Managementul educational - test

Managementul educational

1.Managementul educational poate fi surprins:
A. la nivel structural;
B. la nivel macrostructural;
C. la nivel microstructural;
D. la nivel intermediar.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D

2.Managementul educational poate fi analizat din punct de vedere
A. actional;
B. operational;
C. tactic
D. intermediar;
E. procesual;
F. strategic.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

3. Managementul educational este arta de a lucra cu
A. idei;
B. relatii;
C. sisteme;
D. oameni;
E. resurse.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E

4. Principalele caracteristici ale managementului educational sunt:
A. caracterul complex al actiunilor;
B. caracterul participativ;
C. caracterul structural;
D. caracterul sistemic;
E. caracterul prospectiv;
F. caracterul multifunctional.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+D+E+F

5. Relatia management educational politologie este benefica indeosebi pentru faptul ca procesul deciziei politice ofera managementului o schema de actiune care cuprinde:
A. identificarea problemei;
B. pregatirea solutiei optime;
C. studiul bibliografiei;
D. aplicarea solutiei la scara sociala;
E. evaluarea rezultatelor;
F. evaluarea operationala.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F

e. A+B+D+E+F

6. Functiile specifice managementului educational sunt:
A. planificarea si organizarea sistemului de invatamant;
B. proiectarea bugetului de venituri;
C. orientarea metodologica a procesului de invatamant;
D. reglarea si autoreglarea sistemului de invatamant si a procesului de invatamant.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D

7. Principalele paradigme explicativ-conceptuale care orienteaza de studiu al managementului educational sunt:
A. paradigma normativa;
B. paradigma structurala;
C. paradigma sistemica;
D. paradigma organizatorica;
E. paradigma interpretativa.
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. A+E

8.Managementul clasei de elevi studiaza principalele perspective de abordare ale clasei de elevi adica:
A. perspectiva didactica;
B. perspectiva normativa;
C. perspectiva psihosociala;
D. perspectiva structurala..
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. A+E.

9. Principalele structuri dimensionale ale clasei de elevi studiate de managementul clasei de elevi sunt:
A. dimensiunea ergonomica;
B. dimensiunea psihologica;
C. dimensiunea psihosociala;
D. dimensiunea analitica;
E. dimensiunea relationala;
F. dimensiunea normativa.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

10. Principalele instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi promovate de managementul clasei de elevi sunt:
A. Inventarul Mediului de Invatare;
B. Scala Mediului Scolar;
C. Chestionarul Studiului Managerial;
D. Chestionaru Mediului Scolar Individualizat.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D - nu a fost validat anul trecut, deci as merge pe varianta c

11. Caracteristicile grupului scolar sunt:
A. coeziunea;
B. dinamica;
C. diacronia;
D. sincronia;
E. sintalitatea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+E

12. Clasa de elevi poseda caracteristicile grupului primar adica:
A. cuprinde interactiuni fata in fata ;
B. poseda structuri care ii confera stabilitate;
C. este diacronica;
D. tinde catre anumite scopuri.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

13. Procesele de grup care au loc in grupul scolar sunt:
A. procesul de realizare a sarcinii;
B. procesul de comunicare;
C. procesul de internalizare;
D. procesul de influentare;
E. procesul socio-afectiv.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E.

14. Relatiile interpersonale din clasa de elevi pot fi:
A. relatii de intercunoastere;
B. relatii de intercomunicare;
C. relatii de stabilitate;
D. relatii socio-afective;
E. relatii de influentare
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E

15. Grupul de elevi a fost analizat in literatura de specialitate indeosebi din urmatoarele perspective:
A. perspectiva istorica;
B. perspectiva didactica;
C. perspectiva sistemica;
D. perspectiva psihosociala.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D


16. Perspectiva psihosociala de analiza a grupului scolar considera ca la nivelul clasei de elevi actioneaza doua tipuri de forte cu rol reglator:
A. influenta personala a profesorului;
B. influenta interpersonala;
C. influenta de grup;
D. influenta normativa.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

17. Perspectiva didactica de analiza a grupului scolar urmareste:
A. evidentierea proceselor formative care au loc in clasa de elevi ;
B. relatiile ce se stabilesc intre membrii clasei;
C. relatiile cu alte grupuri scolare;
D. aspectul institutionalizat al clasei.
a. A+B
b. B+C
c. C+D
d. B+D
e. A+D

18. Principalii factori care determina calitatea managementului la nivelul clasei de elevi sunt:
A. recrutarea si selectia cadrelor didactice;
B. formarea cadrelor didactice;
C. parteneriatul scoala-familie;
D. deontologia didactica;
E. structura familiala a colectivului de elevi.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E

19. Activitatile prealabile selectiei cadrelor didactice sunt:
A. definirea prealabila a postului didactic;
B. alcatuirea fisei procedurale a postului;
C. stabilirea conditiilor psihice (materiale);
D. stabilirea calificarilor cerute.
E. alcatuirea fisei pretestabile a postului;
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E

20. Caracteristicile legate de postul didactic solicitat de catre cadrul didactic sunt de natura:
A. psihologica;
B. psihosociala;
C. pedagogica;
D. administrativa;
E. metodica.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

21. Selectia cadrului didactic parcurge urmatoarele etape mai importante:
A. cercetarea candidatilor;
B. administrarea unui chestionar de angajare;
C. verificarea preferintelor candidatilor;
D. interviul preliminar;
E. intrevederea de angajare;
F. decizia finala.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+
e. A+B+D+E+F

22. Formarea cadrelor didactice este analizata prin prisma etapelor obligatorii:
A. formarea initiala;
B. formarea primara;
C. formarea secundara;
D. formarea continua
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

23. Cele trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice sunt:
A. eficienta pedagogica;
B. resursele pedagogice;
C. modificarea de comportament;
D. mijloacele pedagogice;
E. variatia de randament.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
e. A+C+E

24. Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca input:
a. eficienta pedagogica
b. modificarea de comportament
c. actiunea de formare initiala
d. variatia de randament
e. performanta activitatii

25. Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca output:
a. eficienta pedagogica
b. modificarea de comportament
c. actiunea de formare initial
d. variatia de randament
e. performanta activitatii

26. In cadrul controverselor pedagogice privind rolul disciplinei scolare s-au opus doua opinii diferite:
A. permisivismul;
B. negativismul;
C. autoritarismul;
D. reflectionismul.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

27. Dimensiunea ergonomica a managementului clasei de elevi vizeaza:
A. dispunerea mobilierului in clasa;
B. vizibilitatea;
C. amenajarea salii de clasa;
D. cultura normativa aclasei.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

28. Sintalitatea clasei de elevi este o caracteristica care vizeaza:
a. dimensiunea ergonomica a a managementului clasei de elevi
b. dimensiunea sociala
c. dimensiunea normativa
d. dimensiunea psihologica

29. Cele mai utilizate strategii de interventie ale cadrului didactic in situatiile de criza sunt:
A. strategia de dominare;
B. negocierea;
C. strategia bazata pe ritual si rutina;
D. terapia ocupationala;
E. terapia profesionala.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E.

30. Normele explicite ,clar exprimate avand rolul de a reglementa activitatea desfasurata in
clasa de elevi pot fi:
A. norme constitutive;
B. norme institutive;
C. norme institutionale;
D. norme noninstitutionale.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

31. Stadiile influentei sociale pot fi puse in evidenta si in activitatea clasei de elevi si anume:
A. complianta;
B. complezenta;
C. identificarea;
D. internalizarea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

32. Principalele tipuri de relatii de interactiune educationala existente in clasa de elevi sunt:
A. relatii de intercunoastere;
B. relatii de intercomunicare;
C. relatii de interventie;
D. relatii socio-afective;
E. relatii de influentare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

33. Influenta personala a profesorului in clasa de elevi este determinata de:
A. relatia afectiva profesor-elev;
B. perceptia elevului asupra profesorului;
C. partenerietul scoala-comunitate;
D. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

34. Factorii care influenteaza atractia interpersonala in clasa de elevi sunt:
A. proximitatea;
B. similaritatea;
C. educabilitatea;
D. complementaritatea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

35. Stilul managerial al cadrului didactic este analizat din perspectiva dimensiunilor sale si
anume:
A. nivelul cognitiv:
B. nivelul afectiv;
C. nivelul strategic;
D. nivelul instrumental.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

36. Paraverbalul este o modalitate de comunicare interpersonala utilizata in activitatea
didactica si vizeaza:
A. volumul vocal;
B. tonalitatea;
C. ritmul vorbirii;
D. expresivitatea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

37. Rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic sunt:
A. planificarea;
B. organizarea;
C. controlul si indrumarea;
D. prevenirea;
E. consilierea;
F. evaluarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. B+C+D+E+F

38. Etapele actului decizional sunt:
A. pregatirea deciziei;
B. adoptarea deciziei;
C. aplicarea deciziei;
D. evaluarea deciziei.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

39. Principalele faze ale consilierii sunt:
A. clasificarea;
B. identificarea;
C. formularea;
D. interventia;
E. incheierea.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

40. Evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele componente:
a. obtinerea informatiilor
b. prelucrarea statistica a informatiilor
c. realizarea negocierilor
d. elaborarea aprecierilor
var incorecta - c. realizarea negocierilor

41. Pregatirea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele componente:
A. identificarea componentelor;
B. obtinerea informatiilor;
C. selectionarea si prelucrarea informatiilor;
D. comunicarea verbala a informatiilor;
E. elaborarea variantelor de activitate ;
F. elaborarea proiectelor de masuri.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

42. Aplicarea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele componente:
A. comunicarea deciziei;
B. explicarea si motivarea ei;
C. normarea sarcinilor;
D. organizarea actiunii practice;
E. controlul indeplinirii deciziei;
F. evaluarea rezultatelor.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

43. Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi sunt;
A. oboseala;
B. supraincarcarea;
C. supramotivarea ;
D. deprecierea climatului educational;
E. minciuna;
F. agresivitatea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

44. Instalarea starii de oboseala la elevi apare atunci cand:
A. sunt activitati monotone;
B. perspectivele motivationale sunt nelimitate;
C. interesul pentru activitate este limitat;
D. sunt activitati repetitive.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

45. Climatul educational este un indicator al sanatatii clasei de elevi si indica:
A. atmosfera;
B. moralul;
C. normativitatea;
D. starea afectiva.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

46. Climatul educational inchis este caracterizat prin:
A. grad inalt de neangajare;
B. nepasare;
C. personalizare;
D. rutina;
E. distantare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

47. Climatul educational deschis se caracterizeaza prin :
A. lipsa de inhibitie;
B. participarea elevilor la sarcini;
C. grad inalt de neangajare;
D. lipsa de teama.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

48. Elementele prin care se poate decodifica minciuna in manifestarile elevilor sunt:
A. durata manifestarilor nonverbale;
B. miscarile spontane;
C. informatiile vehiculate;
D. nuantele mesajelor verbale;
E. intensitatile mesajelor verbale.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

49. Agresivitatea este:
a. un sentiment
b. o traire emotionala
c. o manifestare indiferenta
d. o forma de comportament

50. Paradigmele explicative ale agresivitatii elevilor sunt:
A. paradigma biologica;
B. paradigma individuala;
C. paradigma frustrare-agresivitate;
D. paradigma socio-culturala(educationala).
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

51. Criza educationala se caracterizeaza prin:
A. este o declansare instantanee;
B. ingreuneaza comunicarea;
C. urmareste instaurarea starii de armonie;
D. faciliteaza instaurarea climatului de insecuritate;
E. genereaza stari de panica.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

52. Atitudinile favorizante ale aparitiei fenomenelor de criza educationala sunt:
A. interventii tardive;
B. reactii incoerente;
C. absenta unor strategii clare;
D. asumarea responsabilitatii interventiilor;
E. teama de represalii din partea superiorilor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

53. Tipurile de criza educationala se clasifica in raport de gradul de relevanta in:
A. critice;
B. majore;
C. minore;
D. mixte.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

54. Principalele etape de gestionare a situatiilor de criza educationala sunt:
A. identificarea si cunoasterea;
B. etiologia situatiilor de criza;
C. didactogenia situatiilor de criza;
D. decizia;
E. aplicarea masurilor;
F. evaluarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. A+B+C+E+F
e. A+B+D+E+F

55. Stilul managerului incompetent se caracterizeaza prin:
A. sta si asteapta sa treaca efectele crizei;
B. critica colaboratorii;
C. instaureaza un climat apasator;
D. deleaga responsabilitatea;
E. se inconjoara de subalterni mediocri,dar devotati a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

56. Stilul managerului competent se caracterizeaza prin:
A. restringe activitatea organizatiei la cote minime;
B. deleaga responsabilitatea;
C. actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei;
D. instaureaza un climat apasator;
E. motiveaza subalternii.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

57. Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau noninterventia cadrului didactic sunt:
A. durata abaterii comportamentale;
B. locul si forma abaterii;
C. frecventa abaterilor;
D. structurile personalitare afectate;
E. consecintele in planul evolutiei elevului respectiv.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

58.Variabilele socio-familiale care pot explica anumite tulburari comportamentale ale elevului sunt:
A. istoria grupului familial;
B. istoria relatiei parinti-copii;
C. istoria comunitatii;
D. istoria cuplului familial.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

59. Fisa individuala de examinare psihopatologica cuprinde:
A. anamneza;
B. sociomneza;
C. simptomatologia-diagnostica;
D. factorii etiologici;
E. factorii de diagnostic.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

60. Principalele strategii de negociere in clasa de elevi sunt:
A. consecventa;
B. compromisul;
C. complianta;
D. colaborarea;
E. acceptarea;
F. evitarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+C+D+E+F
c. B+C+D+E+F
d. A+B+C+E+F
e. A+B+D+E+F

61. Principalele modalitati de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza educationala sunt:
A. crearea climatului echilibrat de invatare;
B. evitarea greselilor educationale;
C. cultivarea intereselor scolare;
D. formarea echipelor disciplinare;
E. integrarea intr-un sistem de terapie de grup.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

62. Principalele stiluri de negociere sunt:
A. negociatorul cooperant;
B. negociatorul afectiv;
C. negociatorul volitiv;
D. negociatorul conflictual;
E. negociatorul demagog.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

63. Scoala ,ca organizatie, isi indeplineste rolul prin functiile sale manageriale:
A. planificare-organizare;
B. orientare metodologica;
C. ierarhizare pe verticala;
D. perfectionare-cercetare didactica.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

64. Sanatatea organizationala a scolii depinde de:
A. capacitatea sa de interactiune cu mediul;
B. capacitatea sa de valorificare a entropiei;
C. capacitatea sa de valorificare a atropiei ;
D. capacitatea sa de rezolvare a conflictelor interne;
E. capacitatea sa de autoreglare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

65. Sanatatea organizationala a scolii exprima un nivel superior de:
a. structura organizationala
b. cultura organizationala
c. conducere organizationala
d. strategie organizationala

66. Blocajele care pot apare in cultura manageriala scolara se datoreaza:
A. incapacitatii de a negocia cu institutiile din comunitatea respectiva;
B. incapacitatii de a negocia cu elevii;
C. incapacitatii de a negocia cu parintii;
D. capacitatii de proiectare didactica;
E. incapacitatii de a negocia cu cadrele didactice.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+C+E
e. A+B+D+E

67. Principalele elemente componente ale managementului de curriculum sunt:
A. politica generala a scolii;
B. sistemul de norme si reguli;
C. amenajarea spatiului;
D. proiectele de competenta organizationala;
E. disciplina;
F. evaluarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

68. In sens larg,conceptul de curriculum poate fi interpretat:
A. ca proiect educational;
B. ca structura educationala;
C. ca proces;
D. ca produs.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

69. Ca proiect educational, curriculum-ul cuprinde:
A. relatiile intre obiective;
B. relatiile intre continuturi;
C. timpul;
D. strategiile;
E. documentele curriculare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

70. Ca proces, curriculum-ul cuprinde:
A. strategiile;
B. timpul;
C. listele de continuturi;
D. evaluarea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

71. Documentele curriculare care alcatuesc Curriculum-ul National vizeaza:
A. planul-cadru de invatamint;
B. planul-cadru de evaluare;
C. ghidurile metodologice;
D. programele analitice;
E. manualele scolare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+D+E

72. Curriculum-ul formal se diferentiaza in :
A. curriculum-ul nucleu;
B. curriculum-ul la decizia scolii;
C. curriculum-ul ascuns;
D. curriculum-ul acceptat.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

73. Curriculum-ul nucleu cuprinde:
A. ariile curriculare;
B. disciplinele aferente;
C. experienta de invatare oferita;
D. numarul de ore afectate;
E. finalitatile;
F. obiectivele generale.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. B+C+D+E+F
d. A+B+C+E+F
e. A+B+D+E+F

74. Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora prin modalitati diferite vizand:
A. optionalul la nivelul scolii
B. optionalul la nivelul disciplinei;
C. optionalul la nivelul ariei curriculare;
D. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

75. Curriculum-ul ascuns vizeaza experienta de invatare dobandita prin intermediul:
A. climatului de studiu;
B. personalitatii profesorului;
C. personalitatii elevului;
D. relatiilor interpersonale.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

76. Principalele tipuri de curriculum sunt:
A. curriculum formal;
B. curriculum informal;
C. curriculum ascuns;
D. curriculum acceptat;
E. curriculum invatat;
F. curriculum evaluat.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

77. Pe baza standardelor curriculare de performanta se stabilesc:
A. nivelurile de performanta;
B. metodologia de evaluare;
C. itemii necesari probelor de evaluare;
D. ariile curriculare.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

78. Componentele curriculare sunt:
A. finalitatile;
B. continuturile;
C. strategiile didactice;
D. competentele disciplinare;
E. metodologiile de evaluare a performantelor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

79. Curriculum-ul de baza cuprinde:
A. ariile curriculare;
B. competentele disciplinare;
C. disciplinele aferente;
D. numarul de ore afectate.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

80. Zonele de elaborare a curriculum-ului sunt:
A. zona administrativ-globala;
B. zona grupala sau individuala;
C. zona institutionala;
D. zona comunitara;
E. zona materiala.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

81. In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici :
A. tehnica raspunsului scurt;
B. tehnica alegerii duale;
C. tehnica alegerii multiple;
D. tehnica randomizarii;
E. tehnica perechilor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

82. Proiectul este un set de intentii generale privind orientarea :
a. dezvoltarii
b. evaluarii
c. structurarii
d. structurarii

83. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
A. strategice;
B. structurale;
C. tactice;
D. sistemice.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

84. Conditiile strategice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
A. adecvarea;
B. fezabilitatea;
C. economicitatea;
D. structuralitatea;
E. simplitatea;
F. flexibilitatea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F

85. Conditiile tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
A. consultarea expertizei in domeniu;
B. respectarea cadrului normativ;
C. continuitatea;
D. stabilirea actiunilor concrete;
E. identificarea posibilitatilor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

86. Tipologia proiectelor in educatie vizeaza:
A. proiectul educational(didactic);
B. proiectul structural;
C. proiectul curricular;
D. proiectul institutional.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

87. Metoda invatarii prin proiecte se caracterizeaza prin:
A. orientarea catre activitate si produsul ei;
B. motivarea elevilor;
C. disciplinaritatea;
D. conectarea la problemele sociale;
E. organizarea in comun a procesului de invatare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

88. Proiectul scolii se caracterizeaza prin:
A. determinare multipla;
B. valoare strategica;
C. caracter situational;
D. caracter selectiv.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

89. Componentele proiectul scolar sunt:
A. componenta initiala;
B. componenta strategica;
C. componenta intermediara;
D. componenta operationala.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D

90. Organizarea activitatii in cadrul proiectului scolar include:
A. listarea activitatilor concrete;
B. clasificarea activitatilor;
C. clasificarea oportunitatilor;
D, procurarea resurselor;
E. desemnarea persoanelor care vor conduce.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

91. Componenta tactica a proiectului scolar include:
A. obiectivele;
B. misiunile;
C. activitatile concrete;
D. responsabilitatilor;
E. resursele.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

92. Rolurile managerilor pot fi grupate in urmatoarelr categorii:
A. transmiterea informatiilor;
B. prelucrarea informatiilor;
C. elaborarea deciziilor;
D. angajarea in relatii interpersonale.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+C+D

93. Rolurile informationale ale managerului sunt:
A. initiator;
B. monitor;
C. difuzor;
D. purtator de cuvant.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

94. Rolurile interpersonale ale managerului sunt:
A. reprezentant al grupului;
B. lider;
C. purtator de cuvant;
D. persoana care face legatura cu alte grupuri.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

95. Rolurile decizionale ale managerului sunt:
A. initiator;
B. monitor;
C. mediator;
D. negociator.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

96. Calitatile si abilitatile manageriale pot fi:
A. intelectuale
B. metodologice;
C. antreprenoriale;
D. socio-emotionale;
E. interpersonale.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+D+E

97. Competentele generale ale unui manager sunt:
A. conceptuale;
B. abilitati umane;
C. profesionale;
D. tehnice.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

98. Calitatile antreprenoriale ale unui manager sunt: sau competente generale ale unui manager sunt:
A. capacitatea de decizie;
B. competente de proiectare;
C. capacitatea de conceptualizare;
D. evaluarea;
E. comunicarea.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

99. Calitatile intelectuale ale unui manager sunt:
A. gandire critica;
B. capacitatea de conceptualizare;
C. competente de proiectare;
D. capacitate de diagnoza;
E. capacitate de prognoza.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E

100. Componenta strategicǎ a proiectului scolar include:

A.viziunea

B.misiunea

C.diviziunea

D.scopurile strategice

E.optiunile strategice

a.A+B+C

b.B+C+D+E

c.A+D+E

d.A+C+D+E

e.A+B+C+D+E