa participarii familiei si comunitatii la programele scolii.

5. Conducere si sustinere

Incurajeaza parintii sa frecventeze intalnirile consiliilor si comitetelor scolii.

Solicita membrii personalului sa-i ajute pe parinti sa depaseasca situatiile dificile, provocate de copii.

Invita personalul didactic si grupurile de parinti sa lucreze in colaborare si ofera spatiu si timp pentru aceasta.

Ajuta familiile sa se sprijine una pe cealalta.

Implica parintii in

- revizuirea curriculum-ului scolar

- planificarea programelor de orientare pentru noile familii

- dezvoltarea programelor de insusire si intarire a abilitatilor parentale

- angajarea membrilor personalului

6. Implicarea comunitatii

Se comporta ca o sursa de informatii despre serviciile oferite familiilor de catre comunitate.

Folosesc o varietate de strategii pentru a ajunge la adultii, familiile si copiii de toate varstele si din toate mediile socioeconomice din comunitate.

Incurajeaza grupurile de servicii si pe cele civice locale pentru a se implica in scoli, pe cai diverse, cum ar fi: consilierea elevilor, voluntariat, prezentari in fata colectivelor de elevi si ajutor cu ocazia evenimentelor organizate pentru strangerea de fonduri.

Incurajeaza personalul, elevii si familiile sa participe in serviciile de oportunitati de invatare pentru tineret.

Permit comunitatii sa uzeze de cladirea scolii, dincolo de programul obisnuit de scoala.

Lucreaza cu camera locala de comert sau cu consiliul oamenilor de afaceri si biblioteca publica pentru a promova stiinta de carte la adulti.

Au un program initiat impreuna cu companiile locale, pentru a spori abilitatile de lucru ale elevilor.

Publica si transmit pe scara larga informarile sedintelor de consiliu ale scolii, prezentarile si politicile acestora si incurajeaza feedback-ul si participarea membrilor comunitatii.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat